528 matches
-
mareșal în locul buzduganului. Bastonul purtat de aceștia are formă cilindrică cu secțiunea rotundă și cu o lungime de 35 cm. Este acoperit cu o catifea purpurie pe care sunt imprimate capete de bour, confecționate din aur, iar la extremități este ornamentat cu frunze de stejar, realizate din aur. În România, mantia a fost folosită pentru prima dată la încoronare de către Ferdinand I, Carol I fiind încoronat în uniformă de general. Mantia regală folosită de Ferdinand I era dintr-o țesătură de
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
de stejar, realizate din aur. În România, mantia a fost folosită pentru prima dată la încoronare de către Ferdinand I, Carol I fiind încoronat în uniformă de general. Mantia regală folosită de Ferdinand I era dintr-o țesătură de mătase roșie ornamentată cu fir de aur (brocat), cu un guler de hermină și îi ajungea acestuia până la glezne. Cifra regală, folosită pentru însemnarea obiectelor care parțineau regelui și casei regale, aplicată pe scrisorile și cărțile acestuia, sau ca semn distinctiv pe drapele
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
Atât clopotnița, cât și zidurile de incintă sunt lipsite de vreo inscripție. Biserica are o înfățișare exterioară măreață, fiind construită în stilul Galatei, în plan triconc, cu două turle, din care una masivă, deasupra pridvorului și alta mai subțire, octogonală, ornamentată în exterior. Pentru prima dată în Moldova, la bisericile lui Miron Barnoschi-Movilă apare turnul-clopotniță lipit de biserică, amplasat deasupra pridvorului. Acesta schimbă și îngreuiază înfățișarea exterioară a bisericii în ansamblul ei. Turla de deasupra pridvorului este un element de fortificație
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
împrumutat planul acestei monumentale biserici. Biserica Mănăstirii Bârnova este împărțită, conform tradiției bizantine, în pridvor, pronaos, naos și altar. "Pridvorul" este dreptunghiular, sprijinit în exterior, la colțuri, de contraforturi masive. În interior are o boltă cu două calote, care sunt ornamentate de jur împrejur de torsade timbrate cu scuturi mici. "Pronaosul" este asemănător cu cel al Mănăstirii Dragomirna, dar cu boltiri mai simple și lipsit de ornamentarea fastuoasă a ctitoriei lui Anastasie Crimca. Între pronaos și naos lipsește peretele despărțitor, fiind
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
refăcut turnul de la intrarea în castel, pe latura de vest, turn care mai există și astăzi. În această perioadă are loc și redecorarea încăperilor castelului cu fresce pe tavane. Sunt refăcute lucrările din lemn ale ancadramentelor ultimului etaj și scara ornamentată cu motive populare și sunt aduse decorațiuni din piatră de tuf vulcanic de Dej. În cel de al doilea război mondial o parte din castel a fost distrus, iar după naționalizare colecțiile sale au fost arse de comuniști sau au
Castelul Kornis () [Corola-website/Science/307401_a_308730]
-
de "musalla", sunt spațioase și nu au piese de mobilier cum ar fi scaune, bănci etc. tocmai pentru a fi generoase din punct de vedere al spațiului și a cuprinde un număr mare de musulmani. Pereții sălilor de rugăciuni sunt ornamentate cu pasaje și versete din Coran în scopul de a face cunoscute anumite mesaje ale cărților sfinte ale Islamului. Peretele opus intrării în sala de rugăciuni, este un loc important al moscheii numit "quiblah", unde musulmanii obișnuiesc a se așeza
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
omonim, este situată într-un corp de clădire în continuarea Muzeului „Mihai Eminescu” și organizează la rândul ei diverse evenimente culturale, inclusiv festivaluri de poezie, expoziții de fotografie și cursuri de învățare a limbilor străine. Aleea centrală cuprinde parterul intrării, ornamentat vara cu flori de sezon și prezentând pe margini aliniamente incomplete de chiparos californian ("Chamaecyparis lawsoniana") și "Thuja gigantea". Fundalurile sunt alcătuite din tei argintii înalți și mobilier de grădină. Plantațiile se continuă în linie dreaptă dincolo de piațeta obeliscului, pe
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
pânză de două ori mai lungă decât lungimea dorită a veșmântului. În mijlocul pânzei era tăiată o deschizătură pentru cap, care apoi era împăturită în două. Părțile de jos erau cusute împreună lăsând goluri pentru brațe. Hainele pentru femei puteau fi ornamentate cu mărgele și uneori pânza era plisată. Ele acopereau sânii aproape tot timpul, deși erau perioade când moda le lăsa goale. Glugile circulare datează încă din Vechiul Regat. Erau în general făcute din pânză și aveau o deschidere pentru cap
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
în exterior, deși construite în stilul artei bizantine se termină cu cupole turtite, tipic otomane. Pentru arta barocă, reprezentativ este iconostasul înalt, catapeteasma restaurată în secolul al XIX-lea cu elemente sculpturale în stil baroc, în floralii aurite, fiind bogat ornamentată între registre. Perioada Renașterii se regăsește atât pe icoanele catapeteasmei pictate în ulei, pe stranele pentru arhiereu și domnitor de pe pe latura de est a naosului, cât și pe amvonul de predică, așezat pe pilastrul de nord dintre naos si
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
cult și broderii, precum și obiecte de valoare istorică documentară constând din cărți vechi în limbile slavonă, greacă și română, cele mai reprezentative fiind: - racla cu părticele din Moaștele Sfinților Trifon și Marina, din argint, datând din anul 1781, cu capac ornamentat în relief, adăpostită în prezent într-un chivot; - icoana în ulei a Sf. Ioan Gură de Aur, de dimensiuni mari, datată 1711; - Acoperamântul mare (Sfântul Aer), cu inscripție în limba greacă, de pe peretele de nord al naosului; - o icoană de la
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
spre și dinspre gara aflată la aproape 2 km spre nord. "Inventarul general" realizat la data de 27 ianuarie 1948 de "Comisia de inventariere a Administrației Domeniului Banloc" descrie acest obiectiv ca fiind o ""construcție masivă de cărămidă arsă; tencuită; ornamentată în stil neogotic englezesc [...]"", atribuindu-i (în anul 1948) o vechime de 60 de ani. Proiectul original al porții, aflat la Arhivele Statului Timișoara, pare a demonstra însă, altceva. Deasupra cheii de boltă, într-un plan patrulater, proiectul amintit mai
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
astăzi și ilustrează atât progresele tehnice cât și creșterea demografică înregistrate în zona noastră. Sunt expuse unelte din piatră șlefuită, os, corn precum și vase din lut ars, descoperite la Pecica, Sânpetru German si Sântana. Remarcabil este un fragment de vas, ornamentat cu o figurină feminină - "“Venus de la Sânpetru German”" (a doua jumătate a mileniului IV î.d.Hr.). Cel mai important sit de epoca bronzului (mileniile III - II î.d.Hr.) din vestul României, Pecica-“"Sântul Mare”", este reprezentat printr-o
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
camerelor de stat principale, scara Iordan și Biserica mare au fost restaurate după forma și decorațiunile lor inițiale de către arhitectul Vasili Stasov. Unele camere precum Sala Armelor, cea de-a doua cameră ca mărime din Palatul de Iarnă, au fost ornamentate mult mai bogat și aurite. Încăperile mai mici și cele private ale palatului au fost modificate și decorate de Alexandr Briullov în diferite stiluri contemporane de la acea vreme, după capriciile ocupanților, de la gotic la rococo. Budoarul purpuriu al țarinei "(23
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
mai mari decât cele din zonele rezervate locuințelor. Dintre cele 400 de orașe mayașe identificate, cel mai bine conservat este Chichén Itzá. Aici s-au construit, pe lângă piramide (în număr destul de mare și de dimensiuni impresionante), temple, stele funerare, bogat ornamentate cu motive animale, vegetale sau hieroglife. Toate acestea dovedesc măiestria artei mayașe, neatinsă de niciunul din popoarele precolumbiene. Arhitecții maiași sunt considerați ca cei mai mari decoratori și cei mai prolifici constructori de pe planetă. Mii de construcții se evidențiază prin
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
vieții umane tranzitorii. Dinn secolul al XV-lea, termenii de (emblema) și emblematura aparțin de "termini technici" ai arhitecturii. Se referă la o reprezentare sculpturală, pictată sau desenată a unui concept, fixată pe case și aparținând — asemenea inscripțiilor — ornamentelor arhitecturale (ornamenta). De la publicarea "De architectura libri decem" de Leon Battista Alberti (1404-1472) emblemele (emblema) sunt înrudite cu hieroglifele egiptene, și sunt considerate a reprezenta un limbaj secret. Prin urmare, emblemele aparțin de cunoștințele Renașterii asupra antichității, nu doar a celeo grecești
Emblemă () [Corola-website/Science/303583_a_304912]
-
și Sibiu. În aprilie 1647 este montată coroana pupitrului din lemn de cipru pictat și aurit. Sfințirea bisericii refăcute a avut loc pe 30 iunie 1647. În 1765 se montează pe un balcon din lemn prima orgă, iar masa Domnului, ornamentată cu intarsii, a fost creată în 1820. Turnul sudic nu a suportat greutatea clopotului uriaș și a fost necesară demolarea sa parțială, clopotul fiind mutat în actuala casă parohială aflată lângă biserică. Primele reparații din epoca modernă au avut loc
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
siberiene.) În orice caz nu erau autohtoni. Erau o populatie indo-europeană vorbind o limbă aglutinanta asemănătoare limbii turce vechi. Practicau agricultură și creșteau suine, oine și bovine (oaia, vacă, porcul). Cunoșteau țesutul și olăritul, făceau vase de lut colorate și ornamentate cu figuri umane de animale și păsări. În curând vor ajunge să cunoască metodă topirii metalelor. Puneau în mormânt alături de cel decedat unelte, obiecte de valoare ceea ce denotă credință lor într-o viață după moarte. Sumerienii puteau fi astfel întâlniți
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
prin opt pilaștri clădiți din blocuri masive de piatră și sprijiniți la bază de contraforturi. Sub cornișă, între acești pilaștri se află două șiruri de arcaturi în acoladă, dintre care unul este puțin reliefat față de suprafața zidului, iar celălalt bogat ornamentat cu modele florale. Turla bisericii are o formă rotundă în interior și octogonală în exterior, ea remarcându-se prin sculptura decorativă de o mare bogăție, varietate și măiestrie, cu un vast repertoriu de motive ornamentale, geometrice și vegetale, rozete stilizate
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Cu ocazia refacerii, arhitectul Ion Cernescu a renunțat la despărțirea corpului bisericii în trei compartimente și a tratat exteriorul ca o îmbinare armonioasă între cărămidă aparentă și piatră. Din vechea biserica s-a păstrat numai catapeteasma, lucrată în stil brâncovenesc, ornamentată cu motive vegetale și florale și împodobită în partea superioară cu două rânduri de icoane pictate, iar în partea inferioară cu un rând de icoane argintate. Din pictura Iul Gh. Tattarescu s-au păstrat doar două icoane care sunt expuse
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
interiorul ei luxos și pentru spațiile publice, de multe ori fiind numită "palat plutitor". Sala meselor se înălța pe două punți și era extrem de luxoasă, fiind construită în stilul regelui Ludovic al XVI-lea. Camerele publice de la clasa I erau ornamentate cu lucrări de artă de o rară frumusețe iar decoratiunile ei i-au creat o reputație foarte mare în rândul călătorilor. Pe 30 mai, 1914, "Aquitania" a plecat în călătoria sa inaugurală spre New York sub comanda căpitanului William Turner (căpitan
RMS Aquitania () [Corola-website/Science/312700_a_314029]
-
putea fi accesat de pe o platformă -"schola"- prin intermediul unor trepte. "Labrumul" era dotat cu apă caldă ce se turna pe capul celor ce urmau să părăsească camera. Bazinele erau de obicei executate din marmură iar încăperile nu puteau fi bogat ornamentate datorită căldurii prea mari distribuite aici. "Laconicumul" este o cameră ce prevede un grad superior de încălzire față de cel din "caldarium", fiind de fapt un spațiu de saună uscată. Se crede că a fost introdus la Roma de Marcus Vipsanius
Terme () [Corola-website/Science/312246_a_313575]
-
Țărilor de Jos (viitoarea regină) Juliana și de principele Bernhard. În sala gotică era arborat un uriaș steag cu litera "E" în roșu pe un fond alb, în acea vreme simbolul comun al tuturor mișcărilor pentru unitatea europeană. La tribuna ornamentată în purpură și aur a luat loc pe lângă suveranii Țărilor de Jos și Winston Churchill care fusese ales președinte de onoare al congresului.. Important pentru congres era atmosfera extraordinară în care s-a desfășurat congresul, convingerea tuturor participanților în necesitatea
Congresul Europei () [Corola-website/Science/311187_a_312516]
-
paturi (sau doar saltele din paie), bănci, câteva scaune și o ladă pentru păstrarea hainelor ori a pâinii sau a sării și cuptorul pentru gătit. Casele nobililor erau din piatră, nici ele confortabile, dar cu mobilier foarte scump. Pereții erau ornamentați cu diferite desene sau cu un fel de tapiserii din pânză groasă. Ei nu aveau instalații de curățire a apei. În schimb, în Orient, nobilii trăiau în lux și rafinament, având băi, instalații sanitare și grădini. Țăranii purtau haine croite
Evul Mediu feudal () [Corola-website/Science/311877_a_313206]
-
opt ani. Iar de la nașterea lui Hristos 1550, luna.. Catedrala episcopală ("Sf. Parascheva"), înaltă și frapant de zveltă, are un plan treflat, cu altarul poligonal la exterior și semicircular în interior, iar absidele laterale circulare. La exterior, întreaga construcție este ornamentată cu un brâu "în torsadă" și două rânduri de ocnițe suprapuse, fiind sprijinită de contraforturi ce sporesc nota de echilibru și eleganță a fațadelor. Sistemul de boltire nu mai prezintă o structură unitară datorită modificărilor de la începutul secolului al XIX
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
Din pictură se mai pot observa în altar câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții Părinți. Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge figurile apostolilor este ornamentat cu icoane mărginite de ștergare albe din pânză, decorate cu cusături roșii,negre și cipcă. Intrarea în podul bisericii se face prin pronaos, astfel avându-se acces atât la clopote cât și la balconul care se găsește deasupra unei părți
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]