531 matches
-
etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146 b) în timpul efortului, pulsul se poate măsura mai ușor prin palparea arterei carotide (la baza gâtului). Valoarea rezultată este un reper al intensității efortului și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
care valorile au fost diferite doar cu 2 mmHg funcție de poziție (21). La subieții vârstnici, cu diabet zaharat sau în orice altă situație în care este suspectată hipotensiunea ortostatică se măsoară TA la 1 și 5 minute după trecerea în ortostatism. Mențiunile privind postura și poziția pacientului la determinarea TA în cabinet sunt notate în tabelul 4.5. (22, 23, 24). Măsurarea TA se va face după minim 10 minute de repaus și la cel puțin 30 minute după fumat sau
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pe sol; brațul la care se efectuează măsurarea este necesar să fie dezbrăcat până la umăr și susținut la nivelul cordului pacientul este necesar să fie relaxat; măsurați TA după minim 10 minute de repaus; măsurați TA după 2 minute de ortostatism dacă este indicat. Este utilă, de asemenea, măsurarea frecvenței cardiace prin palparea pulsului, minim 30 secunde. La fiecare examinare se efectuează cel puțin două sau trei măsurători, separate prin pauze de minim 2 minute. Se notează valoarea cea mai mică
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a fi notate în măsurarea TA Măsurătorile trebuie notate cât mai fidel în mmHg, fără a aproxima cu mai mult de 2 mmHg valorile TA; Notați starea pacientului la momentul determinării: anxios/relaxat; Notați poziția pacientului la momentul determinării TA: ortostatism/ clinostatism/ așezat pe un scaun; Notați brațul la care s-a realizat determinarea: stâng/drept; la prima vizită este obligatoriu de determinat TA la ambele brațe; Notați circumferința brațului subiectului; 47 Notați dimensiunea manșetei; Identificați faza IV și V pentru
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
163, 164, 165). Frecvența HTA este într-o ascensiune continuă la vârstnic datorită mijloacelor moderne de tratament și creșterii speranței de viață a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare. 151 Este esențial ca clinicianul să măsoare tensiunea arterială la vârstnici și în ortostatism, existând numeroase cauze de hipotensiune arterială la acești subiecți, expuse în tabelul 5.11. În plus, este important ca pacienții ce prezintă hipotensiune ortostatică marcată să fi excluși de la tratamentul antihipertensiv farmacologic. Tabelul 5.11. Cauze ale hipotensiunii arteriale la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
serie de modificări adaptative la nivelul sistemului cardiovascular cauzate de deplasarea sângelui (500 ml până la 800 ml) în părțile declive ale organismului ducând la o creștere considerabilă a presiunii hidrostatice la nivelul venelor membrelor inferioare (Jeanneret et al., 2007). În ortostatism presiunea venoasă crește de aproximativ 10 ori producându-se o dilatație a pereților venoși și o încetinire a circulației venoase la acest nivel, toate aceste modificări fiind corectate în decursul evoluției prin intermediul unor multipli factori de autoreglare (Coleridge Smith, 2006
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pereților venoși și o încetinire a circulației venoase la acest nivel, toate aceste modificări fiind corectate în decursul evoluției prin intermediul unor multipli factori de autoreglare (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008). Deplasarea sângelui în membrele inferioare la trecerea în ortostatism duce la scăderea presiunii arteriale în regiunea cefalică. Hipotensiunea cefalică duce la intrarea în funcție a zonelor reflexogene sino-carotidiene și sino-aortice care produc o vasoconstricție generalizată, cu creșterea presiunii arteriale cu 1,5-2 mmHg și cu o accelerare a pulsului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 2007). Factorii care influențează circulația venoasă a membrelor inferioare se împart în două categorii: • factori negativi (care îngreunează întoarcerea venoasă); • factori pozitivi (care ușurează și favorizează întoarcerea venoasă). 1.3.2. FACTORI NEGATIVI Factorii negativi ai circulației venoase sunt: • Ortostatismul În poziția orizontală presiunea hidrostatică nu mai intervine și în aceste condiții întoarcerea venoasă se face în mod normal. Așa se explică dispariția edemului și vindecarea ulcerelor varicoase prin repaus la pat (Jeanneret et al., 2007). În poziție verticală presiunea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pat (Jeanneret et al., 2007). În poziție verticală presiunea venoasă în venele membrelor inferioare crește de la 13-15 mmHg cât este în repaus la 90-115 mmHg și astfel circulația de întoarcere este considerabil îngreunată (Golledge, Quigley, 2003). Așa se explică de ce ortostatismul static (în nemișcare) constituie un factor de agravare a insuficienței venoase, contribuind la apariția varicelor. Mersul, care pune în mișcare pompa musculară a gambei, duce la scăderea presiunii venoase produsă de ortostatism, până la 22 mmHg, sângele depozitat în vene fiind
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
îngreunată (Golledge, Quigley, 2003). Așa se explică de ce ortostatismul static (în nemișcare) constituie un factor de agravare a insuficienței venoase, contribuind la apariția varicelor. Mersul, care pune în mișcare pompa musculară a gambei, duce la scăderea presiunii venoase produsă de ortostatism, până la 22 mmHg, sângele depozitat în vene fiind rapid evacuat spre inimă. În felul acesta mișcarea (mersul, exercițiile fizice, sportul etc.) favorizează întoarcerea venoasă, reduce staza și previne apariția varicelor (Golledge, Quigley, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venos Tonusul venos sau contractilitatea venoasă intervine în caz de stază, producând contracția venei și evacuarea sângelui acumulat. Cele mai bogate în mușchi sunt venele de calibru mijlociu, acest sector fiind numit și „cord venos periferic”. În poziție verticală și ortostatism static, sângele se acumulează în vene și presiunea hidrostatică locală crește. Acest lucru declanșează un reflex vasoconstrictor (Jeanneret et al., 2007). Odată cu contracția venoasă valvulele venoase sunt deschise și sângele este propulsat spre inimă. Când sângele acumulat în vene este
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
intervine și se instalează staza venoasă. Aceste reflexe vasomotorii sunt active numai la nivelul venelor superficiale, fiind absente în venele profunde. Tonusul venos este stimulat de diverși factori (Golledge, Quigley, 2003, Jeanneret et al., 2007): frigul (dușul rece, compresele reci); ortostatism; mișcarea fizică; respirația profundă. Căldura reduce vasoconstricția și favorizează vasodilatația. În acest sens acționează expunerea la soare, băile calde, ședințele de băi termale cu ape calde, sauna, plaja pe nisipul cald, consumul de alcool, etc. De asemenea, unele medicamente pot
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
se produce evacuarea și procesul se repetă. În repaus intervine numai contracția venoasă reflexă, indusă de presiunea hidrostatică, dar aceasta are o capacitate de evacuare mult inferioară contracției musculare. Din această cauză pentru a evita staza venoasă persoanele aflate în ortostatism prelungit trebuie să facă periodic câțiva pași pentru activa circulația de întoarcere (Coleridge Smith, 2006, Jeanneret et al., 2007, Bergan, Pascarella, 2007, Greenberg et al., 2008). Au fost descrise la nivelul membrelor inferioare trei pompe musculare: pompa piciorului ce propulsează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
joacă un rol de pompă aspiratoare, care atrage sângele din venele periferice în timpul repausului pe care apoi îl injectează, în timpul contracției musculare în rețeaua venoasă profundă. Dacă în mers această pompă are un debit de 200 ml pe minut, în ortostatism debitul scade la 90 ml pe minut. În caz de obezitate sau lipedem al gambelor capacitatea pompei musculare scade mult (Bassi, 1962, Golledge, Quigley, 2003, Jeanneret et al., 2007). Pompa musculară a coapsei are un rol asemănător. În funcționarea pompei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tipul (Coleridge Smith, 2006, Greenberg et al., 2008): edeme pasagere, care apar la sfârșitul zilei de lucru (vesperale) și se remit spontan după repausul nocturn. Apar cu predilecție în preajma menstruației, la începutul sezonului cald, în zilele cu eforturi prelungite sau ortostatism îndelungat. Sunt localizate perimaleolar fiind acompaniate de simptome de tipul: pișcături, arsuri, dureri difuze, senzație de oboseală și de gambe grele; sindromul nocturn al „gambelor neliniștite” care poate duce la insomnii rebele; senzația de presiune și tensiune locală în gambe
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la nivelul dilatațiilor venoase; flebodinii; crampe dureroase care apar noaptea; dureri difuze ale moletului, persistente care apar după eforturi prelungite; parestezii sub formă de senzație de arsură, furnicături, amorțeli, pișcături; prurit periodic, fără leziuni cutanate care apare mai ales după ortostatism prelungit; stări lipotimice sau amețeli importante ce apar la trecerea bruscă din clinostatism în ortostatism, cauzate de incapacitatea sistemului vascular de adaptare la solicitări rapide. Evoluează în decurs de ani ca ectazii venulare segmentare și telangiectazii de diferite tipuri („în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
care apar după eforturi prelungite; parestezii sub formă de senzație de arsură, furnicături, amorțeli, pișcături; prurit periodic, fără leziuni cutanate care apare mai ales după ortostatism prelungit; stări lipotimice sau amețeli importante ce apar la trecerea bruscă din clinostatism în ortostatism, cauzate de incapacitatea sistemului vascular de adaptare la solicitări rapide. Evoluează în decurs de ani ca ectazii venulare segmentare și telangiectazii de diferite tipuri („în labă de gâscă”, „în groapă de obuz”) care ridică mai curând probleme de ordin estetic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tisulară și secreția de radicali liberi; modificări ale endoteliului capilar din zona de stază cu eliberare de substanțe algogene și inflamatorii. Senzațiile de „gambe grele” se localizează pe fața postero-internă a gambelor, având iradiere spre creasta poplitee, se amplifică după ortostatism, expunere la cald și în preajma menstruației (la 70% dintre femei), diminuează la rece, în repaus, în poziția cu „gambele ridicate” și la mers. (Bucur, 2003, Coleridge Smith, 2006, Bergan, Pascarella, 2007, Campbell et al., 2007, Greenberg et al. 2008) 2
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
grave, fracturi, imobilizare îndelungată la pat, etc.) care au o evoluție mai rapidă și cu complicații frecvente. Aceste varice se dezvoltă ca o rețea varicoasă nesistematizată (varice anarhice), ce apar în jurul perforantelor incompetente. Tegumentele gambei devin roșii-violacee, mai accentuate în ortostatism. Edemele, importante, apar predominant seara și se remit după repaus la orizontală și peste noapte. Aceste simptome aparțin sindromului posttrombotic cu insuficiență venoasă cronică care este responsabil în majoritatea cazurilor. 2.3.5. DILATAȚIILE VARICOASE CONGENITALE Dilatațiile varicoase congenitale reprezintă
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
LII). 3.1. METODE CLINICE DE INVESTIGAȚIE A BOLII VARICOASE Examinarea clinică a bolnavilor cu varice ale membrelor inferioare se desfășoară concomitent cu luarea anamnezei. Anamneza va consemna și factorii de risc în boala varicoasă, respectiv antecedentele ereditare, activitatea în ortostatism, traumatismele repetate, stil de viața sedentar, obezitatea, numărul de sarcini, administrarea de medicamente anticoncepționale orale, etc. Pacientul relatează existența intervențiilor chirurgicale în antecedenente sau eventualele tratamente sclerozante efectuate, evoluția tulburărilor trofice cutanante. Se precizează astfel debutul varicelor, evoluția și complicațiile
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tratamente sclerozante efectuate, evoluția tulburărilor trofice cutanante. Se precizează astfel debutul varicelor, evoluția și complicațiile acestora. Este important de urmărit în anamneza pacientului existența fie a unei tromboflebite superficiale fie a unei tromboze venoase profunde. Examenul clinic trebuie făcut în ortostatism și comparativ la ambele membre inferioare. Palparea poate evidenția prezența edemelor, a gradului de golire și umplere a Cercetări histologice, histochimice și electronomicroscopice în venele varicoase varicelor tronculare, consistența tegumentelor suprajacente dilatațiilor venoase. Proba tusei poate decela refluxul venos. Pacientul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
comparativ la ambele membre inferioare. Palparea poate evidenția prezența edemelor, a gradului de golire și umplere a Cercetări histologice, histochimice și electronomicroscopice în venele varicoase varicelor tronculare, consistența tegumentelor suprajacente dilatațiilor venoase. Proba tusei poate decela refluxul venos. Pacientul în ortostatism este invitat să tușească, examinatorul palpând crosa venei safene interne unde se poate percepe freamătul produs de refluxul venos. Percuția și palparea concomitentă a trunchiului venos cu ambele mâini va pune în evidență transmiterea undei de percuție (semnul Swartz). Se
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venos. Percuția și palparea concomitentă a trunchiului venos cu ambele mâini va pune în evidență transmiterea undei de percuție (semnul Swartz). Se pot palpa de asemenea orficiile venelor perforante dilatate, incontinente (Jeanneret et al., 2007). Manevra Schwartz: la pacientul în ortostatism percuția pachetului varicos creează o undă ascendentă care poate fi percepută palpatoriu la nivelul crosei safenei mari. Transmiterea undei pulsatile retrograd semnifică reflux venos la nivelul jooncțiunii safeno-femurale prin incontinență de valvă ostială (Kim et al., 2000, Nicolaides, 2000). Manevra
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
2000). Manevra Trendelenburg: bolnavul în decubit dorsal ridică membrul inferior la 90 de grade față de orizontală; se golesc varicele de sânge prin mișcări centripete, se aplică un garou la rădăcina coapsei după care bolnavul este invitat să se ridice în ortostatism - varicele rămân goale. După suprimarea bruscă a garoului varicele se umplu rapid, fapt care indică incompetența valvulară ostială. Manevra Trendelenburg este considerată de unii autori „depășită”, deoarece examenul ultrasonografic duplex oferă mai multe detalii (Kim et al., 2000). Manevra Perthes
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]