3,402 matches
-
din familie. Casa lor se afla într-o poiană, chiar la marginea satului. Acolo era liniște cât cuprinde. Era, în schimb, multă muncă, și vara și iarna. Vara la cosit fân, la îngrijit grădina și ogorul întins de grâu și orz. Copiii aveau datoria să pască vitele în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă în casă de la un izvor din apropiere, care nu îngheța nici
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
bun ai, Katya, copilul meu! De-acum n-o să mai mănânci vânat, îi spuse Artemie, mângâind părul băiai al fetiței sale dragi. În vara care urmă, cei din casa lui Stepanovic se apucară să extindă ogorul. Semănară mai mult grâu, orz și secară, lărgiră și grădina cu zarzavaturi. Artemie, în loc să umble la vânătoare prin păduri, muncea cu sârg la coasă și la greblă, ori să adune cât mai mult fân și otavă pentru vite și îngrijind culturile de lângă casă. Dumnezeu făcu
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
mai îmbrățișat cariera preoției, ci a devenit întâi învățător, apoi luând în arendă o moșie, agricultor”. „În nordul Moldovei acolo unde șesurile nesfârșite ale Siretului se îngână cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute între sălcii și mesteceni” - așa cum cu nostalgică dragoste își zugrăvea Enescu ținuturile natale, într-un interviu din 1936 - se află satul Liveni-Vârnav și Carcalia. Și, descriind
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
o ureche''- a fi total indiferent. O sferă deosebit de largă a acestor mijloace de exprimare o constituie domeniul agricol și cel al diverselor meserii: ,,a alege neghina de grîu'', adică a alege ce-i bun de ce-i rău, ,,a strica orzul pe gâște'' - a dărui lucruri bune cuiva care nu știe sau nu poate să le prețuiască. Pentru a arăta că cineva nu este bine dispus, s-a zis că ,, nu i-s boii acasă'', iar pentru ironie s-a creat
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
stele - cerul cult - Cu ochi brăzdați de gloanțe verticale, Si limbi albite-n paștele de dinți, Ei, de-ale lor, își văd - prostii banale, Ca mercenari tocmiți de-ai lor părinți - Ruine scumpe, si calești la poartă, Căi zburători, din orzul tuturor, Povestea vieții pruncilor e-o artă În care mulți se joacă, alții - mor - Le curge și rimelul în cascade Din arsenalul bombelor cu fard, Si poate unii râd, când alții ard, Și unii urca, duși de cel ce cade
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat, când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilăriseră cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
banii pentru reabilitare să se acorde direct asociației, ca să se poată investi 8 miliarde lei vechi din cele 20, cât îi costă refacerea sistemului. 2. O altă activitate care aduce venituri substanțiale societății este producerea de sămânță. Soiurile de grâu, orz, triticale (n.n. triticala este un hibrid între grâu și secară care se folosește în hrana animalelor) și secară sunt achiziționate de la stațiunile de cercetare Fundulea și Lovrin și, în schimbul unei redevențe plătită stațiunilor, Agrimat a obținut dreptul de a vinde
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
Robinson) (2) Încercarea singurătății îi provoacă eroului solitar plânsul. Lacrimile îl podidesc într-o evoluție firească. Plânge când se compătimește pentru soarta pe care a avut-o, lacrimile îi curg șiroaie, zice el. Când apar, ca prin miracol, spicele de orz, ochii i s-au umplut de lacrimi deoarece i s-a înduioșat inima. Sunt lacrimile minții cunoscătoare și recunoscătoare. Robinson va ajunge să se poată socoti salvat, să învețe să plângă “cu judecată”. Asta pentru că “lacrimile sunt curcubeul de după potop
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
pe rând de strajă, ca ostași, câte doi, restul împărțeau joacele între ei și...uitam de foame, ca până la urmă să uităm de rând la timpul sosirii trăsurii plină cu pâine... Niște pâini mari și grele, pătrate, negre, coapte din orz cu ovăz, mazăre pe care o numeam «hrușciovschii hleb»*. Pâinea o împărțea un împuternicit al conducerii colhozului, care purta numele «Stalin», (fost conducător al statului sovietic, unul dintre cei mai sângeroși conducători de stat din lume) care o împărțea în
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
vreodată, în schimb găsim răul fără să-l căutăm ...” „ ... Caracteristica libertății este dreptul de a vorbi deschis ...” „ ... Uitarea defectelor proprii dă naștere la îndrăzneală ...” „... Speranța unui câștig rușinos este începutul pagubei ...” „ ... Viața printre străini te învață cumpătarea, căci fiertura de orz și culcușul de paie sunt leacurile cele mai dulci împotriva foamei și a oboselii ...” „ ... Pentru cei fără minte este mai bine să fie conduși decât să conducă ...” „ ... Medicina vindecă bolile corpului, iar filozofia liberează sufletul de patimi ...” „... Când cineva depășește
DINCOLO DE PORŢILE ÎNTUNERICULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370485_a_371814]
-
spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul s-a preocupat toată săptămâna de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
de semenii „aleși”, lumea greu-manipulabilă?! Aici promisiunile și intervențiile calculate, dar și spontane într-o lume sărmană și plină de dezabilități sociale și umane pentru o zi, sunt la mare preț: curge miere și unt, zahăr și ulei, orez și orz (ovăz?), bere și mititei, etc., și am salvat viața satului și România!... Prăpădiții, țiganii, umiliții și boschetarii sunt fericiți pentru o zi!!? A doua zi, când se vor trezi din beție, vor VOTA! Dânșii și-au făcut datoria față de neam
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
versat A învațat-o la boabe alese, Ea naivă s-a lăsat Și uite cu ce se-alese... În zeghe azi ca să explice De ce si cum sa-nbogatit, Bine ei, nu o să-i pice, Că-i tare greu de socotit... Grâu și orz de calitate A mâncat pe îndelete, Asta-i trista realitate, O să-i fie mult timp sete... Fudulă, proasta găină Cotcodăcește fără rost, Chiar de gușa îi e plină, Locul e ales cam prost... Morala, e cum se spune, Cu mătasea
GĂINA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352602_a_353931]
-
spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul toată săptămâna s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul oilor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe[4].Sare cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
se coace o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut păioasele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au mai scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
pe căruță. Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilărise cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-a făcut când era codană
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
spui... Eu venisem în anul întâi de liceu cu o cămașă de cânepa cu bumbi mulți, colorați pe care profesorul o observase pe mine și care i-a uimit pe toți colegii mei. O colegă de-a mea, blonda Lucica Orz, iubea atât de mult cămașa încât mereu insista să-i vadă nasturii! Așa ceva nu mai văzuse... ea fiind orășeancă. După mai multe săptămâni, după ce am constituit obiectul curiozității colegilor din oraș, i-am spus mamei că eu nu mai fac
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Săptămâna Mare trecuse pe la Tanea, că-i promisese „că-i sapă grădina și-i taie niște lemne, ca să aibă ce arde de Paște”, Trifu primise de al ea, o trăistuță plină cu ouă de găină; două castroane de făină de orz amestecată cu secară; rădăcini de roibă și foi de ceapă să vopsească oule; câteva lumânări să aprindă de Paște și doi bobi mari de rășină răzuiți de pe un brad de la biserică, să-i facă fum de tămâie în casa nouă
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
sfaturile primite de la Trifu, Marița a vopsit ouăle. Le-a pus la fiert în căldărușa de aramă amestecate cu foi de ceapă, iar pe altele cu rădăcini de roibă. Să aibă ouă de Paște în două culori! Din făina de orz și secară, primită de la Tanea, împreunată, au plămădit un aluat și au făcut din el două azime groase și două subțiri găurite cu o sârmă, ce se dorea a fi pască. Coca a fost necrescută cu drojdie, că n-aveau
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
în mare măsură de calitatea pământului, dar și de precaritatea tehnicii agrare, cea mai mare parte a ei rămânând tradițională, pe tot parcursul evului mediu. În ceea ce priveste culturile, rolul preponderent revine grâului, de cele mai multe ori amestecat cu secară. Urmează orzul, ovăzul de toamnă și de primăvară. Pe proprietățile țărănești, preponderent era meiul (unul din alimentele de bază ale țăranului), în timp ce pe marile proprietăți funciare se cultivau inul și cânepa; acestea erau topite în apa Someșului, pentru ca, mai apoi, să fie
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
tranzita zona, se abătea pe aici, fie pentru prânz, fie pentru noapte. Acesta era găzduit de către țărani, atâta timp cât locuia în sat. Sătenii plăteau însă dijma, la fel ca și nona, care se percepeau din toate produsele animale și vegetale: grâu, orz, ovăz, vin, porci, oi, păsări, chiar piei de animale sălbatice. De asemenea, nu lipsesc nici informațiile referitoare la obligațiile iobagului, cu titlul de slujbe. Astfel, țăranii iobagi din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în Arduzel
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
fruct excelent pentru menținerea fermității pielii. 2. Iaurtul degresat. Are o concentrație ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătățesc aspectul pielii. 3. Grâul. Are calciu, acizi grași, dioxid de siliciu - provizii de sănătate pentru piele, par și unghii. 4. Orzul. Conține substanțe bioactive, înfrumusețează și revitalizează. 5. Cimbrul. Curată organismul și reda strălucirea pielii. 6. Hreanul. Regenerează părul, pielea și unghiile, mulțumită substanțelor active conținute. 7. Muștarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii. Rinichi 8. Sfecla roșie. Stimulează arderile celulare
CELE MAI SĂNĂTOASE ALIMENTE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359942_a_361271]