440 matches
-
tubulară , inflamație cronică și proteinurie , care pot fi atribuite unei afecțiuni spontane specifice speciei . Mai mult , în studiile clinice nu s- au observat tulburări renale semnificative clinic . Toxicitatea asupra dezvoltării observată la șobolan ( moartea embrionului , scăderea greutății fetale și întârzierea osificării și modificările viscerale , inclusiv întârzierea coborârii testiculelor ) are loc în principal la doze toxice materne . Toxicitatea asupra dezvoltării la iepure ( moartea embrionului , scăderea dimensiunilor puiului de iepure abia fătat și scăderea greutății fătului ) are loc la doze toxice materne . Într-
Ro_698 () [Corola-website/Science/291457_a_292786]
-
tubulară , inflamație cronică și proteinurie , care pot fi atribuite unei afecțiuni spontane specifice speciei . Mai mult , în studiile clinice nu s- au observat tulburări renale semnificative clinic . Toxicitatea asupra dezvoltării observată la șobolan ( moartea embrionului , scăderea greutății fetale și întârzierea osificării și modicările viscerale , inclusiv întârzierea coborârii testiculelor ) are loc în principal la doze toxice materne . Toxicitatea asupra dezvoltării la iepure ( moartea embrionului , scăderea dimensiunilor puiului de iepure abia fătat și scăderea greutății fătului ) are loc la doze toxice materne . Într-
Ro_698 () [Corola-website/Science/291457_a_292786]
-
și , dacă este necesar , trebuie început tratamentul alternativ . Expunerea la tratamentul cu antagoniști ai receptorilor angiotensinei II în perioada trimestrului doi și trei de sarcină induce la fetotoxicitate om ( diminuarea funcției renale , volum deficitar al lichidului amniotic , întârzierea procesului de osificare a craniului ) și toxicitate neonatală ( insuficiență renală , hipotensiune , hiperkaliemie ) . ( Vezi și pct . 5. 3 ) . Dacă expunerea la antagoniști ai receptorilor angiotensinei II a apărut din perioada trimestrului doi de sarcină , se recomandă investigarea funcției renale și a craniului cu ultrasunete
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
și , dacă este necesar , trebuie început tratamentul alternativ . Expunerea la tratamentul cu antagoniști ai receptorilor angiotensinei II în perioada trimestrului doi și trei de sarcină induce fetotoxicitate la om ( diminuarea funcției renale , volum deficitar al lichidului amniotic întârzierea procesului de osificare a craniului ) și toxicitate neonatală ( insuficiență renală , hipotensiune , hiperkaliemie ) . ( Vezi și pct . 5. 3 ) . Dacă expunerea la antagoniști ai receptorilor angiotensinei II a apărut din perioada trimestrului doi de sarcină , se recomandă investigarea funcției renale și a craniului cu ultrasunete
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
și , dacă este necesar , trebuie început tratamentul alternativ . Expunerea la tratamentul cu antagoniști ai receptorilor angiotensinei II în perioada trimestrului doi și trei de sarcină induce fetotoxicitate la om ( diminuarea funcției renale , volum deficitar al lichidului amniotic , întârzierea procesului de osificare a craniului ) și toxicitate neonatală ( insuficiență renală , hipotensiune , hiperkaliemie ) . ( Vezi și pct . 5. 3 ) . Dacă expunerea la antagoniști ai receptorilor angiotensinei II a apărut din perioada trimestrului doi de sarcină , se recomandă investigarea funcției renale și a craniului cu ultrasunete
Ro_819 () [Corola-website/Science/291578_a_292907]
-
și , dacă este necesar , trebuie început tratamentul alternativ . Expunerea la tratamentul cu antagoniști ai receptorilor angiotensinei II în perioada trimestrului doi și trei de sarcină induce fetotoxicitate la om ( diminuarea funcției renale , volum deficitar al lichidului amniotic , întârzierea procesului de osificare a craniului ) și toxicitate neonatală ( insuficiență renală , hipotensiune , hiperkaliemie ) . ( Vezi și pct . 5. 3 ) . Dacă expunerea la antagoniști ai receptorilor angiotensinei II a apărut din perioada trimestrului doi de sarcină , se recomandă investigarea funcției renale și a craniului cu ultrasunete
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
și , dacă este necesar , trebuie început tratamentul alternativ . Expunerea la tratamentul cu antagoniști ai receptorilor angiotensinei II în perioada trimestrului doi și trei de sarcină induce fetotoxicitate la om ( diminuarea funcției renale , volum deficitar al lichidului amniotic , întârzierea procesului de osificare a craniului ) și toxicitate neonatală ( insuficiență renală , hipotensiune , hiperkaliemie ) . ( Vezi și pct . 5. 3 ) . Dacă expunerea la antagoniști ai receptorilor angiotensinei II a apărut din perioada trimestrului doi de sarcină , se recomandă investigarea funcției renale și a craniului cu ultrasunete
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
și , dacă este necesar , trebuie început tratamentul alternativ . Expunerea la tratamentul cu antagoniști ai receptorilor angiotensinei II în perioada trimestrului doi și trei de sarcină induce fetotoxicitate la om ( diminuarea funcției renale , volum deficitar al lichidului amniotic , întârzierea procesului de osificare a craniului ) și toxicitate neonatală ( insuficiență renală , hipotensiune , hiperkaliemie ) . ( Vezi și pct . 5. 3 ) . Dacă expunerea la antagoniști ai receptorilor angiotensinei II a apărut din perioada trimestrului doi de sarcină , se recomandă investigarea funcției renale și a craniului cu ultrasunete
Ro_822 () [Corola-website/Science/291581_a_292910]
-
feto- placentară și s- a demonstrat că are un puternic efect teratogen și embriotoxic pe o gamă largă de modele animale , la doza terapeutică pentru om sau la valori mai mici decât această doză . Efectul teratogen s- a caracterizat prin osificarea parțială a oaselor craniului , absența foselor oftalmice , hidrocefalie , sternum bifidum , lipsa unor vertebre lombare . Efectul embriotoxic a fost caracterizat prin scăderea viabilității fetale , reducerea dimensiunilor nou - născuților vii și întârzieri în dezvoltare . La om , conform unei analize retrospective pe o
Ro_949 () [Corola-website/Science/291708_a_293037]
-
de oasele parietale și scuama oaselor temporale. Oasele bolții craniene sunt oase late. Baza craniului este formată dinainte de partea orizontală a frontalului și etmoid, după care urmează sfenoidul. Oasele bazei craniului s-au dezvoltat în cea mai mare parte prin osificare encondrală. La om, spre deosebire de celelalte mamifere, dezvoltarea craniului neural este mult mai mare decât cea a craniului visceral, datorită creșterii enorme a emisferelor cerebrale. Funcția de masticație, care apare la mamifere și care la om se modifică datorită schimbării felului
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
corpilor vertebrali, paralelismul platourilor, cu îngustarea găurilor de conjugare și fuziunea arcurilor posterioare. Această anomalie congenitală trebuie deosebită de un bloc dobândit postinfecțios. La nivelul C6-C7, poate fi prezentă o ancosă pe fațeta articulară superioară, în general simetrică. Observarea unei osificări incomplete sau supranumerare în vârful apofizei spinoase este mai banală chiar decât calcificarile ligamentului nucal pe linie mediană, între mușchii paravertebrali. Pe radiografiile oblice: permite observarea găurilor de conjugare. Gaura de conjugare poate fi mărita ca urmare a unei hipoplazii
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
zygomaticus"): ramura zigomaticotemporală ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici"), ramura zigomaticofacială ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramuri ale arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale): ramura zigomaticofacială și zigomaticotemporală. Osul zigomatic se dezvoltă în țesut membranos printr-un centru de osificare; acesta apare în săptămâna a 8-a a vieții intrauterine. Uneori apar trei centri de osificare.
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale): ramura zigomaticofacială și zigomaticotemporală. Osul zigomatic se dezvoltă în țesut membranos printr-un centru de osificare; acesta apare în săptămâna a 8-a a vieții intrauterine. Uneori apar trei centri de osificare.
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
hioid nu este predispus la fracturi. Într-un caz de crimă, un os hioid fracturat indică sugrumarea sau ștrangularea. Totuși, acest lucru nu este valabil la copii și adolescenți, deoarece atunci osul hioid este încă flexibil, aflându-se în stadiul osificării. Osul hioid este derivat de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care separă prima fantă branhială de la spiraclă, fiind des numit ca arcul hioid. La multe animale, el incorporează elemente ale altor arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
Baza rotulei ("Basis patellae") privește în sus și este latița la mijloc și înclinată anterior. Vârful rotulei ("Apex patellae") privește în jos și servește la inserția tendonului rotulian. Marginile rotulei sunt în număr de două: mediala și laterală. Centrul de osificare al rotulei apare la vârsta de 3-5 ani. Osificarea se dezvoltă în toate sensurile osului, mai rapid însă către față profundă a tendonului mușchiului cvadriceps. Compactă osului este mult mai groasă anterior. În spongioasa sunt două sisteme lamelare principale. Unul
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
latița la mijloc și înclinată anterior. Vârful rotulei ("Apex patellae") privește în jos și servește la inserția tendonului rotulian. Marginile rotulei sunt în număr de două: mediala și laterală. Centrul de osificare al rotulei apare la vârsta de 3-5 ani. Osificarea se dezvoltă în toate sensurile osului, mai rapid însă către față profundă a tendonului mușchiului cvadriceps. Compactă osului este mult mai groasă anterior. În spongioasa sunt două sisteme lamelare principale. Unul, cu lamele paralele, orientate vertical în direcția de tracțiune
Patelă () [Corola-website/Science/331661_a_332990]
-
american Osgood (1873-1956) și chirurgul elvețian Schlatter (1864-1934) în 1903 au adus contribuții importante la conturarea entității înainte de confirmarea radiologică a leziunilor. Boala Osgood-Schlatter a fost descrisă în special la băieți în jurul vârstei de 15 ani (12-16 ani) în perioada osificării nucleului tuberozității anterioare a tibiei, care se sudează cu epifiza tibială între 17 și 20 ani, uneori chiar până la 24 ani. Se consideră că etiologia are la bază un traumatism prin tracțiunea excesivă a tendonului rotulian ("Ligamentum patellae") asupra inserției
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
în genunchi, contracții violente ale cvadricepsului în timpul săriturilor etc.) au fost încriminate în declanșarea afecțiunii. Boala constă în fragmentarea tuberozității anterioare, lărgirea spațiului dintre acestea și metafiză cu osteoporoză adiacentă, dezlipirea extremității caudale (unde poate să apară un centru de osificare accesoriu), realizând aspectul de "buză de tapir" și, tardiv, hipertrofia tuberozității. Osteonecroza aseptică a tuberozității anterioare este însoțită de un edem și o vasodilatație a țesuturilor adiacente, în special a tendonului rotulian ("Ligamentum patellae"), leziune ce se remite în timp
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
libere cu excepția flexiei forțate care devine dureroasă prin tracțiunea exercitată de mușchiul cvadriceps asupra tuberozității tibiale anterioare. Examen radiologic al genunchiului se face în mod obligatoriu bilateral și numai din profil. În mod normal, înainte de 10 ani, nu există o osificare a punctelor osoase reprezentând această tuberozitate. În cazul maladiei Osgood-Schlatter, tuberozitatea tibială se recurbează "în trompă de tapir" sau "buză de tapir", este fragmentată sau prezintă zone de condensare și zone clare de osificare insuficientă. Evoluția este de lungă durată
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
înainte de 10 ani, nu există o osificare a punctelor osoase reprezentând această tuberozitate. În cazul maladiei Osgood-Schlatter, tuberozitatea tibială se recurbează "în trompă de tapir" sau "buză de tapir", este fragmentată sau prezintă zone de condensare și zone clare de osificare insuficientă. Evoluția este de lungă durată. Remisiunea este de obicei spontană în câteva săptămâni sau luni. În cele mai multe cazuri vindecarea se face spontan odată cu creșterea în vârstă și osificarea tuberozității. Durerea este lejeră, intermitentă, cedează la repaus și reapare imediat
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
este fragmentată sau prezintă zone de condensare și zone clare de osificare insuficientă. Evoluția este de lungă durată. Remisiunea este de obicei spontană în câteva săptămâni sau luni. În cele mai multe cazuri vindecarea se face spontan odată cu creșterea în vârstă și osificarea tuberozității. Durerea este lejeră, intermitentă, cedează la repaus și reapare imediat după eforturi; rareori determină o veritabilă impotență funcțională. În final când tuberozitatea anterioară a tibiei este osificată, durerea dispare, apofiza rămânând mai voluminoasă. Diagnostic diferențial trebuie făcut cu: În
Boala Osgood-Schlatter () [Corola-website/Science/331808_a_333137]
-
o vascularizație deficitară (asigurată de ramuri provenite din cele 3 artere principale ale gambei: tibialele posterioară și anterioară și artera peronieră), ceea ce-i conferă praticularități speciale. Inervația sa este asigurată prin ramuri ale nervilor fibular profund, tibial, safen și "sural. Osificarea sa începe din luna a 6-a vieții intrauterine. Privind din punct de vedere al anatomiei comparate, talusul este un os care se găsește la vertebratele tetrapode la nivelul membrul posterior (devenit la om inferior). Situarea sa este la nivelul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
de 1 cm pe axul mare. El poate fi, de asemenea, bipartit (divizat în două părți) sau multipartit (divizat în mai multe părți). Osul trigon fuzionat cu tuberculul lateral este numit proces trigonal Osul trigon provine dintr-un centru de osificare cartilaginas secundar, care se formează în partea posterioară a talusului, între 11 și 13 ani la băieți și între 8 și 10 ani la fete. În mod normal, acest nucleu de osificare fuzionează cu tuberculul lateral al talusului în cursul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
trigonal Osul trigon provine dintr-un centru de osificare cartilaginas secundar, care se formează în partea posterioară a talusului, între 11 și 13 ani la băieți și între 8 și 10 ani la fete. În mod normal, acest nucleu de osificare fuzionează cu tuberculul lateral al talusului în cursul primului an de la apariția sa, participând la formarea procesul posterior al talusului. Atunci când această fuziune antrenează formarea unui proces talar posterior mare și intact, acesta este numit procesul talar posterior hipertrofic sau
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
cursul primului an de la apariția sa, participând la formarea procesul posterior al talusului. Atunci când această fuziune antrenează formarea unui proces talar posterior mare și intact, acesta este numit procesul talar posterior hipertrofic sau "procesul Stieda." În absența fuziunii centrului de osificare cu tuberculul lateral al talusului, din acest centru de osificare se formează un os independent, numit osul trigon. La sportivi și dansatori, osul trigon poate fi comprimat între tibie și calcaneu, provocând dureri și uneori necesită îndepărtarea lui chirurgicală. Acest
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]