1,525 matches
-
rudele din Transilvania. Ei povestesc și faptul că, în luna aprilie au loc expoziții și festivaluri. De pilda, la Sibiu, de Paște, în spirit tradițional, există o expoziție la Casa Hermes. În unele zone, după întoarcerea de la biserică și după ospăț, urmează o întrecere de ... spart ouă ... Iar a doua zi fetele se pregătesc, așteptând băieții cu ouă roșii, cu mâncare și prăjituri, fiindcă aceștia vin la stropit , cu ... parfum ... sau cu apă. După masă merg împreună la bal, fiind prima
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
lovească, sute, mii, știu să doboare! Însă cetatea noastră e mică, În locul celor căzuți nimeni nu se ridică. HASDRUBAL Iată cum se întinde focul! Prin fereastră se vede arzând cetatea. La para para lui se cades ă începem jocul Și ospățul să împlinească sorocul. Paharnicul să vie! Cine ne este paharnic? OLACUL Paharnicul sunt eu și Ionuț cel mic. ( Arată către copil.). DECEBAL Să aveți grije de copil să crească mare Să spună la toți povestea Tatălui Mare. LICINIUS Mori fără
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
plescăitul zgomotos... Arar, se putea desluși doar vocea răgușită a unei bătrâne care nu prididea s-aducă din fierturi la masă, rostind către înfometați un dulce alint: Horeți, că nu dau turcii! Dacă vrei să știi, toată picimea pusă la ospăț erau copii fugari din calea nemților, dar numai noi, scăpate din Trenul Morții... Și, pe scurt, înfometații, atrași de aburul mâncării când trecuseră pe aici, fuseseră omeniți cu ce se găsea la vreme de război... Târziu, spre miezul nopții, când
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
albă. Dar să strige mieii! A îmbuibare și Înviere! Să bem sânge de Iisus și să vărsam pe cel al mielului intru Înălțare! Să-l smulgem de la ugerul oii, cu botul plin de lapte și să-l frângem intru sfânt ospăț. Strigatul lui să scârțâie porțile cerului, să deschidă calea spre mântuire. Veniți dara de luați lumină și-o puneți pe mese, lângă carnea fripta ce-a tăcut în farfurie. Să-l smulgem cu dinții de pe oase și să scriem pe
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
albă.Dar să strige mieii! A îmbuibare și Înviere! Să bem sânge de Iisus și să vărsam pe cel al mielului intru Înălțare!Să-l smulgem de la ugerul oii, cu botul plin de lapte și să-l frângem intru sfânt ospăț. Strigatul lui să scârțâie porțile cerului, să deschidă calea spre mântuire. Veniți dara de luați lumină și-o puneți pe mese, lângă carnea fripta ce-a tăcut în farfurie. Să-l smulgem cu dinții de pe oase și să scriem pe
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
și luciferice. Scuipările se prefac în lacrimi de ceară, iar biciul loviturilor, devine o adiere îndrăgostită de mărgăritar. Palmele care L-au lovit pe Iisus s-au înaripat în fluturi. Sutașii păzesc lumina podidită din Îngeri. Trâmbița Sărbătorii vestește chindia Ospățului. Razele de soare se așează senin peste gătiții nuntași. Atotfrumoasa Maria cumpănește Taina Vinului și-a Vieții. La Dumnezeiasca privire, Apa s-a însuflețit îmbătată de savoarea vinului. Pâinea s-a rumenit în brațele Crucii, îmbrățișând lumea în aburul ei
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
albă. Dar să strige mieii! A îmbuibare și Înviere! Să bem sânge de Iisus și să vărsăm pe cel al mielului întru Înălțare ! Să-l smulgem de la ugerul oii, cu botul plin de lapte și să-l frângem întru sfânt ospăț. Strigătul lui să scârțâie porțile cerului, să deschidă calea spre mântuire. Veniți dară de luați lumina și-o puneți pe mese, lângă carnea friptă ce-a tăcut în farfurie. Să-l smulgem cu dinții de pe oase și să scriem pe
SA STRIGE MIEII-A INVIERE! de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360164_a_361493]
-
-s proști mai mulți și tot mai fioroși: dară lucrarea-I - prin sângerări și spin se face tocmai unde-s nori mai groși! ...va fi o noapte preatainică - și-o stea sub care crunți dușmani - frați s-or îmbrățișa! LA OSPĂȚUL MÂNTUIRII îngeri și-a trezit pe ramuri cerești lamuri Sfântul Zarzăr! pâlpâie lumini de raiuri zeiești graiuri în Grădină! păsări mii se așezară se-nchinară pe-al Lui Umăr! din toți porii-asudă Lumea Vin de Floare Sărbătoare! vin serafii toți
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
zeiești graiuri în Grădină! păsări mii se așezară se-nchinară pe-al Lui Umăr! din toți porii-asudă Lumea Vin de Floare Sărbătoare! vin serafii toți în iureș vestesc gureș Mântuire! El zâmbește peste creste și din rane face strane! la Ospățul Lui s-așază ca pe-o rază Omenire! NOAPTEA SĂRBĂTORII din șopotiri se-aprind - în nopți - copacii și florile fecioare ard sub văluri: cât de bogați mai pot fi toți săracii când doar ei văd averile din ceruri?! tot m-
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
sunt ...franțuzești, cele românești sunt franțuzești, dar cu unt...”. Cele peste 500 de rețete de bază și orientative, „fără contorsionări culinare dubioase, riscante și costisitoare” au ca scop plăcerea gătitului și stimularea apetitului cu produse ecologice. Există un ritual al ospățului, fiindcă toate meseriile își au ritualul lor, după cum există un design al prezentării unui fel de mâncare, simbolismul culorilor, complementaritatea lor creând un amestec de stări și momente benefice la orice masă. Iar după o sugestie a lui Nietzsche, „punctul
FILOZOFIA GASTRONOMICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359847_a_361176]
-
iarba albastră a copilăriei. Clipa Și extazul de dincolo de timpul tău victorios. O VOCE STRĂINĂ ah, arta, despre ea să vorbim cu gura plină cu mâinile adunate în jurul paharelor de ceață pe străzile austere cad destine melancolice aduni dovezile unui ospăț derizoriu e marea simulare calea spre un adevăr intangibil câtă nemurire pe vârful unghiilor tale câtă neputință în micile rigole de la marginea vieții o fereastră a zburat în somnul tău de dincolo un fluture nemilos împarte fericirea în piețele publice
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
2004 ed. Timpul 4 * TUSEA MĂGĂREASCĂ; roman; 2005 ed. Ars Longa 5 * VIȚELUL PRIVIT DE DEPARTE; roman; 2005 Ars Longa 6 * FERIȚI LINIA - TREC PROȘTI FĂRĂ OPRIRE -; proză scurtă; 2006 ed. Ars Longa 7 * ALBA-NEAGRA; roman; 2007 Ars Longa 8 * OSPĂȚ CU RĂDĂCINI DE MIT; roman; 2007 Ars Longa 9 * MIRACOLELE DE LA GLODENI; roman; 2008 Ars Longa 10 * CALENDELE MĂGARILOR; proză scurtă; Ars Longa 2008 11 * LA PAS PRIN MĂRILE SUDULUI; roman; ed. Cronica 2009 12 * PING-PONG CU MINGEA DE CÂRPĂ
MIHAI BATOG ΒUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340407_a_341736]
-
nu îl pot găsi acasă sau în celelalte locuri celebre în care se duc. Nu am întâlnit până acum, de exemplu, nici un turist străin căruia să nu-i placă mâncarea românească și veselia noastră atunci când ne adunăm mai mulți la ospețe. Atmosfera de bine, de veselie și de comunitate care se creează în jurul mâncării tradiționale românești nu a dezamăgit niciodată pe nimeni și eu știu o mulțime de străini care erau foarte sceptici vizavi de România, uneori pe bună dreptate, dar
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
nu este vorba doar de turism pentru gurmanzi, deși facem față la o asemenea provocare cu brio, ci de tot ceea ce înseamnă în mod complex comuniunea și bucuria care se creează la masă și care ne vine din trecut, când ospețele marcau momentele de sărbătoare și de belșug. Desigur că turismul nu se reduce la atât, dar pe această cale putem înțelege că străinii nu vin să le oferim ceea ce au în țările lor, ci ceva deosebit pe care nu îl
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
-l purta pe rege. Curtenii aplaudară părând foarte fericiți de această nouă izbândă istorică a regelui. Ce era însă în mintea lor... - Și acum, domnilor, noi vom pleca la vânătoare în timp de doctorii noștri vor merge în salonul de ospețe împreună cu invitatul nostru pentru a mai discuta cu el despre medicină... Aplauze din nou, roaba se puse în mișcare, iar nobilii se călcară în picioare care să fie mai aproape de slăvitul rege pentru a preîntâmpina turnătoriile și dorința tuturor de
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
și o taie cu ața! pun borș sau chișleag sau chisăliță în străchini! cu lingură de lemn, fiecare mănâncă frumos...cu ochii, din când în când, la drumul soarelui și la câte postațe mai sunt până la sfârșitul hectarului!...Doamne, ce ospăț! ce sfântă curățenie și naturalețe! nimeni nu se vaită că nu-i ajunge, chiar dacă, să zicem, sunt zile când mănâncă doi dintr-un ou, când mănâncă doar foi de ceapă cu mămăligă și sare, doar un cartof fiert sau copt
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
se întoarce, ceilalți meșteri l-au urmat. - Tovarășe Păsat, du-te și adu-l pe Dinu Marinache ca să dea crucea asta jos! a dispus instructorul Rndașu. Desfășurarea programului a continuat, la școala veche cu hora sătească, la cea nouă cu ospățul autorităților. Pe mesele noi ale laboratorului se aflau castroane de porțelan cu diferite mâncăruri preparate sub supravegherea contabilei colectivului, Aneta Catrinescu, care o chemase în ajutor, ca pricepută, pe soția lui Prunaru. Avuseseră la dispoziție pui, rațe, gâscă, purcel și
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
Editura Ion Creangă, 1988, 224 pag., 10 lei; 33. Anania, Bartolomeu, Misterele orientale și creștinismul, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2013, 212 pag., 28 lei 34. Andreicuț, Andrei,Spovedanie și comuniune, Cluj-Napoca, Editura Renașterea, 2011, 244 pag., 18 lei; 35. Andreicuț, Andrei, Ospățul credinței. Cuvinte de învățătură, Cluj-Napoca, 2012, 344 pag., 20 lei; 36. Arghezi, Tudor, Autoportret prin corespondență, București, Editura Eminescu, 1982, 264 pag., 10 lei; 37. Atwood, M., Asasinul orb, București, Editura Corint, f.a., 32 pag., 4 lei; 38. Augustin(Fer
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
singură, pentru a se autogenera, tot felul de scopuri. În partea a doua a cărții, Ieșirea din cuvinte, se regăsesc, în titlurile poemelor, semnificațiile acestei ieșiri: Introspecție, La hotarele Sudului, Spre următoarea etapă, Șoapte, Pași pe alee, Euharistică, Iubiri expirate, Ospățul singurătății, Căință, Deghizare, Frunze căzute pe umăr etc. Denominațiile indică alte destinații ale autorului, fie în ipostaza de simplu cititor care a încheiat lectura și, implicit, legătura cu universul fictiv al cărții, fie de creator. În primul caz, încetarea lecturii
Victor Munteanu: Prizonierul tăcerii. Cronică literară*, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339247_a_340576]
-
Pleștev, trimisul țarului, sosi la Suceava cu o numeroasă și strălucită delegație de boieri moscoviți și cu împuternicirea de-a săvârși logodna, ca procurator al tânărului Ivan. Logodna celor doi s-a făcut la Suceava, prin procura, reprezentantul cneazului. Urmară ospețe și serbări și domnița Elena porni, prin Polonia, înspre destinul ei. Nu avea să-și mai vadă niciodată tatăl și locurile natale. Ștefan-Vodă îi dărui trei boieri s-o întovărășească: Lascu, Sînger și pe Gherasim cu jupânesele lor. Regele Cazimir
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
troiene Măcar o amăgire a focului mocnit din paie Cât să nu înghețe de tot răsuflarea celui singur Adulmeca mirosul trupului tău Lăsat în urmă, piele lepădată de șarpe Poteci de întuneric despica în jungla viscolului Care-i fura din ospăț ultima nebunie Gândea gândul că s-ar întoarce acasă Simțea deja căldura însoțirii cu uitarea Dar nu era decât delirul înghețului. AROME DE IARNĂ Ninge ascuțit și aspru în vârtejuri de vânt Peste mirosul lemnului verde proaspăt despicat Înfășurat în
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
înverzirii ULTIMA ORĂ Cred că până-n ultima clipă Voi respira la subțioara fricii Ca puiul sub cloșcă sau ca animalul care se retrage Din fața pericolului, Cred că partea de animal din mine N-a depășit instinctul de turmă, promisiunea biblicelor ospețe Nu mi-a îndestulat foamea Și nici nu mă lepăd în bună voie De cele cinci simțuri, În urma preumblării mele Nu s-a răzvrătit niciun strigăt Destul cât să spargă tiparul încolonării, Măcar ultima clipă de-ar fi Anafura în
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
sunt astea, Măria Ta? - Deși mă simt foarte bine am o presimțire... Astăzi doresc să fie zi de sărbătoare! Tăiați berbecii cei mai frumoși și aduceți butoaiele cu vinurile cele mai alese din pivnițele castelului! Vom da cel mai mare ospăț din istoria acestui principat! Dacă Domnul se îndură de mine vreau ca el să țină trei zile și trei nopți ca în povești! - Iertați-mi îndrăzneala și curiozitatea, dar pe cine sărbătorim? - Tovărășia noastră de o viață. În orele uneia
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
iar din pivniță sunt scoase la lumina zilei butoaiele grele din stejar cu vinul roșu ca sângele care curge în pocale și ulcele de argint. Întreaga suflare din castel și din zonele învecinate, fără deosebire de rang, este invitată la ospăț. În a treia zi, aproape de asfințitul soarelui, principele Pătru Valdescu dă pentru prima oară semne de oboseală. Cei din jurul său îl îndeamnă la odihnă. Cu fața palidă, dar cu un zâmbet luminos pe buze, li se adresează calm și cu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
aproape de asfințitul soarelui, principele Pătru Valdescu dă pentru prima oară semne de oboseală. Cei din jurul său îl îndeamnă la odihnă. Cu fața palidă, dar cu un zâmbet luminos pe buze, li se adresează calm și cu blândețe: - Voinicii mei, continuați ospățul până în zori și nu întrerupeți lăutarii din cântecele lor. Cântați și chefuiți căci așa îmi este voia. Nu părăsesc această lume cu regrete. Să nu mă plângeți, ci să fiți mândri că ați avut un asemenea principe. Când îmi voi
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]