984 matches
-
HIV/SIDA), alcoolismul cronic, imobilitatea prelungită, cancere avansate, ciroza hepatică, corticoterapie, terapie imunodeprimantă [1, 40]. Menționăm că oxigenul nu are o acțiune toxică directă asupra germenilor anaerobi. Există o incapacitate metabolică a acestor germeni de a neutraliza ionii și radicalii oxidanți rezultați din contactul lor cu oxigenul [65]. Materialul aspirat trebuie să conțină o concentrație ridicată de bacterii potențial patogene. Aspirația conținutului gastric poate să nu conducă întotdeauna la infecție, mai ales dacă aspiratul conține numai acid, în care caz va
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
a celei vegetale. Anume, dacă ne-am imagina o scară de niveluri ale caracterului redox al mediului, să le cuantificăm prin potentialul redox, vom vedea că valorile mici, numite și reducătoare, sunt ocupate de animale, iar cele mari, numite și oxidante, de către plante. Mai mult, organismele au nu numai preferințe, dar și potențiale redox proprii, mici În cazul animalelor, respectiv mari În cazul plantelor. Cu alte cuvinte, niciodată un animal nu se va simți bine Într’un mediu oxidant, iar o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adaptării, a compatibilizării cu un mediu el Însuși caracterizat de un potențial redox mai mare decât În trecut, când varietățile negre ale animalelor În discuție nu existau Încă. Cu alte cuvinte, pe lângă faptul că mediul a evoluat pe direcția subliniată, oxidantă, animalele Își dovedesc capacitatea de adaptare. Când, acum vreo doi ani, mi-am “umanizat” puțin ambientul, pripășind un motănel, nu mi-a fost greu, spre disperarea vecinilor și automobiliștilor, să găsesc unul negru, lucru ce nu mi-ar fi fost
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lacuri, se formează continuu turba. Deci, procesul de evadare a unei părți din biomasa produsă de plante există dintotdeauna și va funcționa mereu. Evident, partea de oxigen produs de plantă În contul biomasei scoase din circuit se adaugă la zestrea oxidantă a mediului. Dacă privim acest aspect În istoria Pământului, vom vedea că primele cantități de oxigen au apărut acum 2 miliarde de ani, odată cu fotosinteza, au atins pragul de 1% din concentrația actuală acum 1,6 miliarde de ani, iar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
punct de vedere, al acțiunii cu scop a organismelor, mediul nu este influențat În nici un fel. Numai că, atunci când am discutat despre circuitul Închis de substanță dintre plantă și animal, am lăsat deoparte un factor, anume excrețiile; acestea sunt Întotdeauna oxidante, iar efectul lor oxidativ se adaugă la acela al surplusului de oxigen generat de plante, de care am vorbit. Poate cu alt prilej să detaliez ce modificări de mediu induc excrețiile, În cursul transformării lor pentru a reintra În circuit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Poate cu alt prilej să detaliez ce modificări de mediu induc excrețiile, În cursul transformării lor pentru a reintra În circuit, dar acum, pentru a nu complica și mai mult expunerea, mă mărginesc doar la rezultat: efectele sunt de asemenea oxidante. Una peste alta, planta contribuie prin oxigen, iar animalul prin excreții, la oxidarea continuă a mediului, lucru după cum se vede legic și manifestat de-a lungul Întregii evoluții biologice pe Pământ. După cum se vede, n’am luat În discuție omul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organic de pe fundul lacului de la Podu Iloaie, adică organismele moarte și substanțele organice acumulate de-a lungul vremii, excelentă hrană pentru descompunători. Pentru aceste organisme, creșterea temperaturii e benefică: contrar plantelor, ele au nevoie În acest caz de medii mai oxidante; apa unui lac eutrofizat, chiar prea devreme, ca acela de la Podu Iloaie, prin urmare relativ oxidantă, devine astfel stimulantă, trezindu-le la viață. Creșterea temperaturii În acele zile, până la chiar 35 oC, a susținut astfel activitatea descompunătorilor, care au Început
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lungul vremii, excelentă hrană pentru descompunători. Pentru aceste organisme, creșterea temperaturii e benefică: contrar plantelor, ele au nevoie În acest caz de medii mai oxidante; apa unui lac eutrofizat, chiar prea devreme, ca acela de la Podu Iloaie, prin urmare relativ oxidantă, devine astfel stimulantă, trezindu-le la viață. Creșterea temperaturii În acele zile, până la chiar 35 oC, a susținut astfel activitatea descompunătorilor, care au Început să prelucreze detritusul organic, aflat În mod obișnuit pe fundul lacului, dar mai puțin folosit. Pe seama
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e mai apropiată de cea roșie. Asistăm astfel la fixarea, În “memoria” plantelor, a unei evoluții de la galben la roșu a luminii primite de Pământ În ultimele două miliarde de ani. Dar, știm că tot spre roșu lumina capătă proprietăți oxidante. Este evident că În ultimele două miliarde de ani luați În discuție, Soarele nu și-a modificat sensibil calitatea luminii. A variat Însă compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tot spre roșu lumina capătă proprietăți oxidante. Este evident că În ultimele două miliarde de ani luați În discuție, Soarele nu și-a modificat sensibil calitatea luminii. A variat Însă compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc ca din lumina care o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu și-a modificat sensibil calitatea luminii. A variat Însă compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc ca din lumina care o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare, lăsând plantelor, pe măsura trecerii timpului, o lumină tot mai oxidantă, adică tot mai roșie. Se mai remarcă că, pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare, lăsând plantelor, pe măsura trecerii timpului, o lumină tot mai oxidantă, adică tot mai roșie. Se mai remarcă că, pe măsura progresului filogenetic abia amintit, numărul și cantitatea pigmenților auxiliari din plante scade În favoarea clorofilei a, astfel Încât plantele superioare nu mai conțin pe primii, mai vechi, pigmenți, aceia albastru și roșu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu mai conțin pe primii, mai vechi, pigmenți, aceia albastru și roșu. Apariția și dispariția În cursul filogenezei a pigmenților auxiliari poate fi astfel corelată cu evoluția spectrului luminii solare recepționate pe Pământ, legată ea Însăși de caracterul tot mai oxidant al atmosferei. Ca urmare, În viitorul Îndepărtat, lumina va deveni astfel Încă mai roșie. Și, atunci ne punem Întrebarea de ce natura a apelat prea devreme la clorofilă, când aceasta se dovedește a fi ceea ce plantele vor avea nevoie cândva În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidant, sau cum am arătat mai demult, spre o stare de neconceput pentru animal, dar tolerată de plante, se explică de ce primele organisme pluricelulare vegetale sunt cu mult posterioare celor animale. Ele au apărut abia atunci când condițiile de mediu, prea oxidante fiind, au devenit de nesuportat chiar și pentru plante. Pluricelularitatea a pus Însă În fața noilor organisme probleme noi. Multiplicarea, limitată doar de disponibilitățile de hrană și de condițiile de mediu, a trebuit dirijată, sau mai precis controlată. În paranteză fie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lui. Un alt aspect al “extrovertirii” Îl vom discuta acum, amintind mai Întâi că ea este În stare și de a susține o homeostazie redox a corpului animal. Indiferent ce ar face, animalul e supus unui permanent “bombardament” cu substanțe oxidante, din exterior și din interior, adică rezultate din metabolismul său. Unul din mecanismele prin care se apără, adică Își păstrează homeostazia, constanța parametrilor biologici, e tocmai pierderea continuă de celule amintită mai Înainte, pe care are grijă ca În prealabil
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de aproximativ trei ori spre timpurile actuale și, mai mult, această evoluție are loc sub forma unor oscilații. Ce putem afla de aici În folosul temei propuse astăzi? Din nou trebuie să ajungem la biocenoză, amintind că Între condițiile optime oxidante caracteristice segmentului ei autotrof, În principal vegetal și condițiile optime reducătoare caracteristice segmentului heterotrof, În principal animal, nu poate Încăpea Înțelegere decât ca urmare a unor oscilații În cursul cărora, rând pe rând, cele două segmente ale biocenozei dețin supremația
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
gamma și cosmic, dar emite În spațiu o radiație electromagnetică de lungime mare de undă, anume infraroșie. O primă analiză ar fi tentată a lua În discuție proprietățile reducătoare ale radiației solare incidente, caracteristice lungimilor de undă mici, respectiv proprietățile oxidante ale radiației emise de Pământ, caracteristice lungimilor de undă mari. Implicit, știind că forma reducătoare e mai bogată În energie decât cea oxidantă, Pământul ar fi supus unui proces de acumulare de energie sau, În termenii noștri, de reducere, ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a lua În discuție proprietățile reducătoare ale radiației solare incidente, caracteristice lungimilor de undă mici, respectiv proprietățile oxidante ale radiației emise de Pământ, caracteristice lungimilor de undă mari. Implicit, știind că forma reducătoare e mai bogată În energie decât cea oxidantă, Pământul ar fi supus unui proces de acumulare de energie sau, În termenii noștri, de reducere, ceea ce nu se observă, pentru că În fapt, toate datele experimentale prezentate de mine până acum și, desigur În continuare, pledează pentru procesul invers, de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reduse ale elementelor gazoase ori capabile a forma compuși gazoși. Astfel, carbonul era prezent ca metan, azotul ca amoniac, iar sulful ca hidrogen sulfurat. Oxigenul nu putea exista decât neutralizat, sub forma vaporilor de apă; la fel, halogenii, Încă mai oxidanți, au putut exista, neutralizați de către hidrogen, ca acizi, sau de către metalele alcaline, ca banala sare (evident nu În atmosferă). Procesele de reducere care au generat aceste substanțe, ca procese consumatoare de energie, făceau ca radiația calorică reziduală a Pământului să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
catastrofă ecologică, la Spondon, deja de trei ani, se trag foloase. Să ne reamintim cum acționează creșterea temperaturii asupra unei biocenoze. Segmentul ei heterotrof, adică consumatorii (animalele) și descompunătorii (organismele saprofite) vor necesita În acest caz condiții de mediu mai oxidante. Cum de regulă mediul acvatic este, prin chimismul său, relativ oxidant, aceste organisme vor găsi acum, la temperaturi mari, condiții optime de dezvoltare. Aceasta Înseamnă atât un ritm mai alert de creștere a peștilor, cât și de mineralizare a reziduurilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
foarte important, apa râului fiind folosită și ca sursă de apă potabilă. În schimb, segmentul autotrof al biocenozei, adică plantele, necesită, odată cu creșterea temperaturii, condiții de mediu mai reducătoare. Cum, așa cum am menționat mai Înainte, apa e În general relativ oxidantă, plantele se vor dezvolta mai Încet; plantele au Însă la dispoziție, În aceste condiții, o cantitate mai mare de nutrienți, anume substanțele minerale rezultate din activitatea, stimulată, a descompunătorilor, astfel Încât, chiar inhibate, se dezvoltă suficient de mult pentru a induce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
subtil, al proceselor redox se știe că organismele În general, plantele În particular, necesită anumite condiții optime de mediu, iar acestea sunt specifice speciei. Culmea e că, dacă așezăm speciile În ordinea lor evolutivă, vom vedea că optimul e din ce În ce mai oxidant, ținând parcă pasul cu tendința naturală de oxidare a mediului, pe care am amintit-o atât de des. La o extremă se situează algele, plante inferioare, cu un optim propriu epocii Îndepărtate În care au apărut, adică reducător. La cealaltă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au apărut, adică reducător. La cealaltă extremă, după ce evoluția a creat gimnosperme ca brazii, angiosperme dicotiledonate ca majoritatea plantelor ce ne Înconjoară, se situează monocotiledonatele precum cerealele. Acestea din urmă necesită, aș Îndrăzni chiar să spun logic, condiții de mediu oxidante; deci o adaptare a viului la evoluția mediului. Asta din punct de vedere temporal, istoric. Din punct de vedere spațial, geografic, plantele se repartizează, de la poli spre ecuator, În același mod, adică În ordinea evolutivă. Nu pentru că pe acele locuri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai evident factor de mediu ce diferențiază latitudinea, adică temperatura, această afirmație se explică; anume, modificarea temperaturii determină plantele să caute medii cu alte caracteristici redox sau să piară. Mai precis, odată cu scăderea temperaturii, plantele au nevoie de medii mai oxidante. Atunci când au apărut plantele pluricelulare, Terra poseda un singur, dar vast continent, Pangaea, repartizat oarecum egal În zona ecuatorială și temperată; el s’a fragmentat, Începând de vreo 200 milioane de ani, concomitent cu Împrăștierea, pe latitudine și longitudine, a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediu, ar fi avut probleme de viață și de moarte odată cu oxidarea mediului, cu care ar fi devenit incompatibile. Dar așa, ele au avut posibilitatea de a ajunge În zone cu temperaturi ambiante mai mici, unde cerințele lor, devenite acum oxidante, sunt Îndeplinite de mediul, cum am spus mai oxidant; dimpotrivă, speciile noi, apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci ele cereau condiții mai oxidante decât Însuși mediul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]