19,586 matches
-
Isus și cei care-l Însoțesc până la Ghetsemani. Abia după moartea și Învierea lui Isus, cei „doisprezece” și ceilalți ucenici ai săi, prezenți la Ierusalim, Împreună cu Maria, se reunesc În „adunare” pentru a se ruga Împreună și pentru a frânge pâinea. „Biserica”, adunare rugătoare care se deosebește de comunitatea iudaică, devine o entitate autonomă În perioada postpascală. Consacrarea sa, Într-un fel, are loc În ziua de Rusalii, prin coborârea Spiritului sfânt. Conștiința de a fi o entitate nouă, deosebită de
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
izvor, preamare și curat, pe care fecioara cea neatinsă obișnuiește a-l prinde și a li-l da spre hrană zi de zi prietenilor săi credincioși, având un vin nespus de bun pe care obișnuiește a-l da dimpreună cu pâinea. Eu Abercius pus-am să fie scrise aste lucruri aici, de față fiind, pe când aveam șaptezeci și doi de ani. Oricine Înțelege ceea ce spun și cugetă ca mine roage-se pentru Abercius. Nimeni să nu puie pe vreun altul În mormântul meu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
După Înălțarea Sa la ceruri, Hristos nu ne lasă singuri, ci se dăruiește întreg pentru fiecare în parte, la fiecare Sfântă Liturghie. La rândul nostru, aducem la sfântul altar ceea ce avem mai prețios însăși viața noastră, simbolizată în darurile de pâine și vin. Hristos vrea să ne ajute din interiorul nostru. El intră în componența omului prin cea mai intimă și mai deplină unire, pentru o inhabitare reciprocă, a lui Hristos în el și a omului în Hristos. Mântuitorul dorește să
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
13-32). Ei nu l-au cunoscut, cu toate că Hristos le tâlcuia locurile din Scripturi care vorbeau despre El. Când s-a făcut că pleacă mai departe, cei doi L-au rugat stăruitor să rămână la ei. Stând la masă, a binecuvântat pâinea, a frânt-o (ceea ce la evrei numai stăpânul casei săvârșea acest lucru) și le-a dat lor. Atunci ei L-au cunoscut, dar în acel moment El s-a făcut nevăzut de la ochii lor, ascunzându-se cum numai El știe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
frânt-o (ceea ce la evrei numai stăpânul casei săvârșea acest lucru) și le-a dat lor. Atunci ei L-au cunoscut, dar în acel moment El s-a făcut nevăzut de la ochii lor, ascunzându-se cum numai El știe în pâinea binecuvântată cu care ei au rămas. N-a mai dorit să fie un vizavi, exterior lor, ci interior, devenind astfel Viața vieții lor. Referindu-se la taina iubirii nesfârșite a lui Dumnezeu, Părintele Stăniloae menționa: Iubirea lui Dumnezeu țâșnește de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
După Înălțarea Sa la ceruri, Hristos nu ne lasă singuri, ci se dăruiește întreg pentru fiecare în parte, la fiecare Sfântă Liturghie. La rândul nostru, aducem la sfântul altar ceea ce avem mai prețios însăși viața noastră, simbolizată în darurile de pâine și vin. Hristos vrea să ne ajute din interiorul nostru. El intră în componența omului prin cea mai intimă și mai deplină unire, pentru o inhabitare reciprocă, a lui Hristos în el și a omului în Hristos. Mântuitorul dorește să
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
13-32). Ei nu l-au cunoscut, cu toate că Hristos le tâlcuia locurile din Scripturi care vorbeau despre El. Când s-a făcut că pleacă mai departe, cei doi L-au rugat stăruitor să rămână la ei. Stând la masă, a binecuvântat pâinea, a frânt-o (ceea ce la evrei numai stăpânul casei săvârșea acest lucru) și le-a dat lor. Atunci ei L-au cunoscut, dar în acel moment El s-a făcut nevăzut de la ochii lor, ascunzându-se cum numai El știe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
frânt-o (ceea ce la evrei numai stăpânul casei săvârșea acest lucru) și le-a dat lor. Atunci ei L-au cunoscut, dar în acel moment El s-a făcut nevăzut de la ochii lor, ascunzându-se cum numai El știe în pâinea binecuvântată cu care ei au rămas. N-a mai dorit să fie un vizavi, exterior lor, ci interior, devenind astfel Viața vieții lor. Referindu-se la taina iubirii nesfârșite a lui Dumnezeu, Părintele Stăniloae menționa: Iubirea lui Dumnezeu țâșnește de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena Simionovici ni s-a destăinuit că, aidoma lui Arghezi, care spunea că , gândul o poartă la miresmele vorbelor - arome de busuioc, de crin, de pâine caldă... Dar sunt și cuvinte cu gust amar de pelin sau cu miros ucigător de praf de pușcă... Din noua ei carte Oameni la Sfânta Mănăstire Voroneț, adie doar arome purificatoare (de busuioc, de crin, de pâine caldă), volumul fiind
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de crin, de pâine caldă... Dar sunt și cuvinte cu gust amar de pelin sau cu miros ucigător de praf de pușcă... Din noua ei carte Oameni la Sfânta Mănăstire Voroneț, adie doar arome purificatoare (de busuioc, de crin, de pâine caldă), volumul fiind consacrat celor care cu sufletul, cu mintea și cu brațele le-au fost măicuțelor aproape la slujire și osteneală. În pagini scrise cu aleasă smerenie, vibrează chemarea spre o viață curată, îndreptată spre Dumnezeu”; ,, Printre <felicitările> oratorului
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
câtorva mii de enoriași, să invoce copilăria lui Eminescu la Cernăuți, Casa lui Aron Pumnul urmând să devină un bun de patrimoniu pentru toată România: <Însuși Eminescu este o casă a românilor, pe temelie de piatră, în mijloc cu o pâine mare din care ne hrănim și ne înveșnicim>”. Corul bărbătesc ,,Dragoș Vodă” a încheiat manifestarea cultural-artistică omagială cu un ,,cântec istoric ce ne-aduce aminte că frații în veci vor fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
în poienițe bând apa rece de izvor, ne-am cufundat tălpile picioarelor obosite în nisipul deșerturilor timpului și ne-am unduit figurile de Fata Morgana în apa oazelor. Am cules grâul din câmpii ți l-am transformat în bucata de pâine caldă de lângă strachina cu lapte proaspăt. Ne-am trezit odată cu răsăritul și am continuat să mergem înainte și după apus. Deci unde am ajuns? La sfirșitul anului, sau la începutul lui? Am făcut ocolul pământului, sau au trecut cele patru
Cum ne aducem aminte de Eminescu? [Corola-blog/BlogPost/93806_a_95098]
-
până la urmă, „Ruga” următoare... RUGĂ Eminescu, tatăl nostru Pe Tine, nouă redă-ni-te! Sfințit este numele tău De plânsul atâtor fecioare... Facă-se voia ta Cât speranța în tine nu moare... Vie împărăția ta De la Tisa până la soare răsare Pâinea cea întru ființă Dospită de-atâtea lacrimi amare Dă-ne-o nouă astăzi Când plouă cu soare. Și iartă greșelile noastre Că și noi ne-om ierta unul pe altul... Doar Tu prea-înaltul Fii judecătorul faptelor noastre. Domnul nostru Eminescu
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
stradală și asta costă foarte mulți bani. Fără coerciție, se pare că nici în țările cele mai civilizate ale Europei nu functioneaza curățenia spațiilor publice. Proiecte de amenzi în România În România, însă, pe unele spații verzi vezi resturi de pâine și apa pentru porumbei și maidanezi, de la etaj se aruncă resturi de hrană, varză, cartofi stricăți, în grija față de animalele și păsările străzii. Se pare că unii concetățeni nu se pot obișnui nici după o generatie cu viața la bloc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
este lângă cel de dulciuri. Mă uitm la o rotiță de cașcaval. Am auzit discuția: „- Te rog, mama, voi fi bună și cuminte. Te rog! - Nu avem bani, ăștia sunt! Dacă îți iau bomboanele astea, nu mai avem bani de pâine.” Instinctiv, am întors capul. O femeie simplă, îmbracată sărăcăcios, dar curat, cu o puștoaică blondă, cu ochi mari, albaștri. „- Te rog, ai promis că anul ăsta va veni Moșul și ne va aduce bunătăți....” Stăteam înlemnită, cu rotița de cașcaval
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93942_a_95234]
-
nu va fi roditor. Unii cred că, dacă se scufundă în apă rece de trei ori în acestă zi vor fi sănătoși tot anul. Femeile nu umplu borș în acestă zi, să nu se scalde Necuratul în el; nu coc pâine sau altceva, să nu ardă mâinile Maicii Domnului; nu coș, ca să nu orbeasca; nu țes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supără pe Sfântă Vineri; afuma casă cu tămâie, inconjurand-o de trei ori, în zorii acestei zile
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
colaborări bilaterale, trupa actorilor cernăuțeni, în frunte cu Victor JURAT, directorul adjunct al Te atrului Muzical-Dramatic „O. Kobyleanska” din Cernăuț, a prezentat publicului românesc piesa italiană „Incident” de Luigi LUNARI. Actorii bucovineni au fost întâmpinați de colegii din Botoșani cu pâine și sare, cântece, dansuri, căldură sufletească și multă sinceritate. - Am fost primiți de ospitalierii noștri prieteni din Botoșani foarte frumos, cu miel copt și vin alb românesc, fiind cazați într-un hotel luxos, de la geamurile odăilor căruia am admirat frumusețea
Colaborări Teatrul „O. Kobyleanska” din Cernăuţ [Corola-blog/BlogPost/93953_a_95245]
-
luptătorilor anticomuniști să fie călcată în picioare și, la 22 de ani de la aparenta schimbare a regimului, încă nu le sunt recunoscute meritele? De ce ești drogată, scumpă Românie, cu iluzii occidentale? In Occident, unde pleacă bieții români să facă o pâine, germanii, francezii, englezii îi tratează ca pe niște sclavi, fiind român ești privit ca o subrasă, în Anglia un non-european are mai multe drepturi și privilegii doar datorită faptului că a a trăit sub dominația imperiului pentru decenii... Și noi
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
datorită faptului că a a trăit sub dominația imperiului pentru decenii... Și noi românii, care avem o țară superbă, un pământ fertil, plin de zăcăminte, Roșia Montană, Delta, Carpații, Dunărea, Marea Neagră stăm să cerșim și să ne umilim pentru o pâine prin Anglia, Italia și Spania.... Îmi plânge inima când văd cum sunt tratați pe pământ străin, când acasă la ei puteau mânca din belșug, dacă nu ar fi fost lăcomia hoților de la putere... care au vândut țara pe nimic. VREAU
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
și spiritualitatea la Ulmeni, Maramureș”), pr. stavr. Radu Botiș („Moartea și Învierea Domnului”), Carmena Băințan (Poezie și „Scrisoare către...necunoscut”), Ștefan Doru Dăncuș („Manual de gesturi inutile”, fragment din volumul cu același titlu), Ioan Romeo Roșiianu (Postfață la volumul „Gustul pâinii”, autor Ana Cristina Popescu) și Gelu Dragoș („eCreator în vizorul revistei În bătaia peniței”). Gelu Dragoș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93980_a_95272]
-
stăm într-o singură aură ca într-un singur embrion Funii albe Mănînc din pîntecul tău curbat - o farfurie albă în care se clatină noaptea - cînd buzele mele îți ating marginile ne înălțăm încolăciți ca fumul de tămîie cu aburul pîinii așa goi cum sîntem semănăm cu două funii albe împletite-n spirală Forța rozei Forța rozei de a păși aerul și puterea buzelor de a păzi carnea s-au unit în mine desăvîrșit sînt o putere a mea la care
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
să producă libri valachici) chiar așa tot mai mult în poemele mele sînt sindicul străduței întortocheate dintr-un oraș cuprins de ciumă fac numărătoarea morților îi somez pe cei vii să răsară-n ferestre văruite încui ușile pun în jgheaburi pîinea și vinul doaor știi că pînă la urmă fiecăruia i se fixează locul între contaminare și pedeapsă (și mai susținem noi că poezia sporește cînd frica și moartea șterg interdicțiile?) Alonzanfan carne de tun iarbă de țigară și oscioare spălate
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
Mugur, criticul Grigurcu a scris adesea (numai în tomul II din Poezie română contemporană, 2000, sunt cuprinse șase texte) - aici ne aflăm în fața unui poem: Poetul F. M. Cu barba lui inocentă / ca un trandafir răsturnat // vorbește gesticulează înfulecă / bucăți de pâine și de text / bea mici înghițituri de ambrozie / înghite iarăși vorbește surâde / însă mai cu seamă țopăie / țopăie ca un pițigoi // la poarta primăverii având culoarea unui birou / pe nisipul orășenesc spulberat de claxoane / pe scrumul propriei sale umbre / zumzăitoare
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
Mugur. Aici, omul F. M. este surprins așa cum îl mai țin minte confrații săi de odinioară ; e vorba de o fantasmă lirică, liber alcătuită în spațiu, a unei neobosite ființe omenești, foarte atașante, neîncetat în mișcare : vorbește gesticulează înfulecă / bucăți de pâine de text, o fantasmă adevărată prin esențialitatea ei dinamică! Omul își depășea infirmitățile, suferințele, îndoielile printr-o imensă disponibilitate față de ceilalți. El țopăia ca un pițigoi, se consuma în solidaritatea eficace față de ceilalți - până nu mai rămânea din el decât
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
sau nu, fiecare și câteodată, ne-am fi întâlnit în vis, sub îndoita somnului ninsoare. Dar n-ai vrut să mai aștepți. Crăciunurile ți-au fost anulate: Moartea ți-a dăruit un diamant de-o veșnicie de carate. Ce dulce pâine e tristețea Ce dulce pâine e tristețea. Ce moale, jilavă și niciodată coaptă. în miezul ei, adânc dospește, cât o nucă amară, drojdia Morții. Și lacrima de jale, ce băutură tare-i. Ce alambicuri complicate, de durere, alcoolurile-i rafinează
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]