812 matches
-
a dobândit-o din tot dreptul și din toată legea.” La 5 decembrie 1460, se spune în privilegiu “au venit înaintea noastră și a boierilor noștri slugile noastre, anume Ivașco comis și Totoma Dimitrescul și Coste Turbure și s-au pârât [cu Ivașco] pentru satele, anume, Săsești, pe Bârlad și pentru satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivașco, cu privilegiul socrului său, pan Ion vistier, a câștigat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boierilor noștri slugile noastre, anume Ivașco comis și Totoma Dimitrescul și Coste Turbure și s-au pârât [cu Ivașco] pentru satele, anume, Săsești, pe Bârlad și pentru satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivașco, cu privilegiul socrului său, pan Ion vistier, a câștigat cu toată dreptatea și judecata, iar Toma Dumitrescul și Coste Turbure, cu toate neamurile lor, au pierdut cu privilegiile lor și cu toată dreptatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anume Ivașco comis și Totoma Dimitrescul și Coste Turbure și s-au pârât [cu Ivașco] pentru satele, anume, Săsești, pe Bârlad și pentru satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce s-au pârât, însă pan Ivașco, cu privilegiul socrului său, pan Ion vistier, a câștigat cu toată dreptatea și judecata, iar Toma Dumitrescul și Coste Turbure, cu toate neamurile lor, au pierdut cu privilegiile lor și cu toată dreptatea și legea.” Dacă Toma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atace Baia. Crasnăș a trădat și și-a pierdut capul, el și boierii care au trădat alături de el. La 17 august 1461, scrie în document, ”au venit înaintea noastră și a boierilor noștri, Petrișor, fiul lui Galin, și s-a pârât cu Luca Pârcălăbescul pentru satul Fârloeștii di pe Tazlău... [și] ...s-au sculat sluga noastră Petrișor, cu a sa bunăvoie înaintea noastră și înaintea a lor noștri boieri și s-au lăsat de acel sat”, iar Luca i-a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dă un nou privilegiu Musei, soția lui Pentelei, și fiicei sale, Cerna, soția lui Petru Oțelescul, pentru satul Pânteleești, deoarece privilegiul vechi fusese pierdut. La 13 august 1464, Mândre și soția lui, și cumnatele lui, fiicele lui Voineag, s-au pârât cu Misea pentru satul Târnauca. Misea a spus că satul și alte bunuri îi fuseseră dăruite de unchiul său, Bera. S-au pârât ce s-au pârât și Misea a adus un înscris de la Bera, cum că i-a dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pierdut. La 13 august 1464, Mândre și soția lui, și cumnatele lui, fiicele lui Voineag, s-au pârât cu Misea pentru satul Târnauca. Misea a spus că satul și alte bunuri îi fuseseră dăruite de unchiul său, Bera. S-au pârât ce s-au pârât și Misea a adus un înscris de la Bera, cum că i-a dat acel sat. “Noi însă cu boierii noștrii i-am făcut lege după legea țării, ca să jure Misea pentru acel sat, împreună cu popa Hanco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1464, Mândre și soția lui, și cumnatele lui, fiicele lui Voineag, s-au pârât cu Misea pentru satul Târnauca. Misea a spus că satul și alte bunuri îi fuseseră dăruite de unchiul său, Bera. S-au pârât ce s-au pârât și Misea a adus un înscris de la Bera, cum că i-a dat acel sat. “Noi însă cu boierii noștrii i-am făcut lege după legea țării, ca să jure Misea pentru acel sat, împreună cu popa Hanco, cu pan Stan Babici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pan Tador Ansanul.” Misea a jurat cu acești jurători și a câștigat acel sat. Jurământul unor martori era mai tare decât înscrisul lui Bera ! La 30 decembrie 1465, Boldur, cu giupăneasa lui, Naste, și Petre Stravici, și Feti Brătulescul, se pârăsc cu Ona pentru satul Stroești și, deși, e vorba de trei boieri, rămân de lege și satul îi este întărit lui Ona. La 15 septembrie 1466, Ștefan cel Mare cumpără de la Stan Babici și de la frații acestuia, pan Iachim și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zloți tătărești.” Este vorba de răscumpărarea unei ocini. La 25 ianuarie 1472, domnul îi întărește lui Șandro Tătăreanul satele Moinești, Sârbi și Geamiri, mai sus de târgul Iași. Iar “Cernu, Romănel și Drăgoi și tot neamul lor să nu mai pârască și nici să nu mai pomenească de aici înainte de aceste sate mai sus-scrise... în veci, pentru că Cernu și Romănel și Drăgoi au pierdut cu privilegiile lor, deoarece au fost false și le-am stricat.” La 8 octombrie întărea unui boier
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
A făcut apoi parte din Sfatul Domnesc din 12 aprilie 1458 până la 12 august 1468. Petru Ponici l-a ucis pe Andrică, tatăl lui Petre stolnicul, în împrejurări pe care nu le cunoaștem. Pentru moartea lui Andrică, Petre stolnicul “a pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume Brătiești, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40 de zloți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Crăciun. La 23 aprilie 1448, Petru voievod îi dăruia Mihului locul unde au fost morile domnești de la Baia ca să își întemeieze mori noi sau steze, dărste și pive. La 22 septembrie 1448, Mihul și frații săi Duma și Tador se pârăsc cu Stan Poiană pentru satul Temeșești, de la gura Studinețului. Câștig de cauză au avut fiii popii Iuga și domnul a pus zavescă 60 de ruble de argint topit, încât, atunci când Stan Poiană și urmașii săi se vor ridica împotriva logofătului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfatului Domnesc, provocat de pâra fiului lui Vasco, fiul lui Vasco de la Horodnic, care, împreună cu frații săi, au cerut să li se dea o parte din moștenirea lui Ion Cupcici, deoarece ei erau nepoții soției marelui boier. Ivan s-a pârât cu Marușca, fiica lui Ion Cupcici, soția lui Andreico Șerbici și cu Mihno, nepotul Marușcăi, fiul lui Grozea Cupcici. Domnul i-a cerut lui Ivan să aducă 24 de martori care să jure că el și frații săi sunt nepoții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
plus alte două sate care formează temeiul, ocina de la care pornise formarea domeniului său. Dar chiar în anul în care începe numărătoarea noastră, la 14 octombrie 1473, are loc un proces în care Petrea, stolnicul lui Ștefan cel Mare, o pârăște pe Ilca, fiica lui Petru Ponici, pentru moartea tatălui său Andreică, pe care îl omorâse Petru Ponici. Acesta din urmă este unul din marii boieri ai Moldovei. La 20 iunie 1453, făcea parte din Sfatul Domnesc, iar la 8 septembrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la comuniști, devenind foarte curând intimul lui Gheorghiu-Dej, alături de care legenda zice că ar fi petrecut și câteva revelioane "socialiste" la casa din vie. Se pare că-l lega de Dej nu numai oportunismul politic (sperase să devină, l-a pârât cineva, măcar și pentru câteva luni, zile sau ore, prim-ministru, fie și comunist), dar și alte pasiuni "inextricabile" mai curând decât "devoratoare": vinul, de bună calitate și băut cu știință, femeile"... La polul opus, criticul literar de azi, Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
-i luăm rația de mâncare când venea la număr... L-am luat În poziție și Îl țineam de mână pe mort, ca să iasă la număr, să aducă mâncarea și pentru el. Și-am mâncat noi mâncarea lui... Și ne-a pârât un ungur, unu’ Bandi, un nenorocit. Ne-a chemat În capul celularului și, cum erau mulți șontorogi din ăștia, erau cârjele acolo, bastoane din ăstea cu capete de plumb. Băi, și m-a bătut de mi-a făcut niște contuzii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de electricianul care, contra unei sume de bani, îți viola aparatul de măsurare a energiei electrice pentru a nu înregistra consumul real. Ți se întocmea dosar penal, iar apoi erai chemat deseori la Miliție. Dacă nu colaborai și nu-ți pârai eventual și vecinii, dosarul își urma cursul firesc, adică aveai toate șansele să ajungi la pușcărie, mai ales dacă nu erai membru de partid. În serile de iarnă, când întunericul se lăsa devreme, casa scărilor era cufundată în beznă. Lumânarea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
izbucni pe dată Într-un râs batjocoritor, ca și când toate suferințele i s-ar fi risipit când Își amintise cele Întâmplate. - Am făcut treizeci de pași alergând, messere. Dar, În loc să aprecieze farsa, fățarnicul acela de vecinu-meu a dat fuga să mă pârască. Fără să vrea, Dante se apucase și el să râdă odată cu osânditul. - Cu adevărat, e o chestiune de Înțelegere, prietene. Cu siguranță, măsura crește, dacă măsurătorul e rapid, conveni el. Celălalt părea bucuros de judecata lui. - Vei interveni pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cap. De-aia e cea mai tare în profesia ei.“ Stăteam în cartierul Loop mai mult decât ar fi trebuit și mereu dădeam peste Coblin care stătea la coadă la cinema în timpul orelor de școală. Dar niciodată nu m-a pârât. Spunea doar, cu voie bună, „Ei, e zi liberă azi, Augie? A închis primarul școlile?“ Vesel ca de obicei, zâmbind și plin de fericire în lumina verzuie și roșie a holului, asemeni bătrânului rege al cețurilor din Scoția al cărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
picioare, face câteva piruete ,,artistice’’, aplaudat de Gigel. Coco se așează pe umărul lui Gigel. Coco: Cu-cu! Cu-cu! Gigel: Și cucu; trebuie întors arcul. Coco: Hoațele! Hoațele! Miki: Ce papagal nesuferit, numai el vorbește! Ce vrea să mai pârască... Gigel: Așa-i, și hoațele, veverițele Codița și Uța... Coco: Hoațele! Hoațele! Gigel: Veverițele au casa în parcul de lângă noi, dar ne mai vizitează pe furiș și caută alune, prăjituri, și mai ales ciocolată... Coco: Hoațele! Hoațele! Gigel: Prieteni, hai
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
scepticism. — N-o să facă Linda explozie dacă te găsește fumind În biroul ei? Lou Își bătu ușor nasul cu un deget și spuse: — Să zicem doar că d-șoara Gestapo are și ea năravurile ei. Pe ăsta Îl Împărtășim. N-o pârăsc, dacă nu mă pârăște nici ea. Trase binișor ușa În urma ei, pentru ca fumul să nu se strecoare afară. Nu m-am putut abține să nu zâmbesc larg imaginându-mi-o pe Linda pufăind pe furiș În particular. E Întotdeauna o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Linda explozie dacă te găsește fumind În biroul ei? Lou Își bătu ușor nasul cu un deget și spuse: — Să zicem doar că d-șoara Gestapo are și ea năravurile ei. Pe ăsta Îl Împărtășim. N-o pârăsc, dacă nu mă pârăște nici ea. Trase binișor ușa În urma ei, pentru ca fumul să nu se strecoare afară. Nu m-am putut abține să nu zâmbesc larg imaginându-mi-o pe Linda pufăind pe furiș În particular. E Întotdeauna o plăcere să știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
acestui tânăr. — O, cum doriți... În timp ce intrau în oraș, părintele Bernard se întreba singur: „Oare îmi place omul ăsta, îl îndrăgesc, îl urăsc, e nebun?“. Era din nou duminică dimineața. În biserica St. Paul, părintele Bernard îi păstorea pe credincioși pârându-i lui Dumnezeu că greșiseră și că se îndepărtaseră de la calea lui cea dreaptă, precum niște oi rătăcite, și se lăsaseră prea mult mânați de îndemnurile și dorințele propriilor lor inimi, și încălcaseră legile lui sfinte, și înfăptuiseră acele lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
da și Ancora", că s-a machit devreme și a spart un geam. Ăia de-abia ce renovaseră, vai de drujba lor! Obiceiu' lui prost: și-a scos tulumba la lume! A ieșit o paranghelie, acolo... S-a și tăiat! pârăște Buletin, vizibil mulțumit. S-a tăiat la tulumbă? Fugi de-aici! contrează Fratele. Iulică, tată, micii tăi au norma depășită la colesterol... și la bicarbonat, remarcă sagace Poetul, după o a patra bucățică. (Rememorând, cu delectare de bon-viveur, atenționarea suplimentară
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
că eram singuri, spuse simplu: - Lung a fost arestat. De asta am venit. - Lung? - Da. A vorbit de rău colectivizarea; a înjurat, nu știu exact ce-a spus, a fost nemulțumit de ceva și președintele colectivei sau altcineva l-a pârât. De asta am venit la dumneavoastră... - Și unde e acum? unde l-au dus? - Tocmai asta e: nu știm; l-au luat și l-au dus. Se spune că n-o să fie proces, dar nu cred, cum să nu fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
se Întrebă dacă ar putea avea Încredere În fătuca aceea, Lenutza, căreia ar fi vrut să-i facă atît de mult bine... Cu singura condiție ca ea să accepte schimbarea locului de muncă. Nu cumva, bănuindu-i intențiile, o va pîrÎ lui Vic? Care apoi o va ironiza și va rîde de ea? Va spune: iar ai devenit suspicioasă, iar nu ți-ai luat doza de calciu! Christina nu suporta să fie considerată suspicioasă, fiindcă citise Într-o carte că „suspiciunile
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]