1,303 matches
-
e de mare entuziasmul pe atâta e și lipsa de bani. [17 octombrie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ÎN 11/23 OCTOMVRIE... "] În 11/23 octomvrie corpul lui Hafuz Pașa au luat după o luptă de 10 ore pozițiile de lângă pârăul Diunis, care să fie cele mai însemnate între Deligrad și Alexinaț. În 13/25 octomvrie sârbii, sub contele Keller, atăcînd pe turcii din preajma Zaițarului, au luat Liubința cu toate înălțimile din împrejurime. [17 octombrie 1876] FANTAZIA ÎN TELEGRAME "Neue freie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Prin urmare rumperea în două a armatei sârbești este fapt îndeplinit. Horvatovici s-au retras spre Crușevaț. Cernaief spre Deligrad, iar cel dentîi e urmărit de încet - propășitoarea armată turcească. Totodată telegrame din sorginte turcească anunță că în urma pierderilor de lângă pârăul Dgiunisca sârbii au părăsit de bunăvoie în noaptea de luni spre marți orașul Alexinaț, se vede că spre a-l feri de ruină și bombardament. Materialul de război și tunurile au fost duse în toată graba la Deligrad. Principele Milan
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1877] INUNDARE Aproape în toate primăverile Bahluiul primejduiește prin inundațiile sale dacă nu viața, dar desigur sănătatea unei mari părți a orașului nostru, a acelor suburbii ce se întind în valea sa. Astfel și în noaptea dintre 13 - 14 c. pârăul îmflat de ploi torențiale {EminescuOpIX 366} au inundat o mulțime de case și strade care și astăzi încă pline sunt de apă, încît toată mahalaua în lungul albiei formează un sistem întreg de mlaștini și de bălți, despărțite cu oarecare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stradele c-un nivel mai înălțat. Vieți de oameni drept că nu s-au pierdut, dar nici dorim cuiva să fi petrecut în una din acea mulțime de case pe a căror ferești și uși a intrat apa turbure a pârăului. Asemenea, între cantoanele no 6 și 7 linia drumului de fier Iași-Ungheni au fost inundată și deteriorată, încît mersul trenurilor e deocamdată peste putință. Au suferit de inundație mai cu samă despărțirea a II-a și IV-a și în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nenorociților cari rămaseseră în locuințele lor și ducerii în siguranță a efectelor lor. Ieri abia apa a început să deie înapoi și se speră că, cu începutul unei vremi mai liniștite, apele impetuoase se vor retrage cu obicinuita repejune a pâraielor de munte. [17 aprilie 1877] DE LA EPITROPIA SF. SPIRIDON Față cu cererile autorităților sanitare ruse, Epitropia spitalelor sfântului Spiridon au cedat pentru bolnavii armatei imperiale jumătate din localul spitalului central și toate încăperile spitalului Pașcanu din Tatarași. Căutarea bolnavilor precum și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asupra climei, conferind locului un accentuat caracter continental cu amplitudini termice mari, pozitive și negative, în funcție de anotimp, cu precipitații, în general, reduse.Totuși, din punct de vedere hidrografic, întreg teritoriul aparține de bazinul inferior al Bârladului și al Siretului, cu pâraiele Corozelului și Bârloviței, plus o mulțime de gârle, în prezent secate, dar care se constituiau în vechime în resurse abundente de apă, uneori mai mult decât era necesar. Solul este din categoria cernoziomurilor, propice unor culturi diverse de plante, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
viguroși și îndrăzneți, au continuat lupta cu toate greutățile ivite, au întemeiat așezări într-un loc ferit de primejdii, între aceste dealuri împădurite. În acest ținut au țesut cu piciorul păinjeniș de poteci sau au lucrat poduri și punți peste pâraie și râpe. Multe și grele au fost încercările prin care au trecut cele câteva generații de clăcași. Despre originea de munteni (dorneni - de la munte) ai primilor locuitori vorbesc costumele naționale pe care le purtau: sumanele, cojoacele, bundițele înflorate, unele caracteristici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai ales în post sau cu turte la Crăciun. În postul mare, jolfa se consuma în amestec cu boabe de păpușoi fierte sau cu grâu fiert. Adevărata muncă a cânepii începea odată cu tochitul, care se făcea în pârâul Berheci, în pâraiele satelor organizându-se câte un iaz în acest scop. Fuioarele erau prinse cu prăștini ca niște plute, iar cârlige ascuțite le fixau de albie pentru a nu fi smulse în cazul când se umflau apele. După zece zile, cânepa era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
condiții foarte grele, pe drumuri desfundate, până către jumătatea secolului al XX-lea, când căile și mijloacele de transport au fost modernizate. GRĂDINĂRITUL Grădinăritul s-a practicat mai cu seamă în preajma surselor de apă pe Valea Berheciului sau a pâraielor ce traversau satele. În evul mediu se practica în zonă grădinăritul intensiv, de vreme ce pe la 1688 se lua zeciuială din grădinile de legume și zarzavat. În anul 1851, răzeșii din Dealu Perjului se obligau să plătească lui Iordache Popa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia diferitelor pâraie, cum ar fi pârâul Rotărie și în albia Berheciului, în zona satului Bărboasa, se întâlnesc nisipuri și pietrișuri de calitate inferioară ce se folosesc la edificarea diferitelor clădiri, la turnarea fundațiilor sau la finisajul pereților în amestec cu var și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
încât trebuia să fii cu mare atenție când treceai prin pădure după asfințitul soarelui, deoarece era pericolul să-i întâlnești pe vestiții hoți Neghină și Burleanu. În poieni și locuri despădurite se construiau locuințe cu acces la șesul de pe valea pâraielor, folosit pentru pășune și agricultură. Pământul unde se află satele comunei noastre, după unii istorici, a fost acoperit de pădure în proporție de până la 70%. Exploatarea pădurilor a fost nedirijată de-a lungul timpului, s-a făcut haotic, astfel încât acest
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a fondului forestier, având o suprafață individuală de cel puțin 0,25 de hectare. Fondul forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum și alte terenuri cu destinație forestieră și neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Indicatorii ce caracterizează fondul funciar sunt în principal indicatori de structură și intensitate: − structura fondului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Utopiei își pierd substanța, până în punctul în care ele ne apar demonetizate, fantoșe ale idealului de-odinioară. Totul capătă dimensiuni grotești, de la giuvaierurile cu care sunt împodobiți locuitorii acestei lumi și până la festinurile gastronomice încărcate cu slănină peste care curg "pâraie de vin"; hiperbolizate atât ca prezență, cât și ca semnificație, tablourile enumerative de sorginte populară subminează, ca pretutindeni în cele cinci cărți, livrescul modelelor, anticipându-l pe acel "Fay ce que vouldras!" ce tronează pe frontispiciul abației. Nici vorbă aici
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fiindcă o veche zicere populară românească spune: „Mai bun este un câine viu, decât un leu mort." Subscriu și eu! Chiu și vai, pe un picior de plai Chiu și vai prin România. Piciorul nostru de plai este inundat de pâraie nestăvilite de lacrimi. Curg la vale susurând, direct în haznaua pregătită din timp de onor Guvernul României, încă din primăvara anului trecut, când a fost votată noua Lege a educației, lege organică transpusă întocmai în forma sugerată de președintele României
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
face eu parte, dați-mi voie ca să enunț o certitudine: precum ministrul, așa și învățământul. Sau, cum e turcu-i și pistolu’. Ideile MS Mircea I-ul de Murfatlar Chiu și vai prin România. Piciorul nostru de plai este inundat de pâraie nestăvilite de lacrimi. Curg la vale susurând, direct în haznaua pregătită din timp de onor Guvernul României, încă din primăvara anului trecut, când a fost votată noua Lege a educației, lege organică, transpusă în forma sugerată de președintele României. Las
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
matematicienii le numesc simplu "derivate". Deci, i-a venit în minte un nume aproape șters din memorie, pe care nu l-a pronunțat, la care nu s-a gândit, cu purtătorul căruia nu s-a mai întâlnit de când hăul și pârăul; numai că, simpla amintire a acestuia, îl luă cu călduri. Ca să se răcorească, nefiind nimeni în jur, i-a venit să chiuie a pagubă din toți rărunchii, de mai multe ori. Poate ar fi făcut-o și pe asta, dacă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
măsoară cu mine, moare / (...) mă bate / vântul. / Însă nu mă îndoi". Vizualitatea, necontenit productivă, stă la originea reacțiilor ei intime. O natură tonică se lasă citită în diverse chei: "Soarele lărgește cerul". Moartea e "ca o stea morgană" părere deci! Pâraie ropotitoare "lasă să se-audă-n mine doar puterea vieții, verde"; "brazi bătrâni se uită / pe sub sprâncene vechi la mine". În context vegetal foșnitor, lumea e concretitudine mozaicală, spectacol cvasi-bucolic; la douăzeci și trei de ani, o Carolina Ilica între foc și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
senin al soarelui amiezii, să lăsăm privirea să cadă spre Dunăre și Marea Neagră. Vom vedea întinzându-se trei trepte de relief major proporționale, simetrice și dispuse concentric 9 (în cadrul cărora sunt cuprinse mai multe unități geografice distincte). Să urmăm firul pâraielor și izvoarelor cu apă limpede care răbufnesc din munți, rostogolindu-se printre stânci. Observăm cum se desfășoară sub ochii noștri Carpații (Orientali, Curburii, Meridionali, Banatului și Apuseni). În curgerea lor, pâraiele și izvoarele se adună pentru a forma râuri învolburate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cuprinse mai multe unități geografice distincte). Să urmăm firul pâraielor și izvoarelor cu apă limpede care răbufnesc din munți, rostogolindu-se printre stânci. Observăm cum se desfășoară sub ochii noștri Carpații (Orientali, Curburii, Meridionali, Banatului și Apuseni). În curgerea lor, pâraiele și izvoarele se adună pentru a forma râuri învolburate ce străpung Subcarpații, podișurile (Transilvaniei, Moldovei, Getic, Mehedinți și Dobrogei) și dealurile (Banatului, Crișanei și Silvaniei). Râurile străbat apoi lin câmpiile (Română și de Vest), pentru a-și continua drumul spre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
surselor existente, putem stabili cu aproximație anumite direcții generale ale acestei realități genetice. Pe linie paternă, spre marea noastră, umplută de spirale ADN, s-au îndreptat patru fluvii importante de-a lungul timpului, printre care s-au strecurat râuri și pâraie de populații. Primul și, de altfel, cel mai mare fluviu a curs în paleolitic, odată cu apariția în spațiul românesc a populației indigene (Hg I2)82, alcătuită din culegători și vânători. La finele paleoliticului, a izvorât din zona Asiei Centrale un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
noastre ca un puhoi care a captat, pe un fond genetic de tip indo european, slavo germanic, dar și iranian, componente central asiatice și caucaziene (goții, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, tătarii). În Evul Mediu, au țâșnit pâraie care s-au îndreptat spre ținuturile noastre odată cu retragerea armenilor din Caucaz, în mai multe valuri, a rutenilor din Polonia și a migrării romilor (țiganilor) din nordul Indiei spre Imperiul bizantin (Hg R1b este definitoriu pentru armeni, Hg R1a, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
paie și de bălegar. Firele de apă curgătoare din sat sunt și ele pline de deșeuri (pungi, hârtii etc.) sau de resturi alimentare. În multe cazuri, mustul de gunoi provenit de la grajduri și cotețe de porci se scurge direct în pâraiele ce trec prin fața caselor. Oamenii nu se implică aproape deloc în rezolvarea acestei probleme. Lavinia Rogozea: „Am văzut zilele trecute o vecină care ieșise la poartă să-și curețe șanțul din fața casei. Dar se tot uita în sus și-n
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
el va modifica, dar nu va modifica configurația pământului. El își clădește casa și la spatele lui Dumnezeu, știind pe semne că Dumnezeu are ochi și în spate. Ulițele unui sat de munte, românesc, se pierd printre stânci șerpuitoare, ca pâraiele. Ulițele în loc să taie stâncile, mai bucuros le ocolesc. Colaborează la acest fel atât dragostea invincibilă față de pitoresc, cât și respectul religios față de „fire” în ale cărei rosturi și măruntaie e păcat să intervii silnic (Blaga, 1936/1985, p. 266). De
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vară; văzduh; veselă; veselie; a vesti; vestitoare; vestitor; vestitori; veveriță; vietate; viețuitoare; vioaie; zîmbesc; zvon(1); 899/178/52/126/0 rîu: apă (363); curge (22); fluviu (20); mare (14); pește (14); pietre (14); adînc (13); curgător (13); lac (13); pîrău (13); liniște (12); apă curgătoare (11); izvor (10); limpede (10); munte (10); rece (9); viață (9); curgere (8); lung(8); apa (6); curat (6); trecere (6); albastru (5); pești (5); iaz (4); Nistru (4); repede (4); barcă (3); continuitate (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liber; lider; limbrici; lingură; lipsă; marină; de masă; masă; mereu; merge; mesaj; mineral; minereu; în mîncare; la mîncare; multă; mulțumit; munte; murături; NaCl (chimic); neagră; necesar; nimeni; oaie; ocean; ocnă; oțet; ouă; pasiune; păsat; peste obstacol; peste rău; și piper; pîrăul; poveste; Praid; prăpastie; pufuleți; pușcă; puțin; puțină; rană; rău; recipient; ridică; rinichi; roșii; Salina; salt; saltă; sare; săltăreț; săra; sărați; sărăcie; sărut; scări; scîntei; scumpă; sfadă; soare; solnițe; sta; substanță; supă; trambulină; Turda; țopăi; umfla; urcă; urît; ustură; viață; vin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]