839 matches
-
de cuvinte. Din care, poate, unii nu vor Înțelege nimic. Iar alții vor spune: ce poveste incredibilă... păcat că nu s-a petrecut, cu adevărat, niciodată. POSTFAȚA AUTORULUI Cât adevăr? Câtă ficțiune? Căpitanul Oană n-a existat. A existat, Însă, pârcălabul Oană, care, alături de pârcălabul Gherman, a căzut apărând zidurile Cetății Albe În fața turcilor. Figura lui apare În cronicile din vremea lui Ștefan, e preluată de Nicolae Iorga și apoi amintită de Barbu Ștefănescu Delavrancea, În Apus de soare. Aproape nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
poate, unii nu vor Înțelege nimic. Iar alții vor spune: ce poveste incredibilă... păcat că nu s-a petrecut, cu adevărat, niciodată. POSTFAȚA AUTORULUI Cât adevăr? Câtă ficțiune? Căpitanul Oană n-a existat. A existat, Însă, pârcălabul Oană, care, alături de pârcălabul Gherman, a căzut apărând zidurile Cetății Albe În fața turcilor. Figura lui apare În cronicile din vremea lui Ștefan, e preluată de Nicolae Iorga și apoi amintită de Barbu Ștefănescu Delavrancea, În Apus de soare. Aproape nici o legătură, deci, cu cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
D-nul Zevzecopol s-a bătut la Valea Albă, d-nul Pehlivanoglu la Rovine și d-nul Pherekydis la Obertin. Daca se va cerceta bine, se va afla că, la adecă, d. Giani a fost duce de Făgăraș, d. Carada pârcălab de Hotin și d. C. A. Rosetti vornic de Suceavă. Sunt pline cronicele noastre cu numele ilustre ale Zevzecopolilor de tot soiul și bătrânul Costin de la Costîna nu știe cum să le ridice meritele mai sus! Dar, întreabă " Romînul", "contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
purtase bine cu boierii și cu clerul, din care cauză „destui boieri, chiar din vârfurile Sfatului Domnesc” îl urmaseră în Polonia. Pribegiseră odată cu fostul domn logofătul Mihul și frații săi Duma și Tador, Stanciul Marele, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion pârcălabul și Vasco Levici, așadar șapte inși. Era firesc ca domnul să vrea ca boierii să i se închine, mai cu seamă cei care fuseseră alături de Petru Aron, dar care rămăseseră în țară. În ceea ce privește pe boierii mici, curtea măruntă de care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Polonia, în speranța unui ajutor din partea polonilor și în așteptarea unui moment prielnic pentru a recuceri scaunul Moldovei. Câțiva dintre marii boieri îl urmaseră pe pribeag. Printre ei erau Duma Braevici (al lui Brae), Stanciul, Costea al lui Dan, Ion pârcălabul și Vasco al lui Leul. Tinerețea noului venit nu le inspira încredere, iar faptul că Ștefan venea cu sprijin muntean îi făcea să creadă că linia tradițională de alianță cu Polonia, care părea acum frântă, nu va fi primită cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru a-l recunoaște ca domn. Mihul n-a răspuns cererii lui Ștefan. Ștefan cel Mare îi va acorda lui Mihul un al treilea salv-conduct la 28 iulie 1468. O face la rugămintea regelui polon făcută solilor lui Ștefan, Stanciul pârcălab de Cetatea Albă și Toader Prodan, pisarul. Pe lângă domn au intervenit și solii regelui polon Dobco din Bâșcov, castelanul de Belz și Stanislav din Tencin, subcămărașul de Holm. Aceștia îl roagă pe domn împreună cu „mitropoliții noștri” și cu toți boierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nepoții lui Neagoe. La 10 august 1470, domnul îi acorda lui Mihu cel de-al patrulea salv-conduct. De data aceasta făgăduia că-i va întoarce patru sate. Printre cei care pribegiseră cu Petru Aron se afla și Stanciul (Marele), fost pârcălab de Cetatea Albă. El era căsătorit cu o fată a lui Alexandru cel Bun, Cneajna. În 1468, când merge în solie în Polonia, era tot pârcălab de Cetatea Albă. Moare în 1479, a treia zi după soția sa, Cneajna. Un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate. Printre cei care pribegiseră cu Petru Aron se afla și Stanciul (Marele), fost pârcălab de Cetatea Albă. El era căsătorit cu o fată a lui Alexandru cel Bun, Cneajna. În 1468, când merge în solie în Polonia, era tot pârcălab de Cetatea Albă. Moare în 1479, a treia zi după soția sa, Cneajna. Un alt pribeag era Duma Braevici (al lui Brae), prezent în Sfatul Domnesc în 1441. Din 1443 a fost mare vornic până în 1454, iar din 1455 este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
negustorii poloni. Potrivit descrierii lui Dlugosz, cei din cetate au deschis o poartă în mijlocul nopții, în așa fel încât să nu pară că a fost o trădare. După ce a rămas în Chilia timp de trei zile, Ștefan a pus ca pârcălabi ai cetății pe cumnatul său, Isaia, și pe Buhtea. Cucerirea Chiliei i-a nemulțumit atât pe regele Ungariei, cât și pe sultan. Pentru a potoli nemulțumirea sultanului, Ștefan i-a trimis daruri bogate și tot acum s-a mărit haraciul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au crezut că s-au numărat și ei, probabil, printre boierii executați. Dar asta înseamnă că în lupta de la Baia n-a căzut niciun boier care făcea parte din Sfatul Domnesc și, dacă-i lăsăm la o parte pe unii pârcălabi, lăsați să apere cetățile (deși Vlaicu, pârcălab la Hotin a participat la lupta de la Baia), înseamnă că alături de domn au fost cel puțin 14-15 dregători. Bonfinius vorbește de un măcel, pe care ungurii l-au făcut între moldoveni. Considerăm că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei, probabil, printre boierii executați. Dar asta înseamnă că în lupta de la Baia n-a căzut niciun boier care făcea parte din Sfatul Domnesc și, dacă-i lăsăm la o parte pe unii pârcălabi, lăsați să apere cetățile (deși Vlaicu, pârcălab la Hotin a participat la lupta de la Baia), înseamnă că alături de domn au fost cel puțin 14-15 dregători. Bonfinius vorbește de un măcel, pe care ungurii l-au făcut între moldoveni. Considerăm că nu poate fi vorba decât de o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regele Ungariei a unei noi campanii împotriva Moldovei, pregătirile lui Matei neconstituind un secret. După Ivașcu Denco, cel care-i ducea regelui polon scrisoarea lui Ștefan din 1 ianuarie 1468, domnul român a trimis o nouă solie formată din Stanciul, pârcălabul Cetății Albe, și Toader Prodan, pisarul. În urma tratativelor duse de cei doi soli ai lui Ștefan cel Mare, regele avea să trimită și el doi soli în Moldova, pe Dobieslaw Bieszowski, castelan de Belz și pe Stanislav Teczynski, subcămăraș de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pot sugera că, pe lângă incursiunea din 1469, se poate ca tătarii să fi făcut și una în 1471. Pentru întărirea hotarului de răsărit al Moldovei, Ștefan cel Mare ridică cetatea Orheiului. La 1 aprilie 1470 este menționat în documente, Gangur, pârcălabul acesteia. Între trei suzerani! După lupta de la Baia urmează o perioadă în care relațiile dintre Ștefan și Matei continuă să rămână încordate. Prinderea și uciderea lui Petru Aron, în 1469, lichidează una din cauzele dușmăniei moldo-ungare, creând condițiile unei apropieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Exact ceea ce scrisese și Matei nobililor poloni cu doi ani mai înainte. Cazimir îl amenință pe Ștefan că, dacă nu depune jurământ, îl va socoti dușman. Domnul, pentru a-l împăca pe rege, a trimis o solie formată din Stanciul, pârcălabul Cetății Albe și Iuszko (Iuga) postelnic. Solii îl conving pe rege că domnul nu a putut să vină, dar promitea că, la 1 mai, din anul viitor, va depune omagiul, indiferent de greutățile pe care le-ar fi întâmpinat. Primind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unui atac turcesc, domnul își pregătește țara din punct de vedere militar și spiritual. De aceea, anul 1473 a fost considerat ca un an cheie în evoluția politică a Moldovei. O măsură, ce viza organizarea militară, o reprezintă creșterea numărului pârcălabilor din Sfatul Domnesc. Paralel cu pregătirile pe plan militar, domnia lui Ștefan cel Mare se remarcă printr-o activitate extraordinară pe plan spiritual. Acum se traduc cele mai de seamă scrieri cu caracter bisericesc, iar în anul 1473 este realizat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nevoie”. Bucuria victoriei din noiembrie 1473 nu a durat decât o lună. La 20 decembrie, Radu cel Frumos venea cu 17.000 de turci și 12.000 de munteni, îl învingea pe Laiotă care reușea să se refugieze în Moldova. Pârcălabii lăsați de Ștefan au fost uciși și după ce-au ocupat toată Țara Românească, turcii l-au urmărit pe Laiotă Basarab până la Bârlad, unde au ajuns la 30 decembrie: „Și apoi, scrie Letopisețul lui Ștefan cel Mare (p. 46), au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
strategică a Moldovei și Țării Românești, cad la înțelegere ca Ștefan să întreprindă, cu forțe conjugate, o expediție pentru înlocuirea lui Laiotă cu Țepeluș. La 1 octombrie, Ștefan, care trecuse hotarul Țării Românești, atacă, ocupă și arde cetatea Teleajenului. Capetele pârcălabilor cad, iar averea și familiile lor sunt trimise în Moldova. La 5 octombrie, într-o primă ciocnire cu Laiotă, Țepeluș este înfrânt. Sprijinit în urmă de Ștefan și de transilvăneni, el reușește să-l alunge pe Laiotă, la 20 octombrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai important, putea să aleagă o poziție puternică prin natura locului, pe care ar fi putut-o întări. De aceea, părăsind Vasluiul, s-a retras spre Roman. Cetatea Nouă, care se afla în calea turcilor, a fost cucerită și distrusă, pârcălabul Vâlcea murind cu această ocazie. În retragere, Ștefan i-a hărțuit pe turci și, cum scrie Dlugosz, „În ciocnirile singuratice din pădurile în care se retrase adânc cu ai săi, băteau adesea pe cei care mergeau după nutreț. Și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
faptului că atunci au pierit oameni care, prin dregătoria lor sau direct legate de persoana domnului: Iuga postelnic, Mihău spătar, Dajboj paharnic, Barsu stolnic, Ilea Huru comis. Piere la Războieni Mârzea, fiul lui Stanciul Marele, rudă cu domnul, și doi pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului Luca Arbure fiind ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea aproape jumătate din Sfatul Domnesc. Printre morți și prizonieri s-au aflat boierii cei mari și viteji, elita oastei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pierit oameni care, prin dregătoria lor sau direct legate de persoana domnului: Iuga postelnic, Mihău spătar, Dajboj paharnic, Barsu stolnic, Ilea Huru comis. Piere la Războieni Mârzea, fiul lui Stanciul Marele, rudă cu domnul, și doi pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului Luca Arbure fiind ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea aproape jumătate din Sfatul Domnesc. Printre morți și prizonieri s-au aflat boierii cei mari și viteji, elita oastei moldovenești, oameni care, datorită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se apărau cu tunurile și nu le păsa de noi”. Asediul a durat opt zile și, după cum se scrie în Cronica moldo-germană, „Atunci au tras din castel în tunul cel mare și au împușcat pe comandantul artileriei. Acum este ucis pârcălabul cetății, Cârstea Arbure, tatăl lui Luca, viitorul portar al Sucevii. Cu tot ajutorul, pe care Laiotă Basarab îl acorda sultanului, aprovizionarea oastei devine din ce în ce mai anevoioasă. Corăbiile turcești, care trebuiau să aprovizioneze tabăra sultanului cu grâu din Crimeea și Constantinopol, sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca acum să fi existat o încercare de apropiere între cele două țări, Baiazid având el însuși nevoie de liniște pentru consolidarea tronului. „În anul 6990 (1482), martie 10, a luat Ștefan voievod cetatea de la Crăciuna și a așezat pe pârcălabii săi, Vâlcea și Ivanco” se menționează în Letopisețul lui Ștefan cel Mare. În Țara Românească are loc iarăși schimbarea de domn, Vlad Călugărul revine cu ajutor turcesc, iar Țepeluș, nevoit să fugă, va fi ucis de boierii mehedințeni la Glogova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la Chilia, a împresurat cetatea de pe apă și de pe uscat. Zidurile și porțile cetății fiind străpunse ca și inimile crude ale ghiaurilor netrebnici, inima pârcălabului s-a strâns de groază și de frică. Acesta a hotărât s-o predea în grabă, fără condiții «la 15 iulie 1484» într-o zi de miercuri. Astfel, șahul cel puternic a isprăvit cucerirea cetății făcând slujba de vineri în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era cu neputință să le dea de fund. Din porunca sultanului cel glorios, oastea victorioasă s-a străduit timp de o săptămână să umple acel șanț adânc. Trăgând cu tunurile și puștile de pe apă și de pe uscat, au omorât doi pârcălabi renumiți, iar ceilalți ghiauri, nemaiavând încotro, au cerut iertare și au predat cetatea”. La 9 august, sultanul intră în Cetatea Albă. După cucerirea celor două cetăți, Baiazid s-a îngrijit să lase garnizoane puternice, iar pe o parte dintre locuitorii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai mulți ani. După ce a luat aceste măsuri, sultanul a trecut Dunărea și (prin Dobrogea), s-a îndreptat spre capitala Imperiului. Surprinde, totuși, rapiditatea cu care cele două cetăți au capitulat. Sa'adeddin, cronicarul turc, ne spune că unul dintre pârcălabii Chiliei, îngrozit de forța oastei lui Baiazid al II-lea , s-a închinat turcilor. Neșri, alt cronicar turc, ne spune că ,,pârcălabul cetății, venind la cortul pașalelor, a spus: „Noi suntem robii padișahului și ne supunem poruncii sultanului, fie să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]