804 matches
-
Căprioara) • (Câmpia Turzii) • (Ceanu Mic) • (Cheia) • (Chinteni) • (Cluj-Napoca) • (Ciumăfaia) • (Ciurila) • (Cluj-Napoca) • (Copăceni) • (Cubleșu Someșan) • (Deușu) • (Dezmir) • (Feldioara) • (Florești) • (Gârbău) • (Gheorgheni) • (Gligorești) • (Iacobeni) • (Iară) • (Izvoru Crișului) • (Jucu de Sus) • (Livadă) • (Luna de Jos) • (Mărtinești) • (Mera) • (Micești) • (Mihai Viteazu) • (Moldovenești) • (Mureșenii de Câmpie) • (Pădurenii) • (Pălatca) • (Pețea) • (Petreștii de Jos) • (Pintic) • (Pruniș) • (Rădaia) • (Recea-Cristur) • (Rediu) • (Sava) • (Sânnicoară) • (Sic) • (Soporu de Câmpie) • (Suatu) • (Șardu) • (Suceagu) • (Tritenii de Jos) • (Turda) • (Tureni) • (Urișor) • (Vâlcele) • (Viișoara) • (Viștea) • (Angheluș) • (Ariușd) • (Baraolt) • (Boroșneu Mare) • (Brateș) • (Căpeni) • (Cernatu) • (Reci/Comolau) • (Ilieni) • (Măgheruș
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
lucrări la castel legate în mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construită aripa Bethlen (1622) așa cum o demonstrează și o inscripție descoperită pe ancadramentul unei ferestre. În timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg (= oppidum) al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul economic din această epocă al domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind scutiți
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Gheorghe Ciobanu (n. 4 februarie 1909, Pădureni (fostă Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu) - d. 20 aprilie 1997, București) a fost un etnomuzicolog, bizantinolog și profesor român. S-a născut la data de 4 februarie 1909 în localitatea Pădureni (Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu). Studiile muzicale le-a
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
Gheorghe Ciobanu (n. 4 februarie 1909, Pădureni (fostă Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu) - d. 20 aprilie 1997, București) a fost un etnomuzicolog, bizantinolog și profesor român. S-a născut la data de 4 februarie 1909 în localitatea Pădureni (Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu). Studiile muzicale le-a început în 1923 la Seminarul Central din București (absolvit în 1931), continuându-le la Conservatorul din București (1931-1938) cu Victor Gheorghiu (teorie-solfegiu), Ștefan Popescu (teorie-solfegiu, cor, dirijat coral), Mihail Jora (armonie
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
condiții însă abuzurile perioadei comuniste a făcut ca unele persoane ”entuziaste” să dărâme o parte pentru a folosii piatra la construcția C.P.U.-ului aflat în apropiere. Localitatea Petreni a avut până in 1990 și un cătun cu numele de Pădureni, astăzi abandonat. Cătunul a luat ființă în perioada austro-ungară când locuitori din Petreni s-au retras în zona de pădure pentru a fi scutiți de impozite.
Petreni, Hunedoara () [Corola-website/Science/300554_a_301883]
-
Feiurdeni (mai demult "Feiurd", în ) este un sat în comuna Chinteni din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este situat la 17 km nord de Cluj, așezat pe fundul căldării, ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmatura, Calea Borșii
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate. Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: "Ținutul Pădurenilor", "Țara Zarandului", "Valea Mureșului", "Țara Hațegului", "Valea Jiului". În urma votului consilierilor județeni din 16 iunie 2015, președintele Consiliului Județean este David Adrian Nicolae (PNL). Componența Consiliului Județean Hunedoara (33 de consilieri) ales pe 5 iunie 2016: Județul este compus din 7
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
Râul Cerna (numit uneori și Cerna Hunedoreana sau Cerna Ardeleana) izvorăște din Munții Poiana Rusca, străbate Ținutul Pădurenilor, alimentează Lacul Cinciș, trece prin orașul Hunedoara și se varsă în Râul Mureș. Râul Cerna este unul dintre afluenții principali ai Mureșului, el având un debit mare la vărsarea lui în acest râu, la vest de orașul Simeria. Originea cuvântului
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Doine, cântece, strigături, București, [1955]; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare din Maramureș, București, 1957; Cicerone Theodorescu, Izvoare fermecate, București, 1958; Const. Zamfir, Victoria Dosios, Elisabeta Moldoveanu-Nestor, 132 cântece și jocuri din Năsăud, București, 1958; Emilia Comișel, Antologie folclorică din Ținutul Pădurenilor (Hunedoara), București, 1959; Ilarion Cocișiu, Cântece populare românești, îngr. Tiberiu Alexandru și Maria Siminel-Fusteri, pref. Tiberiu Alexandru, București, 1960; Folclor din Transilvania, I-IV, București, 1962-1969; Gh. Ciobanu, Vasile D. Nicolescu, 200 cântece și doine, București, 1962; Ovidiu Papadima, Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
, Anișoara (pseudonim al Doinei Stella Grațiana Peteanu; 28.V.1912, Pădureni, j. Timiș - 1.IX.1972, Lugoj), poetă, prozatoare și ziaristă. Este fiica Vioricăi (n. Bujigan) și a lui Aurel Peteanu, profesor de română și latină, publicist, animator cultural, în perioada interbelică, al Lugojului. O. face cursul primar și pe cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
Aman, Rarău, Al. Donici, Homorod, Anvers, Grigore Ureche, S.C. „Horticultura“ Aleea CFR), Ghiroda (str. Vălișoara, Herculane, Sinaia), Giarmata (case (p), FNC, IAS Mecanică, UM), Honorici, Românești, Fărășești, Homojdia, Pietroasa, Crivina, Poeni, Comloșu Mare, Comloșu Mic, Lungă, Cheglevici (p), Gherman, „Comtim“ Pădureni (p). VINERI: Timișoara (str. Mureș nr. 15 sc. A, nr. 10 sc. A și B, P. Cermena, Torac, Țibleșului, Apateu, stația meteo din str. Spitalul Nou), Ghiroda (str. Ialomița, Câmpului, Lebedei, Dunărea, Jiul, Bega, Ghioceilor, Romaniței, Foișor, Panselelor), Honorici, Românești
Agenda2004-35-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282827_a_284156]
-
ONACA PETRU (n. 1944) Cluj, Str. Vidraru nr. 8/34 țel. 191670 3527 OPREA MARIA (n. 1941) Turda, Baladei nr. 3, bl. C2/15 țel. 313495 3529 ORMENISAN DOINA VIRGINIA (n. 1947) Turda, str. Zamfirescu nr. 5 țel. 316199 3530 PĂDUREAN TEODOR (n. 1940) Turda, I. Rațiu nr. 32 țel. 312145 20876 PASCA ANCA (n. 1973) Cluj, str. I. Meșter nr. 1, bl. O1, ap. 22 țel. 421613 19124 PASTUSEC ADELINA ELEONORA (n. 1973) Cluj, Str. Rovine nr. 31/9 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
S) Cluj, N. Titulescu 34 bl. P16 ap. 37 țel. 143053 3490 MARNEANU OLGA (C. A. S) Cluj, Str. Mogo⌠oaia nr. 4/53 țel. 175069 19115 OLTEAN OLGUȚA (C. A. S) Cluj, Str. Câmpului 40/45 țel. 172790 3530 PĂDUREAN TEODOR (C. A. S) Turda, I. Rațiu nr. 32 țel. 312145 13597 POPA VALERIA (C. A. S) Cluj, Agricultorii 3 bl. D32 ap. 45 țel. 169027 3548 PUCHIU GHEORGHE (C. A. S) Cluj, Ștefan cel Mare 5 ap. 20 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Cristache-Panait a făcut o nouă inventariere a bisericilor de lemn din județ pe care a publicat-o în anul 2000. Despre biserica de lemn din Vălari ea a scris că este "cea mai bătrână și cea mai deosebită din zona Pădurenilor", datând-o din secolul al XVI-lea, odată cu primele menționări scrise ale așezării, datorită caracterului arhaic al tehnicii de construcție. Pe lista monumentelor istorice biserica de lemn Sf. Nicolae din Vălari apare datată din secolul 17. Tradiția orală susține că
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
de pe columna lui Traian{necesită citare}. Cuiele marcate vizibil la colțurile construcțiilor de pe basoreliefuri ar putea fi cepurile de lemn cu care dacii prindeau dulapii de stâlpii verticali, așa cum s-a păstrat la biserica din Vălari, în vechiul ținut al Pădurenilor, în inima Daciei. Din această perspectivă biserica de lemn apare drept un martor încă în picioare de arhitectură sacră dacică, binențeles, într-o formă adaptată la lăcașul de cult creștin. Principiul constructiv este același chiar dacă dulapii sunt prinși pe interior
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
Recoltei, N.D. Cocea, Euripide, Palade, Gr. Antipa, I. Simu, Humulești, C. Aradului (p), Somnului (p), Răsăritului (p), Sitarului (p), Câmpului, Herodot, Brigadierilor, Lacului, Vergilius, Fermității, Apateu, Aviatorilor), Lugoj-zona Ștrand (p), str. Brâncoveanu, str. Honoriciului; Buziaș (p), Ghiroda (p), Sculea (p), Pădureni (p), Checea (p), Jimbolia (p), Beba Veche (p), Bulgăruș (p), Lovrin (p). MIERCURI: Timișoara ( străzile N. D. Cocea (p), Humulești, Palade, Brâncoveanu nr. 105, Rubinului (p), I. Vidu (p), Dirijorului (p), Polona nr. 2, bl. G75, Cămin Fabrică de Zahăr
Agenda2004-3-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281968_a_283297]
-
Rubinului (p), D. Cantemir (p), L. Blaga (p), Torac (p), Țibleșului, Apateu, Caruso, Pietrosu, Bocșa (p)), Lugoj-zona Cotu Mic (p), străzile A. Vlaicu (p), Caraiman (p), Timișului, C. Munteanu, Pescarilor, Baltă Lata, Șirul Izlazului, Remetea Mică, Fibiș (p), Sculea (p), Pădureni (p), Comloșu Mare (p), Cenad (p), Bulgăruș (p). VINERI: Timișoara (străzile Lirei (p), Amiciției, C. Lipovei (p), Leandrului (p), Liniștei (p), Polona nr. 2, blocurile 80,X, Y, Z, Humulești, N. D. Cocea, Palade), Lugoj-zona Cotu Mic (p), străzile Insulei
Agenda2004-3-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281968_a_283297]
-
de lei, ardei capia - 18 500 de lei, gogoșari - 18 800 de lei, fasole verde - 22 300 de lei, fasole uscată - 28 400 de lei. ( E. C.) Spectacol folcloric Ansamblul profesionist „Banatul“ prezintă vineri, 1 octombrie, de la ora 19, în localitatea Pădureni, spectacolul folcloric „Floare din soare“. Duminică, 3 octombrie, de la ora 18, artiștii Centrului Județean de Cultură și Artă Timiș prezintă același spectacol la Cărpiniș. ( S. P.) Suplimentare Casa Județeană de Asigurări Timiș va suplimenta cu cca 35 de miliarde de
Agenda2004-40-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282953_a_284282]
-
Deta, Gh. Lazăr nr. 40, scările E, F, B. Deleanu (p), Prahova, Ștefan cel Mare, St. O. Iosif, Gloriei, Banu Udrea, Sacului, Mărginenilor, Pastorilor, Liman), Dumbrăvița - str. Petöfi Sándor (p), Hitiaș (p), Budinț, Topolovățu Mare (p), Bucovăț, Grăniceri (p), Colonia Pădureni, Colonia Bulgară. MARȚI: Timișoara (străzile Canal Bega, Căciulata, Timiriazev, Topârceanu, Labirint nr. 5, sc. A, C, nr. 3, sc. C, Venus, C. Urseni, D. Dinicu, Petrila, Hațeg, Neajlov, Luță Ioviță, Comorii (p), C. Torontalului, Bucovinei, Miresei (p), Felix, U.S.A.M.
Agenda2004-27-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282619_a_283948]
-
sau magazine), se vor înmulți și se vor diversifica și turiștii care aleg ca destinație Vama Veche. Acest fenomen apare distinct și în interviurile realizate de Liviu Vasile (2011), care surprind momentul de debut al acestuia. După cum declară Alexandru (Sanyi) Pădurean: „Comerțul a început în ’92, când a apărut primul magazin de la Feri Baci, din sat. No, oamenii aveau nevoie de un suc de o bere și așa mai departe, și se aducea mai mult din 2 Mai. Comerțul cu restaurante
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
întregului demers: „Din păcate, eu spun că ce se vede în Vama Veche e o parte din societatea românească. [...] și asta se vede nu numai în Vama Veche. Dar ea e un barometru, cum să spun, un indicator” (Alexandru [Sanyi] Pădurean, apud Vasile, 2011, p. 101). Referințe bibliografice
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
FLORIAN; PAVELIU, ELIZA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a III a. București, EDP, 1993, 112 p.(Mîș). [196] ȘINCAN, EUGENIA, GHEORGHE ALEXANDRU, Lecturi literare pentru ciclul primar, Indrumător metodic pentru învățători, părinți și elevi, 1993. [197] ȘINCAN, EUGENIA, Victoria Pădurean; Vasile Molan, îndrumătorul învățătorului pentru aplicarea Programelor școlare la clasele I-IV, Ed. Sigma, București, 1993. [198] ȘTEFAN, ILINCA; STAN, MIHAIL, Proba de limba și literatura română la concursul de admitere în clasa a IX-a de liceu. Sesiunea iulie
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
, Alexandru (20.VII. 1944, Pădureni, j. Timiș), critic și istoric literar, editor. Este fiul Rozaliei (n. Ardelean) și al lui Petru Ruja, muncitor. Urmează clasele elementare în localitatea Șimand, județul Arad, liceul la Chișineu-Criș (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1962-1967). Funcționează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
de nuvele Oameni de la munte (1920), dedicată „celor care au luptat în Zboina, pe Richitaș, la Cocoșila, Mărăști și Oituz pentru apărarea munților” și cu un moto celebru: „Torna, torna, fratre”. Aparent independente, nuvelele Moșnegii, Buruiană, Pribeagul, Fagul, Învățătorul din Pădureni, Un bursuc, Ciutacul, Hoțul, Suflete necăjite, Visul Maicii Domnului sunt unite prin intenția scriitorului de a realiza monografia existenței unei zone umane nealterate de intervenția civilizației și a culturii urbane, prin exploatarea elementului istoric, etnografic și folcloric, utilizarea evocării, descripției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
prefață de Adrian Netedu, Editura Institutul European, Iași, 2009. Băluță, Oana, Dragolea, Alina, Iancu, Alice, Gen și interese politice. Teorii și practici, Editura Polirom, Iași, 2007. Covaci, Diana, "Propaganda pronatalistă în paginile almanahului Femeia (1979-1990)", în Bolovan, S.P., Bolovan, I., Pădurean C. (coord.), Om și societate. Studii de istoria populației Romaniei, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007. David, P.H., Baban, Adriana, Women"s health and reproductive rights: Romanian experience, Patient Education and Counseling, nr. 28, 1996. Doboș, Corina (coord.), Politica pronatalistă
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]