925 matches
-
de meschinărie etică ce riscă să devină pentru mine cheia de lectură a tuturor intervențiilor dvs. pe tema "războiului civil cultural". E ca și cum un om ar veni să vă restituie obiectul de care într-un moment de rătăcire v-a păgubit, iar dvs., tot la 10 la 10 ani, sau mai des, când îl întâlniți pe stradă, strigați din răsputeri "hoțul!!!" și puneți jandarmii pe urmele lui. Dar mai este ceva și cu "războiul ăsta cultural": ușurința, voluptatea, cu care unii
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
după ce a fost adusă la cunoștința acestui consul. 2. Domnul nu mai poate, pe viitor, să apostileze nici o jalbă în materie juridică, spre a evita ca judecătorii să primească de la întâia autoritate a țării o influență prea directă, putând să păgubească dreptatea pricinilor. 3. Să nu se poată proceda la numirea în vreo slujbă din administrația înaltă, fără a fi mai întâi luat sfatul consulului rus, care aprobă sau respinge numirea. 4. Bugetul anului curent are a fi supus d-lui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și prin orice mijloace. (subl. a.) Războiul Crimeii a amânat într-adevăr, pe mai multe generații, îndeplinirea acestei năzuințe rusești, iar împărăția drept-credincioasă, spre a se răzbuna, ne-a făcut atunci rău de câte ori i-a fost cu putință să ne păgubească. Rusia a sprijinit pretențiile mănăstirilor închinate asupra averilor secularizate cu tot dreptul de Cuza. Rusia a sechestrat, în folosul ei propriu, averile din Basarabia ale eparhiilor și ale mănăstirilor moldovenești neînchinate, sub pretext de a opri guvernul român să și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
număr de cazuri, soluțiile domniei sale erau mai bune decât ale mele. Pe câteva le-am preluat fără scrupul, de dragul țelului nostru comun, și nu-mi rămâne decât să-i adresez cele mai cordiale mulțumiri pentru un rapt care nu-l păgubește, ci sper că îl omagiază. Restul, ca de câte ori e vorba nu atât de transferul de la o limbă la alta, ci de la o civilizație la alta, a fost un coșmar. Știa bine doamna aceea din America ce face renunțând. Eu n-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ghiduri, iau notițe, scriu impresii și arată poze. Iar eu îndrăznesc uneori să întreb: Dar oamenii? Cum sunt oamenii pe-acolo? Ce povestesc? Cum zîmbesc? Nu știu. N-am vorbit cu oamenii. Și mi se pare deodată că am fost păgubită de ceva foarte important, de ceva esențial și că o dimensiune cea a profunzimii a dispărut din decor. Privesc la imaginea Turnului Eiffel, a Piramidelor, a Vaticanului sau a Turnului Spaski, a templelor budiste... Sunt minunate, o, cît îmi plac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
noiembrie. footnote> „UN FIU AL POLTAVEI” „Toate ale noastre era pline de săltări, pline de duhovnicească bucurie, și de inimă bună încunjurate, iar acum toate acelea s-au întors întru nemângăiată măhniciune și plângere. Pentru ce oare? Pentru că ne-am păgubit și de niscareva lucruri lumești? Oare de bani oarecare? Oare de moșii? Ba nu nicidecum. Ci de o comoară neprețuită, de un odor ca acela, de carele toată lumea nu-i era vrednică, de luminătorul [f. 34] nostru cel strălucit și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Rusia își mai însușea și dreptul de a trece prin toate celealte pământuri ale României, spre a comunica cu oștirile ei din Bulgaria. Astfel dară, după o campanie norocită din punctul de vedere al armelor, România s-ar fi simțit păgubită cu o parte a teritoriului ei și lipsită de unicul litoral maritim ce ea posede. Apoi încă, în loc de a-și recăpăta liniștea de care ea încearcă mare nevoie spre a-și restabili puterile, ea s ar vedea pe mult timp
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pentru că el este aievea ceea ce eu am Încercat să par, un mare tâmpit. Se dă drept vasal credincios al ducilor din Breisgau, dar În adevăr este doar o marionetă a Împăratului și n-are nimic În cap decât să-i păgubească pe cât poate. O să mă Întrebați de ce m-a pus signoria pe urmele lui. Nu trebuie uitat că acum câțiva ani a promis să-i susțină pe Zähringeri și să-i ajute dacă vor avea vreodată nevoie, păstrând Însă aparențe de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
poarte grija tronului său și a liniștei țării sale”, amenințată de prezența lui Petru Aron în Transilvania. Ștefan cel Mare a urmărit, probabil și prinderea fugarului, dar a ținut și să-i avertizeze pe cei care-l sprijineau că vor păgubi mult din această cauză. Consolidarea relațiilor moldo-polone După incursiunea din secuime, Petru Aron s-a refugiat la curtea lui Matei Corvin. Putea avea loc oricând un atac venit de peste munți cu scopul de a-l repune în scaun pe Petru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
armata polonă, când s-a retras din Moldova, a trecut prin Codrii Cosminului. În înțelegerea survenită între regele polon și Ștefan cel Mare, domnul i-a cerut lui Ioan Albert să se retragă pe unde a venit, ca să nu mai păgubească și altă parte de țară. Regele n-a respectat înțelegerea și s-a retras prin Codrii Cosminului, din care cauză, cum scrie Ureche, Ștefan „i-a luat urma” și i-a ajuns pe poloni în timp ce străbăteau Codrii. Așadar, retrăgându-se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
islaz băeșilor peste Moldova în Băița, și a vorbit cu Mihai Bîtlan ca să-l refuze, fără să știe țăranii. Un ficior boeresc Radu, a venit la crâșmă la Nică Dediu și a spus: Dacă țăranii ar știi cum i-a păgubit M.Bîtlan, l-ar tăia bucăți și l-ar pune prin copaci. Pentru treaba asta Pașcanu i-a dat un cal sur de frumuseță rară. Într-o zi când peria calul i-a trântit o copită în pântece lui M.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ce vezi. Apoi te grăbești să te rogi măcar un pic, dar abia te descătușezi la rugăciune și te pomenești că te poftește afară din Sfântul Mormânt. Dar numai să vă vedeți acolo, că Domnul are El grijă și nu păgubiți cu nimic. Dimpotrivă, dacă ați Înțelege cât aveți de câștigat, ați da totul ca să ajungeți acolo. Parcă vi se arată Raiul și parcă Domnul ne-ar spune: „Mergi și fă ce ți-am spus! Păzește poruncile și vei intra În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să-L sărut și să fac metanie, toate În grabă. Dacă nu mă grăbeam riscam să nu intru. Așa că mă mulțumeam și cu atât decât deloc. E bun și Încă foarte bun și atât. Dumnezeu avea grijă să nu mă păgubesc că nu pot intra. Intram. Slujba se ține de greci și ruși Împreună cu patriarhul Ierusalimului. Toată slujba este ținută În limbă străină (greacăă și altele. Pe noi, românii, de câțiva ani nu ne primesc. Am Înțeles că grecii nu ne
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
hotărniciri în afara orașului sau a ocolului. Totodată, în calitate de reprezentanți domnești, răspundeau de executarea obligațiilor în muncă datorată domnului, ca proprietari feudali, de către locuitorii satelor din ocoale. Domnia le cerea adeseori vornicilor de Huși, ca și altor slujbași locali, să nu păgubească interesele Episcopiei de Huși, să nu impună satele Episcopiei „la nevoile târgului”, să nu globească și să nu prade satele aparținătoare. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș scria șoltuzului și pârgarilor din Huși să scutească satele Episcopiei „de jold, cai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu Poarta rămîneau încordate în toată țara. Triburile muntenegrene efectuau raiduri după raiduri peste graniță și constituiau o sursă de necazuri și un pericol pentru vecinii lor. În 1756, trupele bosniace, ajutate de Veneția, ai cărei supuși erau și ei păgubiți de acțiunile muntenegrenilor, au atacat zona. După ce o forță otomană le-a invadat ținutul, Muntenegrul a dat asigurări că își va plăti taxele și că raidurile lui vor înceta. În 1766 s-a petrecut un episod extrem de ciudat atunci cînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu] sau maimuțărind actualitatea literară pe cât de senzațională, pe atât de vremelnică. Nu i-am urmărit pe această cale, lipsit cum am fost preț de douăzeci și cinci de ani de orișice aplicații Înspre lecturi, chiar neserioase; Împrejurare care nu m-a păgubit mare lucru, nu o regret deloc și sunt sigur că mi se va ierta când i se vor cunoaște pricinile lumești, prea lumești, ale unui experiment propriu de viață, necesar și salutar În multe privinți, de n-ar fi decât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
numai atunci când eram Încolțiți de nevoi prea mari și În ultimul moment și numai pentru moment, În ocupații Întâmplătoare și vremelnice, comportare care, mai târziu chiar, s-a adeverit ca fiind normală și În spiritul vremii, fiindcă nu ne-a păgubit, după cum vedeți, cu nimic și, al doilea, fiindcă societatea româ nească era Încă de pe atunci, ca și mai târziu, Într-o confuzie a claselor sociale, Într-un tumult de lumi care se frământau și se ciocneau. [...] Din toate astea și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
zeci de coame și țigle smulse de pe toate acoperișurile clădirilor, cu florile doamnei Elena zburătăcite din ghivece cu pământ cu tot și Împrăștiate prin incintă, cu borcanele de miere făcute zob, cu elicele eolienelor Îndoite, cu geamuri sparte, cu sera păgubită de folii și imaginea dezastrului nu-i nici pe departe completă. Și la cât de strâmtorat e acum bugetul mănăstirii, numai asta mai lipsea! Iar cum toate sunt legate, depindem acum doar de Soare ca să mai tragem speranța că vom
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
simple ca niște sicrie de oameni sărmani, se aflau cărți, albume cu fotografii, tablouri, câteva kelimuri și broderii vechi, porțelanuri fine de familie trecute bucată cu bucată prin „comisii muzeale“ înaintea expedierii, pentru ca nu cumva, luându-le cu noi, să păgubim patrimoniul. În starea de provizorat în care ne aflam, deveniseră adevărate totemuri. După ce am prins cheag, multe dintre ele aveau să sfârșească abandonate în cuferele din pivnița celei de-a doua locuințe, la Köln. Ne-am aflat curând și un
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fata mea! Parcă ți-ai cumpăra această dragoste. Faci o convenție din ea. - Știi mamă, dacă în viață nu ai cu cine să-ți împărtășești bucuriile și necazurile, toate impedimentele sunt mai greu de învins, iar primejdia de a fi păgubită sufletește este mult mai mare. Flacăra iubirii trebuie să fie comună și să trăiești omenește fără minciună. Abia atunci cunoști gustul adevăratei vieți pe Pământ. Așa văd eu viața, iar Dumnezeu stă în preajmă aproape de fiecare dată. După ce murise mama
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
misiunii (cum apare din chiar actul respectiv semnat de membrii Divanului și de menționatul Mitropolit ce se păstreză în reședința Vicarului Apostolic din Iași), cu toate acestea Ex-Principele Mihail Sturza, nepotul acelei Angreli, în 1835, închizând ochii justiției semna sentința păgubind misiunea aducând drept motiv puternic un cuvant neclar întâlnit în una din scrierea de vânzare de o oarecare Barbara. Nu vindeca umilință Sfintei Congregații o declarație care conține un epilog al întregii proceduri în astfel de caz. Acum fiind schimbat
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Înscenat celor patru evrei Învinuiți de omor ritual a avut loc la Iași. El a fost condus - cu mare zarvă - de Însuși domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță, care a Încercat să-i șantajeze pe evrei și, cum scrie cronicarul, „să-i păgubească de bani”. Mihai-vodă - spune Ion Neculce - „i-au ținut [pe jidovi] la Închisoare, gândind doar a lua de la dânșii bani mulți”. Până la urmă, din lipsă de probe, dar și datorită presiunilor diplomatice internaționale, inculpații au fost achitați. „Din pricina lăcomiei sale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu intenția de a se îmbogăți. Locuitorii județului Dorohoi erau nemulțumiți și de modul în care, prefectul județului a administrat bunurile rămase de la evreii deportați; prefectul județului a fost criticat pentru că a tolerat abuzurile unor subalterni, realizând avantaje personale, a păgubit Centrul Național de Românizare împreună cu comisia de administrare a bunurilor evreiești, prin nevinderea unor bunuri ce puteau fi lichidate prin licitații sau prin dispariția unei cantități de aur și bijuterii luate de la evrei. Abia în septembrie 1943 s-a trecut
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
VASILE VACARU (senator și vicepreședinte PDSR, fost lider al grupului PDSR din Senat, fost președinte al Comisiei de control SRI) Implicat în fraudă de la Tigris SĂ Topoloveni, alături de colegul de partid Gheorghe Rizescu, 29 de acționari ai societății au fost păgubiți cu circa 1,7 miliarde lei, din care Vacaru a ciupit un miliard. Dosarul 1394/1991 de la Camera de Comerț și Industrie a Județului Argeș arată că Vasile Vacaru deținea acțiuni în valoare de 1,35 miliarde lei, fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în valoare de 70 miliarde lei. A fost identificat și sistemul prin care Zaher le introducea în țară: importă țigările din Elveția și le vămuia în Ungaria, după aceea, le introducea în România cu acte false. Prin acest sistem, Zaher păgubise statul român cu 10 milioane USD. La Constantă, rivalii lui Zaher utilizau o altă metodă: țigările erau considerate depreciate, se întocmea un raport că au fost arse, apoi, țigările depreciate erau vândute cu acte false. Cam 50% din țigările de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]