KorAP: Find »[drukola/base=păpădie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...57 >

1,423 matches

Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364

și verdeață. (Sfinx, Piatră și Păpădie se află la poalele muntelui și se pregătesc să-l escaladeze. Își scot din rucsac coarda, hamul, optul de rapel, buclele, dispozitivul gri-gri, casca, săculețul pentru carbonatul de magneziu, buclele și încălțămintea adecvată discutând.) Păpădie: Eu rămân aici. Piatră: Nu ai pic de bărbăție în tine, Păpădie! Păpădie: Mai bine așa, Piatră, mult mai bine, decât să alunec și să mă fac bucăți. Sfinx: E așa de plăcut să simți nepătrunsul în aerul rece al

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
se pregătesc să-l escaladeze. Își scot din rucsac coarda, hamul, optul de rapel, buclele, dispozitivul gri-gri, casca, săculețul pentru carbonatul de magneziu, buclele și încălțămintea adecvată discutând.) Păpădie: Eu rămân aici. Piatră: Nu ai pic de bărbăție în tine, Păpădie! Păpădie: Mai bine așa, Piatră, mult mai bine, decât să alunec și să mă fac bucăți. Sfinx: E așa de plăcut să simți nepătrunsul în aerul rece al văzduhului. Păpădie: Tu ești puternic, Sfinx! Eu sunt asemeni apei domoale care

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
pregătesc să-l escaladeze. Își scot din rucsac coarda, hamul, optul de rapel, buclele, dispozitivul gri-gri, casca, săculețul pentru carbonatul de magneziu, buclele și încălțămintea adecvată discutând.) Păpădie: Eu rămân aici. Piatră: Nu ai pic de bărbăție în tine, Păpădie! Păpădie: Mai bine așa, Piatră, mult mai bine, decât să alunec și să mă fac bucăți. Sfinx: E așa de plăcut să simți nepătrunsul în aerul rece al văzduhului. Păpădie: Tu ești puternic, Sfinx! Eu sunt asemeni apei domoale care se

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
rămân aici. Piatră: Nu ai pic de bărbăție în tine, Păpădie! Păpădie: Mai bine așa, Piatră, mult mai bine, decât să alunec și să mă fac bucăți. Sfinx: E așa de plăcut să simți nepătrunsul în aerul rece al văzduhului. Păpădie: Tu ești puternic, Sfinx! Eu sunt asemeni apei domoale care se ferește să-și sape drumul prin păduri întunecoase și văi adânci. Sfinx: Într-o zi vântul de câmpie îți va răpi și ție coroana. În acel moment vei plânge

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
care se ferește să-și sape drumul prin păduri întunecoase și văi adânci. Sfinx: Într-o zi vântul de câmpie îți va răpi și ție coroana. În acel moment vei plânge după clipa înălțimii ce ai refuzat să o guști. Păpădie: Eu sunt o părere, o umbră, o pasăre cu aripile frânte, o iarbă agățătoare ce se ascunde în spatele fiecărui copac. Sfinx: Eu sunt copacul ce stă neclintit în fața furtunii. Eu sunt o stâncă de care încearcă să se agațe un

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
Sfinx: Eu sunt copacul ce stă neclintit în fața furtunii. Eu sunt o stâncă de care încearcă să se agațe un fir de iarbă, dar când îmi simte ascuțișul își pleacă ochii spre alte colțuri de teamă să nu se frângă. Păpădie: Tu ești leul înaripat din mitologia greacă, pentru că-i porți numele. Sfinx: Era leoaică. Păpădie: Și cerea drumeților să dezlege enigma unei ghicitori. Cei care nu-i înțelegeau taina plăteau cu viața. Sfinx: Erau slabi ca tine. Nu încercau să

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
încearcă să se agațe un fir de iarbă, dar când îmi simte ascuțișul își pleacă ochii spre alte colțuri de teamă să nu se frângă. Păpădie: Tu ești leul înaripat din mitologia greacă, pentru că-i porți numele. Sfinx: Era leoaică. Păpădie: Și cerea drumeților să dezlege enigma unei ghicitori. Cei care nu-i înțelegeau taina plăteau cu viața. Sfinx: Erau slabi ca tine. Nu încercau să pătrundă dincolo de esența lucrurilor. Se mulțumeau să trăiască asemenea gâzelor ce se lăfăie o clipă

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
să dezlege enigma unei ghicitori. Cei care nu-i înțelegeau taina plăteau cu viața. Sfinx: Erau slabi ca tine. Nu încercau să pătrundă dincolo de esența lucrurilor. Se mulțumeau să trăiască asemenea gâzelor ce se lăfăie o clipă în lumina diurnă. Păpădie: Și leul elimina pe cei care nu erau puternici. Sfinx: Se eliminau singuri. Păpădie: Încercând să se agațe de alte colțuri. Piatră: De alte adâncuri. Sfinx: Adâncurile sunt greu de pătruns, sunt pentru aceia care cunosc răspunsul. Păpădie: Eu sunt

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
Sfinx: Erau slabi ca tine. Nu încercau să pătrundă dincolo de esența lucrurilor. Se mulțumeau să trăiască asemenea gâzelor ce se lăfăie o clipă în lumina diurnă. Păpădie: Și leul elimina pe cei care nu erau puternici. Sfinx: Se eliminau singuri. Păpădie: Încercând să se agațe de alte colțuri. Piatră: De alte adâncuri. Sfinx: Adâncurile sunt greu de pătruns, sunt pentru aceia care cunosc răspunsul. Păpădie: Eu sunt bine în lumea mea. Sfinx: O să-ți pară rău că ai trăit degeaba. Păpădie

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
lumina diurnă. Păpădie: Și leul elimina pe cei care nu erau puternici. Sfinx: Se eliminau singuri. Păpădie: Încercând să se agațe de alte colțuri. Piatră: De alte adâncuri. Sfinx: Adâncurile sunt greu de pătruns, sunt pentru aceia care cunosc răspunsul. Păpădie: Eu sunt bine în lumea mea. Sfinx: O să-ți pară rău că ai trăit degeaba. Păpădie: Nu trăiesc degeaba. Mă las mângâiat de lumina solară, de ploaia caldă de vară. Piatră: Te bucuri de gustul unei plăcinte și uiți să

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
Păpădie: Încercând să se agațe de alte colțuri. Piatră: De alte adâncuri. Sfinx: Adâncurile sunt greu de pătruns, sunt pentru aceia care cunosc răspunsul. Păpădie: Eu sunt bine în lumea mea. Sfinx: O să-ți pară rău că ai trăit degeaba. Păpădie: Nu trăiesc degeaba. Mă las mângâiat de lumina solară, de ploaia caldă de vară. Piatră: Te bucuri de gustul unei plăcinte și uiți să-i cercetezi chimia. Sfinx: Lumina solară e diferită de propria-ți lumină, lumina aceea ce te

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
ai găsit ochii, începi să strigi că sunt albaștri, dar te împiedici și cazi. Sfix: Am uitat să săpăm în stânca vieții și să observăm lumina care arde în noi. Piatră: E timpul să observăm astăzi acea lumină pe munte. Păpădie: Ești de neclintit în hotărârea ta, ca o piatră. Mai bine ai rămâne cu mine pe această câmpie. Lasă-l pe Sfinx să escaladeze singur muntele. A mai făcut-o și altă dată. El are experiență. Piatră: Astăzi e timpul

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
ca o piatră. Mai bine ai rămâne cu mine pe această câmpie. Lasă-l pe Sfinx să escaladeze singur muntele. A mai făcut-o și altă dată. El are experiență. Piatră: Astăzi e timpul „să pun și eu prima piatră“. Păpădie: Numai „să nu calci în piatră seacă“. Piatră: Eu nu „fug de scapără pietrele“ din fața greutăților. Păpădie: Acum de ce „arunci cu piatra“ în mine? Piatră: Nu este cazul, pentru că o faci singur. Păpădie: Eu te sfătuiesc să stai la poalele

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
escaladeze singur muntele. A mai făcut-o și altă dată. El are experiență. Piatră: Astăzi e timpul „să pun și eu prima piatră“. Păpădie: Numai „să nu calci în piatră seacă“. Piatră: Eu nu „fug de scapără pietrele“ din fața greutăților. Păpădie: Acum de ce „arunci cu piatra“ în mine? Piatră: Nu este cazul, pentru că o faci singur. Păpădie: Eu te sfătuiesc să stai la poalele muntelui, pentru că văzduhul e încărcat de nori. Sfinx: Și va ploua cu piatră, Păpădie, multă piatră! Păpădie

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
timpul „să pun și eu prima piatră“. Păpădie: Numai „să nu calci în piatră seacă“. Piatră: Eu nu „fug de scapără pietrele“ din fața greutăților. Păpădie: Acum de ce „arunci cu piatra“ în mine? Piatră: Nu este cazul, pentru că o faci singur. Păpădie: Eu te sfătuiesc să stai la poalele muntelui, pentru că văzduhul e încărcat de nori. Sfinx: Și va ploua cu piatră, Păpădie, multă piatră! Păpădie: Gheață. Sfinx: Care se topește ca tine. E puternică o clipă, pe urmă se dilată sub

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
pietrele“ din fața greutăților. Păpădie: Acum de ce „arunci cu piatra“ în mine? Piatră: Nu este cazul, pentru că o faci singur. Păpădie: Eu te sfătuiesc să stai la poalele muntelui, pentru că văzduhul e încărcat de nori. Sfinx: Și va ploua cu piatră, Păpădie, multă piatră! Păpădie: Gheață. Sfinx: Care se topește ca tine. E puternică o clipă, pe urmă se dilată sub povara apei. Piatră: Păpădie! Păpădie: Da, Piatră. Piatră: Dă-mi cablul tău! E mai lung și mai rezistent. (Păpădie caută în

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
Păpădie: Acum de ce „arunci cu piatra“ în mine? Piatră: Nu este cazul, pentru că o faci singur. Păpădie: Eu te sfătuiesc să stai la poalele muntelui, pentru că văzduhul e încărcat de nori. Sfinx: Și va ploua cu piatră, Păpădie, multă piatră! Păpădie: Gheață. Sfinx: Care se topește ca tine. E puternică o clipă, pe urmă se dilată sub povara apei. Piatră: Păpădie! Păpădie: Da, Piatră. Piatră: Dă-mi cablul tău! E mai lung și mai rezistent. (Păpădie caută în rucsacul lui și

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
să stai la poalele muntelui, pentru că văzduhul e încărcat de nori. Sfinx: Și va ploua cu piatră, Păpădie, multă piatră! Păpădie: Gheață. Sfinx: Care se topește ca tine. E puternică o clipă, pe urmă se dilată sub povara apei. Piatră: Păpădie! Păpădie: Da, Piatră. Piatră: Dă-mi cablul tău! E mai lung și mai rezistent. (Păpădie caută în rucsacul lui și scoate un cablu - o funie roasă și i-o oferă lui Piatră.) Piatră: Aveai alt cablu când am hotărât să

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
stai la poalele muntelui, pentru că văzduhul e încărcat de nori. Sfinx: Și va ploua cu piatră, Păpădie, multă piatră! Păpădie: Gheață. Sfinx: Care se topește ca tine. E puternică o clipă, pe urmă se dilată sub povara apei. Piatră: Păpădie! Păpădie: Da, Piatră. Piatră: Dă-mi cablul tău! E mai lung și mai rezistent. (Păpădie caută în rucsacul lui și scoate un cablu - o funie roasă și i-o oferă lui Piatră.) Piatră: Aveai alt cablu când am hotărât să plecăm

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
cu piatră, Păpădie, multă piatră! Păpădie: Gheață. Sfinx: Care se topește ca tine. E puternică o clipă, pe urmă se dilată sub povara apei. Piatră: Păpădie! Păpădie: Da, Piatră. Piatră: Dă-mi cablul tău! E mai lung și mai rezistent. (Păpădie caută în rucsacul lui și scoate un cablu - o funie roasă și i-o oferă lui Piatră.) Piatră: Aveai alt cablu când am hotărât să plecăm la munte. Păpădie: L-am vândut. Nu-mi era de folos. Piatră: Ai dreptate

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
Piatră: Dă-mi cablul tău! E mai lung și mai rezistent. (Păpădie caută în rucsacul lui și scoate un cablu - o funie roasă și i-o oferă lui Piatră.) Piatră: Aveai alt cablu când am hotărât să plecăm la munte. Păpădie: L-am vândut. Nu-mi era de folos. Piatră: Ai dreptate. Funia aceasta nu te va proteja. Nu-ți va fi călăuză bună pe muntele de piatră. Păpădie: E așa de bine la câmpie. Sfinx: O să ne aștepți la poalele

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
Piatră.) Piatră: Aveai alt cablu când am hotărât să plecăm la munte. Păpădie: L-am vândut. Nu-mi era de folos. Piatră: Ai dreptate. Funia aceasta nu te va proteja. Nu-ți va fi călăuză bună pe muntele de piatră. Păpădie: E așa de bine la câmpie. Sfinx: O să ne aștepți la poalele muntelui? Păpădie: O să vă aștept. Poate aveți nevoie de mine. Vă puteți împiedica de o piatră și eu aș putea chema ajutoare. Piatră: Vulturii nu au nevoie de

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
am vândut. Nu-mi era de folos. Piatră: Ai dreptate. Funia aceasta nu te va proteja. Nu-ți va fi călăuză bună pe muntele de piatră. Păpădie: E așa de bine la câmpie. Sfinx: O să ne aștepți la poalele muntelui? Păpădie: O să vă aștept. Poate aveți nevoie de mine. Vă puteți împiedica de o piatră și eu aș putea chema ajutoare. Piatră: Vulturii nu au nevoie de ajutor. Atunci când își frâng aripile se retrag în propria lor stâncă și așteaptă să

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
Poate aveți nevoie de mine. Vă puteți împiedica de o piatră și eu aș putea chema ajutoare. Piatră: Vulturii nu au nevoie de ajutor. Atunci când își frâng aripile se retrag în propria lor stâncă și așteaptă să adoarmă pentru totdeauna. Păpădie: Eu sunt un om. Piatră: Eu sunt o rocă. Sfinx: Omul este o rocă, o rocă ce caută cerul urcând pe munte. Păpădie: Vârful muntelui se ascunde printre nori. Sfinx: Așa pare el, Păpădie. E o Fata Morgana. Păpădie: Nu

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
ajutor. Atunci când își frâng aripile se retrag în propria lor stâncă și așteaptă să adoarmă pentru totdeauna. Păpădie: Eu sunt un om. Piatră: Eu sunt o rocă. Sfinx: Omul este o rocă, o rocă ce caută cerul urcând pe munte. Păpădie: Vârful muntelui se ascunde printre nori. Sfinx: Așa pare el, Păpădie. E o Fata Morgana. Păpădie: Nu înțeleg. Sfinx: Vârful muntelui dă impresia că atinge cerul, lasă omului iluzia că poate atinge acea linie a infinitului cu mâna. Când ești

LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]