474 matches
-
găsește chiar nimica de mâncare, și-aș fi făcut un drum la moară, să mai leg ziua de mâine cu cea de poimâine. Așa că mă chiteam că mi-i mai face bine o dată cu carul dumnitale. Boi am eu, grâu și păpușoi au alții... ANISIA: Mai taci, Anisie, dacă poți! Bărbate, toate ca toate, da' carul nostru a ajuns chiar de haimana. Spune-mi, rogu-te, trece săptămâna fără să aibă cumnatul Dănilă nevoie de car? Ba s-aducă lemne din pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trinitare ale sacrului. Eh, dar asta era pe vremea când sacrul mai era și femeiesc, nu doar așa cum a fost el confiscat cu vremea, doar de către nepurtătorii și nedătătorii de viață (notă cultă: Mary Daly). Am cam scăpat caii în păpușoi cu satul. Dar eu nu cred că putem să izolăm țăranii care suntem de toate celelalte percepții. De exemplu, de percepția ta sosit în satul unde fuserăm după Paște. Prima zi ai cam zăcut. Căscai câte o geană și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
aici la noi, pă județ, când va fi să fie! Nu simțiți unde bate evenimentele, ce tot vă mai prefaceți că nu știți! Vă codiți, cu nazuri de-astea parșive, ca Mantinela asta la acadeaua de-a luat-o în păpușoi, fără să știe ce-i aia, de i-a distrus viitorul și i-a schilodit caracterul destinului! Și-acuma umblă după cizmarul ăla de la Poștă. Îl știi de cum arată Gentimir ăsta? Plătești, să nu te vezi pă înserat cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
așa cum se anunță și cel mai mult mă enervează oglinda liniștită a lacului, nu tu valuri cât de mici, cu siguranță că astăzi nu va mușca nici un crap! O rază jucăușă Îi atrase privirea către dealul Șerboteștilor, acolo unde verdele păpușoilor cu greu se putea desluși, știa că peste o jumătate de oră va Începe bucuria de a pescui și de a se detașa de toate gândurile cenușii. Se Îndreptă de spate, făcu o mișcare de Înviorare și Își turnă un
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
gri-metalizat, Ștefan, „Fănicî-al neu”, așa cum Îl alinta Maria, urca pe la Fântâna Moșneagului și după alte câteva minute oprea la poarta lui Victor Olaru. Era sâmbătă după-amiază și În timp ce gospodina casei scotea din cuptor plăcinte moldovenești și cozonaci, Victor Olaru urca păpușoi În pod. Câte o jumătate de sac, vremea vremuind transformase falnicul jandarm de altădată Într un moșneguț vânjos dar slăbit și complet albit de timp și necazuri, de gânduri și ... „mama lor de comuniști!”. Cei doi bătrâni s-au oprit
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pac-pac pe dealuri. Povestea este înfiorător de seacă: foame, luptă, hăituială, trădare, tortură, moarte, iar pentru cei care supraviețuiesc, ciclul se reia (foame, dă-i și luptă, pac-pac, etc. etc.). Nimic în fond deosebit de ceea ce jucam noi în copilărie printre păpușoaie, adică de-a „hoții și vardiștii“ în care niciodată nu știai cine va învinge, deoarece la vârsta ceea nu prea ne omoram noi cu etica, cum nu se omoară nici guvernanții din zilele noastre. Regizorul cu o neîndemânare demnă de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
în semn de salut și respect, apoi plecă. -Ce vrei să faci cu arcul, Adela? și-a întrebat Ilina, fiica ei cea mai mare. -Asta! ... a zis într-o poziție răzbunătoare Adela, arătându-i mamei o păpușă din foi de păpușoi, cu pieptul străpuns de un arc. -Copchilo! ... mă fac că nu înțeleg obrăznicia ta...De aceea înfățișează-te și răspunde-mi de îndată, îi strigă mama. Adela s-a așezat în fața mamei așa cum era ordinea după zicerea Uranului, respectată ca
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
față, așteptând hotărârea superiorului. -Bine ... acum aștept zicerea ta, i-a zis mama hotărât după ce a constatat supunerea fetei ei, pe care dealtfel o iubea foarte mult, dar o vroia și disciplinată. -Mi-a ajuns la gât jocul cu păpușile de păpușoi, apoi nu uita că mă apropii de treisprezece ani și cred că-i timpul să mă joc și cu armele. -Adela, dacă te mai zornăi mult, ajungi la zdup, îi răspunse hotărât mama Ilina. Auzind împotrivirea mamei, Adela s-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mod diplomatic, faci fleoșc, cu mucii în fasolea respectivului. Efectul este garantat. „Marele Licurici”, la care Băsescu se închină plin de evlavie, de opt ori pe zi și de trei ori pe noapte, acum o face pe-a mortul în păpușoi și ca de obicei, nu pune nici o vorbă bună pe lângă europenii aceștia mari segregaționiști cu mioriticul popor. Licuriciul acesta, s-a bucurat foarte, când românii în loc să cumpere avioane de luptă europene, nou-nouțe și cu suportul tehnic asigurat pe zece ani
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
zbughi Și spre casă parcă zboară. În spatele lui deodat’, Doi flăcăi urma-i luară, Nică tare s-a speriat, De frică era să moară. Nică fugea, fugea, fugea, Fugea mâncând pământul, Băieți și ei alergau, Alergau ca vântul. Lângă un păpușoi s-a pus, La țărâna lui Nic-a stat, Până când flăcăii s-au dus Și el a răsuflat ușurat. Apoi în brațele mamei fugi, Ea nu știa ce i se întâmplă. Când lacrimi pe obraji i se ivi, Cu drag ea
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ici colo câte un arbust pipernicit. Dincolo de zone, pe dreapta pe Întreaga coastă a unui deal abrupt se Întindeau livezi prost Îngrijite, din care cauză vârful era necultivat, iar pe stânga, scăldată În razele soarelui, trona o mare galbenă-verzuie de păpușoi Înspicat, iar În zare, Va observă o frumusețe de nedescris, nemaivăzută până atunci de copil, ceva de nepătruns care-l speria și Îl fascina simultan, o altă minune a bogatei sale copilării.... Băiatul tresări când auzi vocea tatălui său. Sesizând
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
oamenii Îmbrăcați mult mai elegant și curat decât nenea Ionel. Iarmarocul era plin de care, căruțe, oameni și chiar copii, mărfuri de la țară erau Înșirate peste tot, oamenii se târguiau, vindeau și cumpărau diverse, de la boi, cai, oi și până la păpușoi, făină, grâu, slănină afumată și săpun de casă. Victor s-a salutat cu niște cunoscuți, cu Bârțoi, Ciulică, Cioancă și cu Ionel, dascălul din sat. Și-a rotit ochii peste târg, s-a schimbat la față de emoție, a făcut un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
o grădină mare, frumoasă și chibzuit cultivată. Strugurii verzi-aurii se coceau În soarele unei toamne bogate și liniștite, iar În mijlocul viei trona un păr cu pere tomnatece, care tocmai Începeau să se Îngălbenească. Cea mai mare suprafață era cultivată cu „păpușoi moldovinești” care erau aproape buni pentru cules, iar În „fundugrădinii”, care se Întindea până sub coasta unui deal mijlociu, erau doi aguzi uriași. Cei doi „frați” stăteau la umbra unui butuc de vie, vorbeau despre una despre alta, subiectul școală
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Roșiori, infirmier, da’ el de meserie a fost tinichigiu în Filantropiei, specialist prima în sobele alea de tablă cu cuptiorul pă dreapta, românești le zicea în Basarabia, i-am spus colonelului, la chestiune, fără balsamuri, «Nae, las-o așa, în păpușoi, nu vezi că e criză la toată Europa?!», adică era pericol de răspundeam la provocări, noi ne ambalam și gata, izbucnea războiul. Poate era bine, nu zic nu, aveam demnitate, băgam Europa la idei. Poate Anglia, Franța, cine mai știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ușor după aceasta, ai să vezi. Propunerea a fost respinsă, nu a dorit să audă de preot, avea parcă o frică. Nu, și gata! Ea îl mai lăsă, dar nu slăbea cu rugăciunea. Era toamnă și avea atâtea de făcut! Păpușoii de curățat, de tăiat și de adus acasă, strugurii de cules, de zdrobit poama, de pregătit butoaiele pentru vin, ceapa strânsă urma să o vândă; dar cât pot face două mâini de femeie? Dimineața pleca de-acasă și se întoarcea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
în pungă n-am un ban. Ce folos de cușmă lungă Dacă nu-s parale-n pungă, Mai bine mai rătungioară Și parale grămăgioară. 218 Frunză verde bărăboi, La moară la Dorohoi Merge - un car cu patru boi, Încărcat cu păpușoi. Dinapoia carului E ciocoiul satului. - Bun ajunsul, măi țărane! - Nu-ți mulțămesc, măi cucoane! - Măi țărane, tu ești beat? - Latri, ciocoi gulerat! 233 {EminescuOpVI 234} Că de - asară n-am mâncat Și tu zici că eu îs beat! Iar ciocoiul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai ales pentru vite, la care ține mai mult ca la viața lui. Își ridică puțin căciula și-i zâmbește fetei, luminându-i-se toată fața. - Sî trăiești, fata moșului... da‟ ci faci pe‟ici, Anuca?!.. Dintr-un lan de păpușoi, o păsărică cu pași mărunți se repezi în drum și se opri dând glas: „Pitpalac ..pitpalac!“, și dispăru, îndată, într-un tufar de cătină de pe marginea șanțului repetând: „Pitpalac... pitpalac!“ - Când ai s-o vez‟ mamî... să știi că‟i
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Și care ar fi aceea, încurcă lume ce ești?!” “S-o ai pe Zâna lângă tine!” - mi-a răspuns gândul de veghe, chicotind cu satisfacție. La acest adevăr verde, nu am mai avut ce spune. “O faci pe mortul în păpușoi. Ai?” Am tăcut chitic, fiindcă pezevenghiul avea dreptate... M-am strecurat pe ușa chiliei bătrânului fără a mai scoate vreun cuvânt. Gândurile îmi erau răvășite de cele spuse de nelipsitul mehenghi. Gândul de veghe!... Mă simțeam destul de obosit. Drept urmare, m-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dar voia să obțină bani pentru biserică, școală, drumuri. Na că mare scofală au făcut! Când au venit rușii, le-au împușcat porcii în coteț. Fetele abia au scăpat de batjocură, ascunse care într-un bordei din grădină, care în păpușoi. Cum au ajuns comuniștii la putere, l-au și expediat pe Gicu la canal, ca fost legionar. Pe fete le-au dat afară de la școală. Casele pe care le moșteniseră în Bârlad le-au naționalizat pe toate, au băgat țigani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
țârcovnicul se azvârli cu toate burțile lui peste coșciug. Cutia se închise cu un pârâit ca de oase frânte. Două frânghii fură trecute pe sub conserva de lemn negeluit și Ulrich fu zdruncinat într-o groapă vecină cu mormântul lui Tinel Păpușoi, „gunoier șef și tată de familie model”. Cerșetorii se fandosiră pentru taxa de ceremonie. Cristina le împărți bomboane de mentă. Ăia doi începură să urle, dar văzând că popa, țârcovnicul și groparii aleargă la Soliman fără să mai aștepte vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sat obișnuit din Ardeal, unde crumpenele se fac, însă cu multa trudă ca de fapt toate roadele câmpului. Se însămânțează grâu să-și facă tot omul o pită în casă, ovăz pentru caii care erau la mare preț, cucuruz sau păpușoi pentru hrana animalelor, însă și pentru mămăliga, ce se fierbea vârtoasă de se tăia cu ață tare. Mămăliga se făcea de cu seara să fie pregătită pentru dimineața, la masa rece, cu laptele cald, ce-l scoteau de la mulsul dinaintea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
dezbrăcat măcar? Cam de două săptămâni, Marandă. Cred că nici mâncarea nu ți-o prisosit. Păi ultima coajă de pâine am mâncat-o dimineață. Noroc că nu mi-o furat-o șoarecii. De unde până unde șoareci? Dintr-o glugă de păpușoi în care m-am adăpostit aseară de ploaie. Ce ai de mâncare, Marandă? Acum mănâncă o bucată de brânză cu mămăligă rece, că îndată ți-oi face ceva cald... Când apa pusă pe foc a dat în clocot și ciubărul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
goneau pe șleau spre apus cât era ziulica de lungă... Asta însemna că fugeau din fața tăvălugului rusesc... Grâul era deja de seceră când, într-o dimineață, dinspre soare-răsare au apărut coloane de militari ruși mărșăluind prin lanurile de grâu și păpușoi cu distanțe mari între ele. Lăsau în urmă șosele adevărate. Sătenii ieșeau în drum și priveau înmărmuriți la coloanele rusești înciubotate care nu se abăteau de la azimut nici cu o iotă... Dacă un lan de grâu sau de porumb se
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pe coarnele plugului, că prea au huzurit!” Atunci să vezi cum toți prăpădiții ajung oameni mari și dau cu biciul în tine! Mă tem că ai dreptate, Toadere... În ziua aceea, Toaibă tocmai se întorsese - ostenit peste măsură - de la semănatul păpușoiului și își spăla praful adunat peste zi. Bade Toadere! Bade Toadere! - s-a auzit strigat la poartă. Ce-i, Cotârlă? Cine mă mai cheamă? Tot aceala care te-o anchetat... „Cum se vede treaba, omul se ține de cuvânt. N
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toaibă a lăsat capul în piept și a icnit ca înjunghiat. Oooh! Zilele aiestea am ajuns? Și tu cu ce ai trăit? Am muncit. Am muncit la câmpul lor - din primăvară până în iarnă și mă alegeam cu un sac de păpușoi și cu unul - pe jumătate - cu grâu. Iaca că am ajuns să ducem și jugul colhozului! Ei nu-i zic colhoz, ci gospodărie colectivă. Tot un drac îi, Marandă. Tot rob al comuniștilor ești. Diferența ar fi că nu ajungi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]