486 matches
-
Chiar prelevînd oarecum întîmplător probe ale textului în cauză, obținem sugestia unei unități morale care stă la temelia acestei producții, neîngăduindu-i risipa stilistică: "Mi-e tot mai greu să mă simt existînd: un înger închis,/ din greșeală, într-un pătul" (Mi-e tot mai greu). Sau: "Aici, unde numai aburii cailor și întîia ninsoare a iernii/ mai izbutesc să-l scoată din întristare/ pe bărbatul din mine" (Voi muri, știu bine). Sau: "întunericul/ prin care înaintăm cuprinși de pornirile orgiastice
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
riguroasă și retorica tradițională camuflează ironic o viziune poetică (post)modernă dominată de (auto)ironie și intertextualitate: ,Cât aerul pe arii mai cântă în pendule,/ La gurile batozei să m-așteptați cu jind/ și încărcați cu sacii, să aduceți în pătule,/ Poemele nescrise atîția ani la rând./ Să măcinați la moară, nu mai târziu de mâine,/ Doar câteva cuvinte, iar țestul suferind/ Să-l dezgropați din tainiți, să coaceți noua pâine/ și numai cu vin roșu să o stropiți în gând
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
lei/mp �� - peste 25mp 805 lei/mp Cu pereți din chirpici sau vălătuci: 3 - pînă la 25mp 800 lei/mp - peste 25mp 625 lei/mp ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Șoproane Din lemn sau alte materiale, indiferent de folosință 3 310 lei/mp ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Pătule Cu pereți din șipci 4 690 lei/mp Cu pereți din nuiele 5 490 lei/mp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106663_a_107992]
-
să ne reamintim poemul lui Radu Gyr, ca o strigare către orice român, oriunde s-ar afla rătăcit pe planetă, parcă mai actuală ca oricând: Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru pătule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, pentru cântecul tău țintuit În piroane, pentru lacrima soarelui tău pus În lanțuri, ridică-te, Gheorghe, ridică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de a da cât mai repede ochi cu taică-su. Strigă într-o cameră, chemă în alta. Ași, taică-său, nicăieri! Făcu mâna pâlnie la gură și chemă atât de stăruitor, ca și când ar fi izbucnit focul la grajduri sau la pătule. întărâtat de faptul că nu-l află nicăieri, se duse într-o doară în cămara unde-și țineau puștile de vânătoare și-l găsi acolo, prea ocupat să-și desfunde o carabină, pentru a-l auzi cum trântise ușa de
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
să ne reamintim poemul lui Radu Gyr, ca o strigare către orice român, oriunde s-ar afla rătăcit pe planetă, parcă mai actuală ca oricând: Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru pătule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, pentru cântecul tău țintuit În piroane, pentru lacrima soarelui tău pus În lanțuri, ridică-te, Gheorghe, ridică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de voinic" Hrana originară cată să fi fost grâul, dar a fost suplantat tocmai prin natura climatică a țării, tocmai prin iregularitatea producțiunii. Astfel ingeniul poporului s-a luptat în contra climei cu două plante; mai târziu s-a luptat cu pătulele de rezervă cari, la 1864, au fost desființate. Recoltele rele de porumb sau se repetă peste toată țara din patru în patru ani, sau sunt locale și apasă mai cu seamă unele județe. Lipsiți printr-o rea recoltă de hrană
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ridicîndu-se cu mult nivelul cunoștințelor tehnice ale populațiunilor noastre. Deocamdată suntem avizați la cultura tradițională, deci și la unele neajunsuri ale ei. La întîmpinarea d-lui ministru de finanțe că legile s-ar opune la o muncă silită, ca facerea pătulelor de rezervă etc., avem onoare a răspunde acestui improvizat om de stat că nu oamenii se chinuiesc în favorul legilor ci legile se fac pentru oameni, pentru bunul lor trai și pentru siguranța lor. 81 {EminescuOpXIII 82} Atâta măcar ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trai și pentru siguranța lor. 81 {EminescuOpXIII 82} Atâta măcar ar trebui să știe un creștin care pretinde a da consilii regelui său și țării sale. Ar rămânea în adevăr a se alege între două mijloace: casele de economie și pătulele de rezervă. Noi credem în superioritatea absolută a celui din urmă mijloc, care nici măcar nu esclude pe cel dentăi, căci se pot și unele și altele. Cu banii din casa de economii nu se pot cumpăra producte decât pe prețul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
celui din urmă mijloc, care nici măcar nu esclude pe cel dentăi, căci se pot și unele și altele. Cu banii din casa de economii nu se pot cumpăra producte decât pe prețul curent - urcat în vreme de lipsă. Pe când din pătule țăranul își ia porumbul cu prețul cel mai mic posibil, cu acela care l-a avut porumbul în anul de bielșug, în care-a fost pus în pătul. Obiecțiunea că s-ar fi comis abuzuri în trecut cu, pătulele nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
producte decât pe prețul curent - urcat în vreme de lipsă. Pe când din pătule țăranul își ia porumbul cu prețul cel mai mic posibil, cu acela care l-a avut porumbul în anul de bielșug, în care-a fost pus în pătul. Obiecțiunea că s-ar fi comis abuzuri în trecut cu, pătulele nu e de nici o valoare. Abuzuri s-au făcut totdauna în toate celea și în toate țările. Daca abuzurile de cari e susceptibilă o reformă ar împiedeca realizarea ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din pătule țăranul își ia porumbul cu prețul cel mai mic posibil, cu acela care l-a avut porumbul în anul de bielșug, în care-a fost pus în pătul. Obiecțiunea că s-ar fi comis abuzuri în trecut cu, pătulele nu e de nici o valoare. Abuzuri s-au făcut totdauna în toate celea și în toate țările. Daca abuzurile de cari e susceptibilă o reformă ar împiedeca realizarea ei nici o îmbunătățire nu s-ar mai face pe fața pământului. [21
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Meri sau Cojocaru e sat în Dombovița ) Floricică de mărar, Umblă vestea-n Cojocar Și de-aci peste hotar Că mândruța Merilor, Surioara zorilor, Păunița stânelor, Îmi taie vederile Și-mi uscă apșoarele Și-mi seacă inimele. Curca Radii din pătul Se ghemuie, stă pitul Noaptea când aude fîl! Cucul trist, pe-un nuc uscat, Boian, mut, nedejugat, Grivei, uitîndu-și de sat, Amuțesc în ascultare, Lunca, vere, conten n-are, De-al ei cântec tot tresare. Iar Nițu la văzul ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin: - alegerea momentului optim de recoltare; - adoptarea unor tehnologii de păstrare a porumbului la umiditatea de recoltare, în rezervoare etanșe, cu folosirea unor conservanți (acidul propionic) care împiedică fermentarea; - evitarea suprauscării; - recoltarea porumbului sub formă de știuleți, care, păstrați în pătule, nu necesită uscare artificială;uscarea naturală la soare; - uscarea prin aerare activă cu aer rece; - reducerea pierderilor de căldură prin izolarea corespunzătoare a uscătoarelor ș.a. Reducerea de energie la producția horticolă din sere se realizează prin: - înlocuirea tractorului de 45
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
noastre, în acest sens, pe baza Anuarului de Statistică nu sunt concludente, probabil din cauza importurilor semnificative de cereale, a faptului că în Anuar sunt trecute în aceeași categorie grâul și secara sau poate pentru că țăranii nu mai declară producția, „statistica pătulului” nefiind inclusă în Anuar. Însă observațiile noastre din teren arată o puternică nemulțumire a țăranilor, dar și a întreprinzătorilor locali, în ceea ce privește preluarea grâului și a porumbului de către companiile de depozitare - fie ele de stat sau private. Pentru o ilustrare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
palme: — Dragii mei copii! zise ea încântată. Pan Bijinski tuși discret, atrăgându-i atenția că nu e cazul. — Ne-am jucat puțin pe-afară, mamă! - zise volubil Zbignew, înaintând un pas, doi, trei. I-am arătat unde o să facem noile pătule. — Foarte bine, dragul mamii - spuse zâmbind doamna Potoțki. Și ți-a plăcut, fată? - se adresă ea Malgorzatei. Da - răspunse cuviincios buna copilă. — Dar v-ați gândit cu ce-o să umpleți pătulele? - zise sceptic pan Bijinski. — Cu lignit - răspunse Zbignew. Avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
doi, trei. I-am arătat unde o să facem noile pătule. — Foarte bine, dragul mamii - spuse zâmbind doamna Potoțki. Și ți-a plăcut, fată? - se adresă ea Malgorzatei. Da - răspunse cuviincios buna copilă. — Dar v-ați gândit cu ce-o să umpleți pătulele? - zise sceptic pan Bijinski. — Cu lignit - răspunse Zbignew. Avem aici primprejur atâta lignit încât n-are rost să le mai umplem cu lemne. Nu știu dacă e bine ca faci - zise posomorât pan Bijinski. Mai ascultă și de sfatul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
citită mai întâi lui G. Ibrăileanu. Ochi de urstc "Ochi de urs" Culi ocoli poiana pe o cărare ce ducea pe sub streșină de brazi. Vremea era încă destul de moale și zăpada scrâșnea sub bocancii lui ferecați. Înainte de a da la pătul - sau la „hochstand“, cum îi zicea el, ca și stăpânii săi, în termenii lor vânătorești - se opri, cercetând cu ochii și ascultând cu urechile. Tot timpul cât venise din Prelunci cătră Valea Mare, aceste simțuri foarte agere ale ființii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe muchea de deal din dreapta semnele mari și îndesate ale labelor ursului. Le urmărise un timp; după ce înțelesese că ocoleau îndărăt, le lăsase, hotărând în sine să le caute a doua zi, căci acuma avea a cerceta locul anumit al pătulului. După ce ieșise iar în potecă și călcase cu luare-aminte neclintită jumătate de ceas, se mai opri un răstimp ca să numere înstelările proaspete ale haitei de lupi. Erau opt indivizi: îi cunoștea. Sosiseră după viscolul neașteptat de la 9 a lunii. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
înainte și stratul sub cot. Se afla singur în pădurea rară și bătrână; o tăcere nemărginită apăsa brădeturile negre și albul orbitor. Liniștea pădurii îi țiui deodată în urechi. Cercetarea pe care avea a o face la locul anumit al pătulului era - după părerea lui Culi - mai mult polițienească decât vânătorească. De fapt, orișicare cercetare a lui într-acel domeniu organizat era mai mult „poliție“; carabina pe care o purta în spate era a unui paznic și pacificator, nu a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
caracterul anumit la care cugeta el. Spre mirarea lui, cu două zile în urmă, Culi Ursake descoperise altceva decât de obicei în pădurea ce-o avea sub priveghere: descoperise adică ceva încurcat și bizar, din alt domeniu. În curmătura în fața pătulului, fusese pregătit pentru urs, la sfârșitul toamnei, un leș de cal bătrân, cumpărat de la o stână de sus. „Domnii“ de la Sibiu trebuiau să vie să stea în pândă câteva nopți, așteptând ursul, ca să-l puște. Dar abătându-se asupra domniilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu îngheț și zăpadă. Domnii au trimes iar răspuns că n-or putea veni așa degrabă... c-or veni la sfârșitul lunii - tune dracu în alegeri și în tot! Cu două zile în urmă, face Culi un ocol, ca să vadă pătulul, și găsește una din pulpele de cal lipsă. Stă și cugetă: cine să fi luat pulpa de cal? Trebuie s-o fi luat ori badea Toma, ori Traian. Le-a fi trebuit pentru alți lupi. S-ar fi cuvenit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lumină. Ciudat ar fi să găsească la hochstand urme și semne ale lui însuși; căci, dacă ar fi fost altele, i s-ar fi vădit din ziua furtișagului. În preajmă se află urme amestecate ale soților lui, dar anume la pătul și sub podină nu s-a apropiat altcineva decât el însuși. Asta voia să deslege acum Culi Ursake, și sta oprit un răstimp, înainte de a ieși la lumină, în poiana unde se afla observatorul. Cum sta el, țiuitul de singurătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ducea în el de câteva zile, Culi nu-și putu stăpâni de pe față zâmbetul acestei biruinți. Într-o clipă ieși din cărare în laturea hochstandului. La douăzeci de pași dincolo de aria albeții omătului, rezemat între doi brazi bătrâni, se înălța pătulul, cu cerdacul lui pardosit cu cetină. Cătră el suia o scară. Culi n-avu când rosti salutarea: „Servus!“ - minune mare! Coșgogeamite urs se acățase repegior cu brâncile pe dedesubtul scării, din fuscel în fuscel, până la podina pătulului și, sus, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bătrâni, se înălța pătulul, cu cerdacul lui pardosit cu cetină. Cătră el suia o scară. Culi n-avu când rosti salutarea: „Servus!“ - minune mare! Coșgogeamite urs se acățase repegior cu brâncile pe dedesubtul scării, din fuscel în fuscel, până la podina pătulului și, sus, a întins o ghiară spre butul de cal, pe când cu celelalte labe sta încurcat pe scară. După ce a pus o labă pe carne, a adus și pe a doua - și cu greutatea lui întreagă a rupt prada din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]