2,281 matches
-
modifică întrucîtva știrea despre proclamarea independenței. Noutatea despre separarea completă a deosebitelor triburi albaneze de sub suveranitatea sultanului nu este absolut exactă. Manifestațiunile ce le-au făcut albanejii pîn-acuma au de scop organizarea provinciei în principat, sub suzeranitatea sultanului, cu Ali Pașa din Gusinie ca principe al Albaniei. Valiul Izzet Pașa, asupra căruia se plângea asemenea nota muntenegreană, ca și asupra lui Hagi Osman, n-a voit să recunoască pîn-acuma demarșele făcute de albaneji pe lângă el, deci s-a văzut silit de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
completă a deosebitelor triburi albaneze de sub suveranitatea sultanului nu este absolut exactă. Manifestațiunile ce le-au făcut albanejii pîn-acuma au de scop organizarea provinciei în principat, sub suzeranitatea sultanului, cu Ali Pașa din Gusinie ca principe al Albaniei. Valiul Izzet Pașa, asupra căruia se plângea asemenea nota muntenegreană, ca și asupra lui Hagi Osman, n-a voit să recunoască pîn-acuma demarșele făcute de albaneji pe lângă el, deci s-a văzut silit de-a se retrage, c-un număr nesuficient de trupe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe d. Cogălniceanu; grupul dirijat de d. Ioan Ghica; conservatorii dizidenți dintre cari cel mai marcant era d. Epureanu, care a prezidat cel dentîi minister format atunci. Între acest partid liberal, precum se găsea constituit prin coaliția formată la Mazar Pașa și între dreapta se așeza grupul conservatorilor independenți din numărul cărora sânt d-nii Dimitrie Ghica și Boerescu. Astăzi, în urma unor eliminări succesive a mai multora dintre elementele cari compuneau partidul liberal, partidul înaintat, condus de d-nii Chițu, Giani și Fleva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
suferă nici escepție măcar...! [ 22 iulie 1880] {EminescuOpXI 260} RĂSPUNSUL PORȚII LA NOTA COLECTIVĂ În "Neue freie Presse" de la 28 iuliu cetim răspunsul la nota colectivă privitoare la cestiunea fruntariei greco-turce pe care ministrul otoman de esterne Ab[b]edin Pașa, în numele Porții, l-a trimis ambasadorilor marilor puteri, în cuprinsul următor: Exelență, subsemnatul, ministru de esterne al Majestății Sale împăratul otomanilor, a avut onoarea să primească nota pe care i-au adresat-o Exelențele lor ambasadorii Germaniei, Rusiei, Marei Britanie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
La acest memoriu Poarta desigur va răspunde din nou că are intenția să execute convenția de la 18 aprilie sau, daca nu va fi cu putință aceasta, să cedeze Muntenegrului portul Dulcigno și că spre acest scop a însărcinat pe Riza Pașa să meargă la fața locului cu 4 000 de oameni, pentru a întîmpina orice veleități de rezistență ale albanejilor; dar că, pentru o definitivă executare a bunelor sale intenții, guvernul turcesc are nevoie de prelungirea termenului de trei săptămâni. Memoriul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare putere militară din Europa în momentul în care susceptibilitatea ei era iritată în gradul cel mai mare. Îi aducem aminte zgomotoasele manifestări și sângerândele pagine ale "Romînului" din timpul convenției comerciale austro-romîne. Îi aducem aminte programul turcofil de la Mazar Pașa, și toate câte au urmat. Ei bine, toate actele acestea au îngreuiat situația țării, și țara e aci în cestiune, nu partidul. Foloase de partid câștigate în detrimentul țării, nu ne trebuiesc nouă și de aceea nu se va găsi în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acel interesant și rar regiment care avea calitatea de-a rămâne nevăzut. Ce ravaje ar fi trebuit să facă o asemenea trupă magică în timpul războiului cu turcii? Ar fi intrat nevăzută în Plevna și l-ar fi ridicat pe Osman Pașa cu nepusă-n masă. Cum stau finanțele bine sub domnia patrioților, cum promit a se identifica cu natura vestitului regiment de vânători călări, teamă ne e ca nu cumva să rămânem într-o zi chiar numai cu regimente de soiul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcutu-s-au vro concentrare sub dumnealor? Au încercat în adevăr a concentra grăniceri, dar aceștia, în naivitatea lor, erau să-l lege pe generalul patriot însărcinat să-i concentreze și să-l trimeață legat cot la cot ca peșcheș pașei de la Nicopole. Dar liberalii au început aprovizionarea cu arme perfecționate, zice "Romînul". Acele arme perfecționate sânt o invenție ingenioasă a onorabilei redacții a ziarului roșu. Au stricat câteva mii de puști cu niște lăcătuși de la Viena, încît se descărcau pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu care am călărit atâta împreună în munți. - E mult de atuncea, împărate. - Douăzeci și patru de ani. [ 8 aprilie 1880] ALBANIA (Schiță istorică - Vechimea antagonismului între slavi și albaneji. - Invaziunea turcească și învingerea lui Ivan Cernoievici. - Cucerirea Muntenegrului de cătră Suleiman Pașa. - Chior Mehmed. - Familia Bușatlia. - Eroul albanez Cara Mahmud. - Bătălia de la Crușa. - Încercări franceze de cucerire. - Ridicarea și moartea lui Mustafa) "Gazeta generală" din Augsburg arată că antagonismul între albaneji și slavi nu e atât de nou precum s-ar părea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
început, la 1690 fură pentru prima oară reprimate. După ce cetele muntenegrene întinseseră agresiunea lor nu numai asupra osmanilor, ci și asupra albanejilor, cari trăiau împăcați cu supremația străină, toată Albania de nord fu cuprinsă de-o intensivă pornire războinică. Suleiman Pașa, care comanda pe atunci la Scutari, crezu c-a sosit timpul pentru a năvăli cu o armată tare și bine organizată în Muntenegru. După o apărare desperată a muntenegrenilor, toată țara lor, afară de ținutul Calunsca, căzu pe mâna osmanilor și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atunci la Scutari, crezu c-a sosit timpul pentru a năvăli cu o armată tare și bine organizată în Muntenegru. După o apărare desperată a muntenegrenilor, toată țara lor, afară de ținutul Calunsca, căzu pe mâna osmanilor și în Țetinie Soleiman Pașa îi judecă cu asprime pe rebeli. Însă generalul turc viu puse mare preț pe victoria lui. El se mulțumi cu jurământul de supunere către sultan al locuitorilor și cu obligațiunea lor necondiționată de-a plăti capitația. El părăsi după scurt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și care nu recunoscu nicicând dominațiunea turcească, [î]î dădu în curând de lucru. El răzvrăti nahiile Riecica, Cermnița și Lieșansca, amenință Podgorița și Șabliac și irupse în plaiurile muntene despre răsărit ale albanejilor. Spre norocul vlădicei, în locul energicului Suleiman Pașa urmase un guvernator foarte pacinic, anume Chior Mehmed, membru al unei puternice, binevăzute și influente familii feudale albaneze, numită Bușatlia. Acesta a fost cel dentîi guvernator scutariot care și-au manifestat naționalitatea, deși nu activ, ci pasiv, lăsând pe agalele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cererea lui fu respinsă. Atins de aceasta, chemă pe albaneji la arme și luă repede pozițiile de la graniță: Podgorița, Spuci și Șabliac. Apoi pătrunse biruitor prin Muntenegrul întreg până la Nicsici și Colașin, pe cari le incorporă cu posesiunile sale, Mahmud Pașa se-ntoarse la Scutari, după ce lăsase în locurile cucerite, între cari Gusinie și Plava, autorități albaneze - sau mai bine zicând autorități turcești de naționalitate albaneză. Aci se sfârși răbdarea Porții. Ea ceru categoric de la Mahmud să restabilească vechea ordine a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât puternicul regim napoleonian. Urmașul lui Cara Mahmud, Ibrahim, nu intervenea deloc în certurile sângeroase ce le aveau cu muntenegrenii. După moartea lui Ibrahim veni iar un membru din familia Bușatlia în scaunul de guvernator la Scutari. Acesta era Mustafa Pașa. El se-nsufleți curând de ideile lui Cara Mahmud, dar n-avea calitățile predecesorului său. După războiul turco-rusesc de la 1828 - 1829 Mustafa se proclamă independent, și anume la 1831; dar o armată condusă de marele vizir Reșid Pașa îl bătu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era Mustafa Pașa. El se-nsufleți curând de ideile lui Cara Mahmud, dar n-avea calitățile predecesorului său. După războiul turco-rusesc de la 1828 - 1829 Mustafa se proclamă independent, și anume la 1831; dar o armată condusă de marele vizir Reșid Pașa îl bătu la Banana și, refugiindu-se la Scutari, fu prins și decapitat. Schița istorică de față ne arată ce străvechi e antagonismul între muntenegreni și albaneji, apoi ne dovedește că la poporul albanez confesiunea religioasă nu decide nimic și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
consacrate relațiilor româno-polone, din perspectiva efortului comun - chiar dacă condițiile istorice și obiectivele imediate ale celor două popoare erau diferite - țintind deplina lor emancipare politico-națională: Din corespondența inedită a lui C. Suțu cu Adam Czartoryski (1965); Memoriile lui Michal Czajkowski (Sadîk Pașa) ca izvor documentar pentru istoria României în vremea războiului Crimeii (1969); Raporturile româno-poloneze oglindite în memoriile lui Wladislaw Czartoryski (1971) ș.a. Deși conștientiza că, în procesul „reconstrucției” sau restituției istorice, valoarea unor asemenea surse rămâne adesea îndoielnică, fiind îndeobște considerate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aprecia, cu deplin temei, că aceleași repere informaționale „capătă un spor de însemnătate în măsura în care memorialistul ocupă un loc și joacă un rol mai important în evenimentele pe care ni le înfățișează”. Referindu-se în chip special la memoriile lui Sadîk Pașa, el sublinia că, dacă acestea nu prezintă prea multă însemnătate la scară mai largă, continentală (adică pentru „marea politică”), în schimb, constituie „un izvor documentar interesant pentru cercetătorul campaniei de la Dunăre, pentru istoricul legiunilor zise poloneze, pentru situația armatei turcești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
constituie „un izvor documentar interesant pentru cercetătorul campaniei de la Dunăre, pentru istoricul legiunilor zise poloneze, pentru situația armatei turcești, pentru relațiile româno-turco-austriece pe teritoriul Principatelor, în vremea ocupației lor de către turci și austrieci”. Spre deosebire de memoriile celui ajuns general turc (Sadîk Pașa) doar prin grațiile validé sultanei, scrierile memorialistice ale lui Wl. Czartoryski comportă, în opinia lui L. Boicu, un cu totul alt tratament, fiind vorba de „acte oficiale și autentice”, nicidecum de „vagi amintiri sau notații subiective”, ca în primul caz
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rusciuk...”. Tratativele dintre francezi și turci, în vederea construirii legăturilor telegrafice dintre București și Belgrad, erau urmărite cu multă atenție de către austrieci. Francezii periclitau realizarea proiectelor austriece, care vizau întreaga regiune balcanică. Coronini a socotit necesar să atragă atenția lui Reșid Pașa asupra acestor negocieri și să-i ceară să ajungă, în prealabil, la o înțelegere cu guvernul austriac. În Principatele Române, aflate sub ocupația trupelor austriece, sub presiunea cărora puterea ocupantă obținuse condiții contractuale avantajoase și definitive, concurența franceză a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
19 ianuarie 1859, a introdus atâtea discriminări, încât această instituție devenise în luptele politice, o armă în mâna celor care guvernau, după cum se va vedea mai jos. La toate acestea, trebuiesc adăugate abuzurile Curții suzerane. Iată doar două exemple: Favzi Pașa, comisarul Porții în Comisia Europeană a Dunării, dorea să fie găzduit chiar în casele în care era instalat biroul telegrafic din Galați, unul din cele mai aglomerate birouri din Moldova. Ca răspuns la insistențele sale, în douăzeci și patru de ore, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era instalat biroul telegrafic din Galați, unul din cele mai aglomerate birouri din Moldova. Ca răspuns la insistențele sale, în douăzeci și patru de ore, din ordinul lui N. Istrati, directorul Departamentului lucrărilor publice, casele au fost evacuate și puse la dispoziția pașei. Un alt abuz a consistat în aceea că, în cursul anilor 1854-1858, guvernul turc a folosit telegraful moldovenesc, fără să plătească o para, trimițând sau primind corespondență, ale cărei taxe s-au ridicat la suma de 51.286 piaștri și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mașinilor de la făbricuța lui Bühl și în 1860 a celor de la mănăstirea Neamț. Postavul era desfăcut înainte de toate în țară, pentru jandarmerie, pompieri, trupele de linie. În vremea războiului Crimeei, Kogălniceanu a vândut postav trupelor turcești, austriece, și lui Sadîk Pașa. În 1854 se lucra la o comandă de 468 cergi și 499 halate pentru casa Sft. Spiridon. Prin intermediul lui C. Negri, Kogălniceanu a încercat să-și plaseze mărfurile și pe piața Constantinopolului. Fabrica lui Mihail Kogălniceanu a funcționat în perioada
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
naște din dislocarea Imperiului Otoman, Peninsula Balcanică este cea care oferă cadrul noilor națiuni; Asia de vest a fost și este încă inorganică; Egiptul n-a prezentat decât o singură dată (credem că autorul se referă la războiul lui Ali Pașa de la începutul anilor 30 ai secolului al XIX-lea) în cursul secolului al XIX-lea un nucleu de viață națională, ca reacție împotriva avariției din Imperiu; pe de altă parte, chestiunea orientală rezultă din rivalitățile europene: ambițiile puterilor se precizează
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domnitorul Moldovei, și dragomanului Nicolae Draco li s-au tăiat capetele pentru trădare: o pretinsă deturnare a fondurilor destinate aprovizionării armatei otomane și, respectiv, cel de al doilea, pentru trădare și conivențe secrete cu cel dintâi. În septembrie 1769, Abaza pașa și domnitorul Munteniei au primit misiunea să extermine toate raialele care întrețineau legături cu rușii. Principatele au fost aruncate pradă jafului. În sfârșit, printr-o fetvă a muftiului, ele au fost declarate rebele, toți locuitorii de la șapte ani în sus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
criminale între creștini și mahomedani, creștinii țării și străini să fie stinse prin decizia domnitorului, fără drept de apel; toate pământurile aparținând părinților noștri să fie redate Moldovei, turcii să poată intra în țară pentru comerț numai cu pașaport, nici un pașă să nu pătrundă în țară sub nici un pretext etc. Cuza și Chirica duceau cu ei și alte cereri. S-a luat hotărârea „ca să se pornească la Țarigrad dimpreună cu boierii moldoveni, cu boierii munteni toți la un loc” (sub. ns
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]