1,077 matches
-
spunem numai că ea n-a ocolit nici una din marile teme ale istoriei românilor, ocupîndu-se pe rînd, cu aceeași voință înnoitoare, de ortodoxie ca element formativ al națiunii noastre 12, de elite în epoca modernă 13, de iluziile și deziluziile pașoptiștilor români 14, de fenomenul occidentalizării în spațiul carpato-danubian15, de populism 16 etc. Perioadei lui N. Ceaușescu i-a dedicat două cărți (una în colaborare)177, ceea ce înseamnă că urmărea de aproape evoluția regimului comunist din România. Era vorba, după opinia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
altul, de Occidentul hegemonie și universalist care a impus și va mai impune încă forme nepotrivite. Pentru cei familiarizați cu acest tragism intelectuali și ideologi -, autohtonismul și occidentalismul nu reprezintă altceva decît cele două fețe ale aceluiași orgoliu. Din corespondența pașoptiștilor se desprinde violența și deriziunea identitară. După ce au crezut atît de mult în națiunea ce stătea gata să se nască și după ce au promovat atîtea schimbări utopice, ei gîndesc că e absurd să aplice principatelor programul pașoptist enunțat în februarie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oferă principatele în acest moment." Evoluția pe plan economic, probată de animația porturilor libere Brăila și Galați, este pozitivă, însă se realizează într-o lume imobilizată social printr-o armătură de privilegii și de caste. Acești privilegiați sînt profund conservatori pașoptiștii îi vor ataca pentru egoismul lor social -, însă conservatorismul este adesea luminat, iar scrierile lor exprimă dorința pentru o ordine desăvîrșită. Revendicarea luptei contra abuzurilor se face pentru ei pe față. Denunțurile se îndreaptă către rușii care îi administrează, în vreme ce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Tot ceea ce putea contribui la bunăstarea Principatelor a fost prevăzut de gloriosul Tratat de la Adrianopol și de dispozițiile Regulamentului organic". Liberalii aderă la anti-rusismul care separă adunarea tinerilor liberali europeni și consideră ca fiind un dezastru chiar și Regulamentul organic. Pașoptistul Bălcescu formulează o judecată hotărîtoare asupra consecințelor acestuia: "Mizeria, sclavia, depopularea și ruina țărilor noastre sînt fructul acestei monstruoase legislații, pe care ar fi trebuit s-o numim dezorganică". Englezii și francezii sînt purtătorii de cuvînt ai naționalităților. Ei apar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cenzură meticuloasă, mai ales în Moldova, și printr-un fel de dorință de a ajunge direct la acțiuni eroice care pun în același plan, din Italia în Spania, din Franța și pînă în spațiile moldo-valahice, destinele carbonarilor și apoi ale pașoptiștilor. Tinerii din Iași și București, fii de mari boieri, de militari și de înalți administratori domnești, sînt eroi romantici; sînt entuziaști și totodată dezgustați: ei trăiesc încîntarea în fața unei misiuni dificile, dezgustul pentru o izolare provincială, mediocră în viziunea lor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
apărînd în alt loc la fel de repede. Armele lor erau arcul, lancea, sabia, securea și bîta. Îndată după inventarea prafului de pușcă, ei folosiră și tunurile, și mai tîrziu, muschetele". Prioritatea didactică și urgența publicării și difuzării, care implică adesea din partea pașoptiștilor un tip de scriitură stil "cronică", se află la originea lucrărilor lui Bălcescu, unul dintre apropiații lui Alecsandri. Cei doi patrioți se regăsesc la Neapole în 1847 unde Alecsandri se află cu iubita sa, Elena Negri, bolnavă. Amintirea călătoriei la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Propășirii, el publicase, din mai pînă în iulie 1844, un eseu consacrat puterii și artei militare la români. Argumentul îmbina amintirea istoriei eroice a Moldo-Valahiei cu identitatea românului ca țăran-soldat. Experiența complotului, a revoluției și a războiului, care, pentru majoritatea pașoptiștilor români se împlinește după cîțiva ani de ședere în Franța, determină apariția unei scriituri grăbite și autojustificatoare a istoriei sub forma unei fresce mult mai vaste, care integrează destinul României într-o viziune universalizantă a socialului, a democraticului și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
colosul Nordului să respecte timp de trei luni întregi revoluția română? I-ați distras cu propriile voastre mîini patricide". Greșit informați în privința dezbaterilor interne ale culturii naționale franceze, militanții români văd în februarie 1848 o repetiție grandioasă a lui 1789. Pașoptiștii francezi așteaptă și ei o resurecție-revanșă: Cînd a izbucnit revoluția de la 1848 scrie Quinet n-a existat un om cît cuprinde acest teritoriu care să nu creadă că Franța urma să iasă din cercul servituții în care se învîrtea de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
amintirea unei duble relații compusă din solidaritate și excludere. Solidaritatea, trăită la Paris, este de scurtă durată. Încă din luna iunie 1848, aceasta nu a mai avut mijloacele pentru a se exprima: Realpolitika învinge elanurile transnaționale. Michelet, care povestește aventurile pașoptistei doamne Rosetti, reamintește: "lat-o născută, această revoluție strălucitoare și pură! Dar cîte pericole! Dușmanul din toate părțile. [...] Turcii, rușii, austriecii, nu se vor abate ei asupra acestei țări nenorocite, fără apărare naturală, fără fortărețe, de atîtea ori deschisă dușmanului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care pledează pentru recunoașterea intrării sale pe scena internațională. Carol își va asuma, deci, riscul unui conflict, alături de ruși. Victoria îi va legitima puterea și va face din el urmașul voievozilor. El își asumă această aventură împreună cu consilierii și miniștrii, pașoptiști pașnici dar legați de idealul unirii și independenței de aproape douăzeci de ani. Independența are astfel puncte comune cu realizarea unei revoluții politice. În primăvara anului 1877, la București, guvernul format din conservator; este îndepărtat în favoarea liberalilor și radicalilor. Revendicarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
primăvară [...]. Fost-am prea îndrăzneț? N-am o părere prea bună despre forțele țării mele și valoarea instrumentelor de care dispun? N-am fost eu însumi la nivelul înaltului rol pe care Providența mi l-a atribuit?" Unii actori, vechi pașoptiști, exilați după revoluție, se arată de un pesimism violent. Rosetti, adresîndu-se prietenului său Bataillard în noiembrie 1863, declară: "Pentru a-ți descrie viața mea în acești șase ani petrecuți aici, mi-ar trebui un volum de douăzeci de foi de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sălile primăriei. Grupul provoacă imediat o oarecare nemulțumire în oraș. Atmosfera nu este favorabilă pentru critică, ci pentru mobilizarea patriotică în jurul ideii de națiune, de latinitate a ei, în jurul idealurilor Școlii Ardelene. La Iași, reprezentantul acestei școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1934, constă în bunul simț, în creația anonimă... Burghezia minte, își ascunde veritabila identitate plutocratică. Adaptîndu-și modelul democratic, ea pretinde o modernizare industrială amăgitoare. Într-un text din 1935, Vocația, factor determinant în cultura popoarelor, Rădulescu-Motru avansează ideea că pașoptiștii s-au înșelat: "împrumuturile făcute în Vest sub diferite forme împrumuturi de idei și de bani au fost folosite pentru ca beneficiile personale să fie fructificate și nu în sprijinul productivității culturale a țării". Poporaniștii și țărăniștii conservatori și progresiști impun
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Zeletin Burghezia română, produce un șoc. Textul este citit și studiat cu interes pentru că acesta distruge interpretarea devenită clasică, impusă de școala junimistă, care considera liberalismul burghez un produs de import, o formă fără fond. Modelul străin fusese introdus de pașoptiști care au riscat în privința Constituției de la 1866, fără să aibă nici mijloacele economice, nici audiența ideologică a unui asemenea joc. Zeletin afirmă că Principatele danubiene au intrat, începînd din 1820, în sfera de expansiune capitalistă a britanicilor care s-a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mult mai departe de o simplă polemică literară și de reflecția asupra funcției literaturii, fie ea liberă sau angajată. Poziția sa este aceea a intelectualilor care îl urmează și apreciindu-1 se situează în continuitatea unei viziuni progresiste a culturii române. Pașoptiștii au pus bazele referințelor unei identități deschise, împărțită cu aceea a națiunilor europene, într-un romantism sincronic; intelectualii occidentaliști sînt moștenitorii acestui fel de a gîndi cultura, o cultură universalistă, umanistă și deschisă. Viziunea lor optimistă eliberează identitatea unui specific
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de sterilitate doctrinară, însă le putem astăzi regăsi în colțurile cele mai ascunse ale sufletului nostru." Adevărul identității populare este antimaterialist, anticapitalist și se exprimă prin eroism și estetică. Parcursul României secolului al XIX-lea și însușirea naționalismului de către burghezia pașoptistă reprezintă o revelație: burghezia a folosit naționalismul, pervertindu-l, pentru a lupta împotriva vechiului regim, chiar în momentul în care ea determina țara să se deschidă la influențele străine. Fascismul are și un merit, acela de a fi separat ceea ce
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și pentru că scot din uitare atâtea scripta minora, observa Radu Vulpe, referindu-se la volumul Scrieri de V. Pârvan. „Totul se leagă” după cum ne-o probează iminenta istorie a istoriografiei române, ce prinde corp deocamdată într-o suită inelară: cronicari, pașoptiștii, „Junimea”, școala critică, noua școală, iar între ele numeroase studii și articole liante. Ca într-un mozaic prefigurat: fiecare piesă la locul ei. Această ordine este, neîndoielnic, fructul unei concepții și metodologii definite. Alexandru Zub ne apare ca un raționalist-umanist
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un scurt text pe care să-l prezinți clasei. 3.6.Aplicații Studiul de caz l-am aplicat la cl. a XI-a, programul prescriind 7 studii de caz obligatorii: Latinitate și dacism Formarea conștiinței istorice Rolul literaturii în perioada pașoptistă Criticismul junimist, etc. Ex. Simbolismul european Direcții de investigație * Tehnici poetice simboliste (simbolul, sinestezia, vagul și sugestia) * Stări și atitudini (sentimentul efemerității, spleenul, apăsarea monotoniei existențiale, trăirile obsesionale, artificializarea și estetizarea vieții) * Forme poetice (muzicalitatea repetitivă, poezii cu formă fixă
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Iași), poet, prozator și dramaturg. Părinții lui A. sunt medelnicerul Vasile Alecsandri și Elena (n. Cozoni), fiica unui grec românizat. Om cu stare și deschis la minte, părintele îi asigură, la fel ca și celorlalți copii (frumoasa Catinca, măritată cu pașoptistul C. Rolla, și Iancu, viitorul locotenent-colonel și literat), o creștere aleasă. Asemenea lui Mihail Kogălniceanu, A. învață mai întâi cu dascălul maramureșean Gherman Vida (1827-1828), trecând apoi la pensionul lui Victor Cuénim (1828). Plecat, pentru studii, la Paris (1834), își
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și prin Ovidiu (din drama cu același nume, 1885), el își mărturisește propriile frământări și neliniști. În Ovidiu - din care autorul trage și un libret ce urma să fie pus pe muzică de Charles Gounod - viziunea exilatului muribund resuscită idealurile pașoptiste de odinioară. Pentru a explica relegarea poetului latin la Tomis, dramaturgul alege o versiune romanțioasă. A. a avut urmași nu doar în cuprinsul literaturii dramatice românești (Iosif Vulcan, V. A. Urechia, Gh. Bengescu-Dabija, I. I. Roșca, I. N. Șoimescu), el
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice, ucronia și acronia ș.a.m.d. Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română (1994) face pasul mai departe și „aplică” tiparele cărții precedente pe modelul românesc: utopism și pragmatism în mentalitățile pașoptiste, utopie și revoluție, utopia eminesciană, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, Noica și, mai ales, Cioran, cel din Schimbarea la față a României, totul axat pe complexele culturii române, pe teoria stigmatului etnic raportată la ideologii, la pedagogia socială
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
la Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) și Dicționarul analitic de opere literare românești (coordonat de Ion Pop). Sunt comentarii pertinente la opere și autori atât din perioadele mai vechi ale literaturii române (cronicarii, pașoptiștii ș.a.), cât și din contemporaneitate (I. D. Sârbu ș.a.). Segmentul temporal cercetat cu predilecție este secolul al XIX-lea. Bazându-se pe evaluări generale temeinic argumentate, stăpânind cu autoritate detaliile informației, autoarea interpretează nuanțat și din perspectivă modernă scriitori de nivel
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
credințelor populare, scrise de G. Dem. Teodorescu. Revista a publicat multă literatura, aleasă pentru a corespunde gustului cititorilor de la sate. Au fost reproduse câteva dintre poeziile și traducerile lui I. Heliade-Rădulescu, incepand cu Zburătorul. Un alt poet consecvent republicat era pașoptistul I. Cătina, căruia i se dedică și o prezentare pertinenta, subliniindu-se aspectul social al poeziilor lui. Au colaborat C. Bolliac, D. Bolintineanu, G. Crețeanu și St. C. Michăilescu. Apar și câteva traduceri din V. Hugo (de I. Cătina) și
ARHIVA RURALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
dintre articolele apărute În același an, când, cel puțin din punctul de vedere al lui Maiorescu, problema „formelor fără fond” fusese lămurită. Este dandysmul importat de români după 1830 o „formă fără fond”? Se pare că da. Și totuși... Tinerii pașoptiști, școliți majoritatea la Paris, fac parte din generația care Întemeiază, orice s-ar spune, civilizația românească modernă. Prin ei are loc primul mare racord al culturii noastre la modelul occidental. De la instituții (presă, societăți culturale, teatru, școală, edituri etc.) la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ei oare În realitate niște dandy? Chiar dacă majoritatea Își petrec tinerețile la Paris, chiar dacă simt cei dintâi briza Occidentului, din câte ne-a stat la Îndemână să le reconstituim, viețile unor Ghica sau Kogălniceanu, ca și, de altfel, ale tuturor pașoptiștilor, nu au nimic În comun cu felul de a fi al unui dandy. Verva lor de Întemeietori culturali, atașamentul patetic pentru o sumă de valori sacre (propășirea patriei, binele obștesc, emanciparea culturală etc. etc.) sunt tot ce poate fi mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]