583 matches
-
str ăin, care nu poate să o facă. Urmarea? Este luat imediat între baionetele rusești, dus în exil și lăsat (vorba vine) să aștepte până ce Regulamentul a intrat în vigoare, confirmat și parafat de împăratul Nicolai al Rusiei!... Trecem peste pacostea cu Eteria de la 1821, înființată la Odesa și care, prin viclenia lui Alexandru I i-a adus moartea lui Tudor Vladimirescu și înfrângerea pandurilor - singura forță armată a țării și ajungem la războiul ruso turc d in 1877-1878, la războiul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
hai să-mi încerc norocul și la BCR. O angajată spilcuită de la credite îmi zice: „Nu am voie să vă spun. Aici totul este secret de serviciu. La orice întrebări, poate deschide gura să răspundă, doar doamna directoare". O abandonez pacostei pe angajată și o întreb direct pe doamna directoare: „Dacă ați avea bani mulți, în casă, unde i-ați ține?". Directoarea se uită la mine cam în dungă și-mi spune profesional: „Pot să vă ajut cu ceva? Vreți să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
hîm stand. LEAR: Ia seama, bădie, la bici. BUFONUL: Adevărul e un cîine care trebuie să stea în cușcă și pe care-l dai afară cu biciul, pe cînd cucoana cățea poate sta lîngă foc și să pută. LEAR: O pacoste pestilentă-mi ești. BUFONUL: Dom'le, am să te-nvăț o zicătoare. LEAR: Dă-i drumu'. BUFONUL: Fii atent, unchiule. Să ai mai mult decît îmbii, Zi mai puține decît știi, Da mai puțin decît deții, Umblă mai mult pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ardelean și, cel puțin teoretic, cunoaște prin câte au trecut românii ardeleni, între care și proprii săi părinți! Oare când se vor deștepta și românii aceștia odată ca să voteze în așa fel încât să se poată face guvernul și fără pacostea udemeristă? La cât suntem noi de deștepți la urne, se pare că niciodată. Păcat, mare păcat! Tagma urgisită O are de câte ori am scris despre profesori? Cine mai știe! Chiar dacă uneori trece o lună fără să scriu nimic despre această ceată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dracului am fost, cu patimă în toate viața mea a curs întâmplătoare atâtea drumuri am avut în față dar am ales mereu câte-o cărare. n-am ascultat de nimeni niciodată n-am calculat nimic și nu e bine ce pacoste de om voi fi fiind? și încă nu-mi vine în pământ să intru de rușine (...) am încercat suprema renunțare, dar moartea e perfidă și nu din vis ne fură mai bine, deci, să ard până la capăt decât să port
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
vreo pungă cu galbeni pentru a fi izbăviți de viața mizeră. Prin gunoaie, colcăiau șobolanii care băgau spaima în motani. Purici, ascunși în colbul drumurilor pietruite, mușcau trecătorii, răspândind ciuma. În fiecare bortă se năștea și creștea câte o cotoarbă. Pacostea se hrănea până aproape să plesnească din mizeria strânsă în întunericul cotloanelor. Pe la porți, erau scoase cadavrele celor răpuși de holeră. Lumea o luase razna. Zbiera și fugea, de parcă scăpase de la balamuc. Se ascundea prin case, ferecând ușile și trăgând
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se părea mai de preț în căruțe. Porneau cu toții în grabă pentru se a se feri din calea pustiiri. Se îndreptau spre una dintre pădurile de prin apropiere. Se gândeau că trebuie să stea ascunși până se domolește furia acestei pacoste. Apoi aveau să revină în târg cu tot calabalâcul ca să-și reia, ca de multe alte ori, viața de la capăt. Preoții și călugării de la mănăstire au strâns în lăzi odoarele și icoanele făcătoare de minuni. S-au adunat, la urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
furtună; galben; gospodar; griji; ideal; iluzie; imensă; inconștient; inutilă; iubire; împlinire; limba; lipsă; mașină; meditare; meschin; miliardar; milionar; doar la mine; a minți; moșie; moșii; muncitor; muzică; neajuns; nefericire; neliniște; nimănui; nimica; nimicnicie; Nirvana; nuntă; omenos; oportunități; opțiuni; opulență; orice; pacoste; palat; patrimoniu; pămînt; pierdut; pipă; pirați; politicieni; posesie; posibilitate; povață; povești; prestare; privat; probleme; răutate; responsabilitate; rubin; safeu; sat; satisfacere materială; scop; scump; sinceră; spirituală; stare; stimă; strămoși; strînsă; suflet cald; sufletească; superficialitate; superioritate; știre; testament; tot; tot ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
montană; cu flori; geografie; greoi; greu de urcat; greutăți; hop!; iarba; iarnă; interes; izvor; înalt; înălțare; înclinat; îngust; întins; înțelegere; înverzit; liber; loc; loc plăcut; lucru; luncă; mal; Maramureș; mare; mărunt; mînca; muncă; natura; naturalețe; nor; oboseală; odihnă; oi; oră; pacoste; pai; pășuni; periculos; pietre; pisc; plăcere; pom; ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica; ridicare; ridicat; ridicătură; salcîm; satul natal; seară; sport; strajă; struguri; suie; școală; și vale; șosea; tractor; Transilvania; treaptă; turmă; ținut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
maimuțică; melc; melcul; mic; mîine; mîndru; moale; mort; mulți; fără muncă; Nătăfleață; neascultător; necinstit; neconștiincios; neghiob; neinteresant; neisprăvit; neîndemînatic; nemernic; nepriceput; nerespect; neresponsabil; nereușit; nesătul; nesîrguincios; nestăruitor; niciodată; Nicu; normal; noroc; nu; obez; obezitate; obicei; obișnuit; obraznic; odihnit; ostatic; pace; pacoste; participare selectivă; fără pasiuni; patul; păcală; pătimaș; pereche; pernă; persoană; pesmet; pierde; pierde timp; a pierde timpul; pierdere de timp; pierzător; pisic; pisica; pisică; plicticos; politician; porc; Povestea leneșului; puternic; refuz; renunțător; român; românii; rupt; saltea; fără scop; sedentarism; singuratic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîna; înțelegere; înțelepciune; jele; a jeli; jertfă; 1,6 km; lovit; lume; de mamă; mașină; mereu; mine; mită; mîna întinsă; mîntuire; moale; munte; neajutorat; nemărginită; nepăsare; neputință; om bun; om sărac; omenească; omenesc; omenire; omenos; orb; de orfan; orfani; pace; pacoste; palat; pantofi; îmi pare rău; pasiune; părere de rău; părintească; permisie; pîine; plînge; plîns; protejare; rană; rațiune; răutate; recunoaștere; recunoștință; regret; religie; salvare; săptămînă; săracii; sărat; sărmani; simpatie; simț; sinceră; sîrguincios; sociabilitate; speranță; stimă; străini; strîngere de mînă; SUA; suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a minți; mister; mișelie; mîrșăvenie; moldovean; motiv; nas mare; nasol; neagră; neastîmpărat; neasumare; nebun; necesară; necinste; necredință; necunoaștere; nedrept; de neiertat; neloial; neordonat; neplăcut; neputincios; nerespect; neseriozitate; nesiguranță; nesinceritate; nespusă; nevinovată; niciodată; nimeni; obicei; obișnuință; om laș; omis; ipocrit; oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
forță; fraudă; fricos; gestionare; griji; groaznic; imposibil; impotență; insucces; inundație; încruntare; înduioșat; îngrijorare; întîmplare; se mai întîmplă; învățătură; juvenil; lăcustă; măr; mic; moale; motiv; multiplu; muncă; năruire; neașteptat; nefiresc; neînțelegere; neșansă; niciuna; noroc; nu vreau; nu!; nu; obraz; orb; pace; pacoste; pastilă; părere; pățanie; pedeapsă; pericol; piedică; pierdere; plînset; Ponta; potop; prăpăd; prieteni; problema; problemă of.; război; rece; refuz; se revarsă; rezistență; rugăciune; rușine; separare; soluții; spaimă; sper că nu; suferința; suflet; supărat; suspin; suspine; șansă; teamă; trai; treabă; trecător; trouble
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lume; de măr; mărturisire; mîhnire; mîncare; mîntuire; moarte, încălcare; de moarte; mort; mortal; mov; multe; murdar; murdărie; nasol; natural; necinste; necurățenie; necuvenit; nefericire; neglijare; de neiertat; neîncredere; neînțelegere; nelipsit; nenoroc; nenorocire; nepermis; nereligios; de noi; noroc; obraznici; omenesc; omenie; omul; pacoste; pact; îmi pare rău; păcat; păcătoasă; a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință; reacție; regăsire; regulă; relativ; cu respect; respingere; rugăciune; sacrificiu rău; sănătos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ușoară, dulce; greutăți; hotărîtor; indecis; indiferent; indulgent; inelar; inteligent; isteț; împărat; înalt; însoțit; însoțitor; înșela; înțelept; jurămînt; legat; legămînt; legătură; lipsă; loialitate; lup; masiv; militar; mînă; mîncare; mîngîiere; model; modest; moț; muncitor; mut; necaz; nenoroc; nenorocit; nevoie; noapte; omul iubit; pacoste; parteneriat; păr; penis; pervers; plăcere; politică; prieteni; prietenie; probleme; pui; răscoală; regret; romantic; salvatoare; sinceritate; sorț; stîlp; stîlpul casei; stres; susținere; șef; un adevărat tată; uniune; vigilență; voinic (1); 805/198/73/125/0 soție:soț(126); nevastă(69); femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
groază; groaznică; haos; iarbă; ignoranță; Iisus; indignare; indispoziție; inima; inimă frîntă; îmbrățișare; împăcare; în dragoste; încărcare; încercare; încercări; închinare; închis; încredere; înșelătorie; întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru; neînțelegere; neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge; ploaie; priveghi; prostie; purificare; putere; puternică; răbdare; rea; regret; religie; restanță; retrăiri; rugăciune; secret; sentimente; sesiune; sînt fericit; soartă; spital; sprijin; slăbiciune; suferință; sufletească; suicid; durere sufletească; sursă; suspine; tare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
psihică; după ce l-a văzut în Arthuro Ui și Geniul și zeița, V. Silvestru l-a-ntrebat unde a fost pînă atunci: "La schi, maestre!" i-a răspuns actorul, cu dezarmantă sinceritate (p. 79); a colaborat bine cu Ion Iliescu și Cornel Pacoste (după '80); drept care... în '88 fuge în Germania; de-acolo pleacă-n Siberia pentru face un reportaj pentru o televiziune; se-ntoarce, firește, după '89, mistuit de dorul de Timișoara; acum are o pensie bună de la statul german. Cunoscîndu-i bine
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se declară formal În stare de războiu cu Turcia și prin aceasta, sublinia Kogălniceanu, „independența noastră națională există de fapt”. Falsificatorii istoriei României, În serviciul burghezo-moșierimii, au așezat Însă cu intenție această sărbătoare În altă zi ca săo lege de pacostea intrării În țară a lui Carol de Hohenzollern. ” Serbările școlare erau și ele politizate de regimul comunist. De asemenea munca culturală a cadrelor didactice În perioada comunistă era făcură În direcția socializării agriculturii, a Însușirii ideologiei comuniste. İnclusiv activitatea sportivă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
BARBU, NICOLAE: „Teatrul lui Caragiale“. În: „Steaua“, XIII 1962, n. 6, iunie, p. 56-66. Nicolae Barbu este de părere că Ion Luca Caragiale a schimbat „brusc drumul scenei românești înnămolită, atunci, de puzderia traducerilor fără valoare, a prelucrărilor neîndemânatice, de pacostea localizărilor, de melodrame, în cel mai bun caz naive, și de false bulevardiere“. Dacă ținem cont de faptul că scriitorul este respins de la premiile instituite de Academia Română de către D.A. Sturdza și fluierat la reprezentarea unora din piesele sale, el ne
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
tradiție. Cu toate acestea, consideră că "filosofia interesantă e rareori o examinare a argumentelor "pro" și "contra" unei teze. De obicei ea este, implicit sau explicit, locul în care se desfășoară competiția dintre un vocabular încetățenit ce a devenit o pacoste și un nou vocabular, format pe jumătate, ce promite vag lucruri mari"236. Un proiect similar celui descris aici pare a fi însăși filosofia postmodernă, care se axează pe destabilizarea presupozițiilor și limbajului filosofiei moderne, "promițând" uneori modificări masive și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Când rămâi văduv cu un băiat de unsprezece ani și o fetiță de șapte, trebuie să pui osul de vrei să nu te mănânce sărăcia... Toate au mers cum au mers, și mai mult bine decât rău, până ce a dat pacostea războiului peste bieții oameni. Feciorul era tocmai gata de oaste și s-a dus, că n-avea încotro, și s-a prăpădit nici nu se știe pe unde, prin cele țări muscălești, înainte de a se împlini un an. Cât l-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
milioane de oameni și care ucide mii și mii de suflete într-o secundă! Binefacerile civilizației se răsfrâng numai asupra câtorva privilegiați suferind de plictiseală și de spleen. Pentru o mie cinci sute de milioane de oameni civilizația e o pacoste, dacă nu chiar un rafinat sistem de robire! ― Oare fără binefacerile civilizației ai mai putea tu însuți să te ridici împotriva lor? întrebă Klapka cu un surâs. ― Atunci n-aș fi simțit nevoia să le disprețuiesc și aș fi fost
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
viitorul țării. Nu vă mai uitați la mine, nu sunt Funeriu Doi, ca să zic că profesorii și-au regăsit demnitatea pierdută tot de ei de-a lungul timpului. Părinții, săracii, scot banii din buzunare, pe vremurile astea boccii ca o pacoste, trimit gușterii la meditații, da` ei... Ei ce fac? Gicu Îi face un semn lui Sandu, pe sub masă, cu piciorul. Canterstraic, nu știu ce e, n-am Încercat, dacă nu are spumă nu mă interesează, etnobotaniste de alea sau cum le zice
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
le căuta, fiind fimei săracă și singură și aflîndu-mă și datoare cu 500 lei la dumnealui Adămache Ioan, unde scrisorile acestor vii să află puse amanet încă din vreme ce trăie soțul mieu”. Și reușește biata femee să scape de pacoste? Până la urmă, după ce via a fost strigată la „sultanmezat” și în Divan, Toader sulgerul a scos 1020 de lei și a cumpărat-o. Se pare că acest sulger Toader era „în bani”, fiindcă la 15 octombrie 1800 cumpără alte patru
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]