459 matches
-
destinului. Fii atentă ! Aruncă din nou moneda și o prinse între palmele pe care le ținea vertical : Dacă înclin palmele către stânga, o să fie capul sau pajura. Dacă le înclin spre dreapta o să fie pajură în loc de cap sau cap în loc de pajură. Destinul ne dă primul răspuns. Dar răspunsul final e al meu. Eu sunt destinul destinului. Poate ar trebui să-ți iei câteva zile libere... spuse Cosmina, clătinând din cap. Iar moneda asta ar trebui s-o lași din când în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Dan Simonescu, „Folclor român coregrafic”, „Epoca”, 1932, 8 iunie; D. Ciurezu, „Folclor român coregrafic”, ȚA, 1932, 11 iunie; Dan Simonescu, „Bibliografia poeziei noastre populare”, RIR, 1935-1936, 5-6; D. Murărașu, „Costumele naționale din România întregită”, „Tinerimea română”, 1937, 1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28 octombrie; Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
dominată de viziuni de legendă. Poetul este modern în expresie și tradiționalist în conținut, reînvie peisajul bucolic, pe Făt-Frumos, dar și cornul de vânătoare, pe maeștrii cântăreți, dar și colosul din Rodos sau statuia lui Zeus de Fidias. Cu volumul "Pajura de fum" (1967), poetul, într-un extaz vitalist, aude crescând pădurile, Oltul își umflă apele, copacii se desfac fără moarte. 9 Geo Dumitrescu, '"Libertatea de-a trage cu pușca", "Nevoia de cercuri", E.P.L., 1966. 10 Mircea Tomuș, "Carnet critic", pag
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
progresivă, îndeosebi pe tărâm cultural, a stării românilor de peste munți. În mod constant, el a stăruit pentru o soluție pașnică, întemeiată pe o conștiință clară a drepturilor și pe fermitatea conduitei civice. La 1871, în plin dualism austro-ungar, când dominația pajurei bicefale părea să se consolideze, spiritele realiste de felul lui Xenopol ori Slavici nu întrezăreau altă soluție decât o luptă politică și culturală în cadrul existent. În lunga lui restriște postrevoluționară, nici Avram Iancu nu văzuse altă posibilitate decât lupta pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că avem două plicuri, însemnate A și B. Înainte de a vi se arăta plicurile, prin aruncarea cu banul se hotărăște în care plic sunt introduși bani. Dacă e cap, A conține o bancnotă nou-nouță de 100 de dolari. Dacă e pajură, B conține banii - însă, de această dată, este vorba de 1 000 000 de dolari. Ce plic veți alege? B, firește! Conține o valoare mult mai mare. Și nu este greu să arătăm asta, utilizând un instrument din teoria probabilităților
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
librării, fiind dat la topit. Prima carte difuzată a lui P., culegerea Povestiri (1955), relevă un prozator cu peniță sigură, cu spirit de observație, cu simțul umorului și vocație satirică. Cum el însuși o specifică în Cartierul Primăverii. Cap sau pajură, roman apărut postum, în 1998, scriitorul nu a publicat înainte de 1990 „nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-1946”; dacă ar fi făcut-o, „ar fi însemnat să mintă cu bună știință”, și „nu era în stare”. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
se trece, București, 1976; Profetul, aurul și ardelenii, București, 1976; Judecata, Iași, 1984; Passacaglia, București, 1989; Cutia de ghete, Ploiești, 1990; Cartea de la Gura Zlata, București, 1991; ed. (Râul uitării), f.l., 1994; Disciplina dezordinii, București, 1998; Cartierul Primăverii. Cap sau pajură, București, 1998; Râul visării: aparente povestiri de pescuit și vânătoare, București, 2000. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, I, 136-164, II, 68-84, 269-280; Damian, Direcții, 77-100; Petroveanu, Pagini, 99-111; D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 148-171, 270-281; Silvian Iosifescu, În jurul romanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
sursă a creațiilor sale poetice din prima perioadă de activitate (1921-1924). Regăsim metaforă din "Veghe", în forme ușor modificate, si in ermeticele versuri din "Increat": Rotit de două ori la mărul-soare"27, ori cele din "Secol": "[...] când soarelui voit / Arcuite pajurile catari" [s.n.]28. "Destipărit"29, deoarece este o energie ce generează spontan, - contrar percepției noastre obișnuite 30 -, nu după modele, trasându-și și jalonându-și singură calea, pe masura ce o parcurge, neavând o direcție anume, decât cea impusă de ea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
noapte steaua-n tremurare"49. Aceste imagini nu constituie un "pastel cosmic"50, cum presupune Pompiliul Constantinescu, nici unul "vesperal", cum crede G. Călinescu 51, ci sunt, mai curând, alegorii / figurații ale invenției poetice. Să revenim la textul parafrazei barbiene: Implicatele pajuri, lacul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat, ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici 52. "Implicatele pajuri", ca și imaginea, foarte asemănătoare, din "Secol": "Arcuite pajurile", țin de condiționările actului de plăsmuire artistică (nu deosebite
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Călinescu 51, ci sunt, mai curând, alegorii / figurații ale invenției poetice. Să revenim la textul parafrazei barbiene: Implicatele pajuri, lacul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat, ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici 52. "Implicatele pajuri", ca și imaginea, foarte asemănătoare, din "Secol": "Arcuite pajurile", țin de condiționările actului de plăsmuire artistică (nu deosebite de cele ale vietii), așa cum îl înțelege Barbu, și prezintă, metaforic, modul de desfășurare în timp a acestuia, asemenea unei jerbe 53
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
invenției poetice. Să revenim la textul parafrazei barbiene: Implicatele pajuri, lacul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat, ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici 52. "Implicatele pajuri", ca și imaginea, foarte asemănătoare, din "Secol": "Arcuite pajurile", țin de condiționările actului de plăsmuire artistică (nu deosebite de cele ale vietii), așa cum îl înțelege Barbu, și prezintă, metaforic, modul de desfășurare în timp a acestuia, asemenea unei jerbe 53 de artificii, de-a lungul unor "direcții divergențe în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
asemenea unei jerbe 53 de artificii, de-a lungul unor "direcții divergențe în care se partajează elanul"54, pentru care poemul "Grup" ne oferă o superbă ilustrare: "Atâtea clăile de fire ștăngi!"55. Chei ale înălțării spiritului spre potențialul celest ("pajuri[le]"), figurând curbele generării spirituale continue, ori imagine ale trecerii între viață și moarte, formal și informal, sau, mai bine, "sublimare pentru un ideal 56 ("lacul"), în sfârșit, depozitar al cunoașterii, înțelepciunii ("Casă [Usher]")57, generând asociații cu corpul și
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă duc codrii să-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă duc codrii să-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până la trecerea în Lumea cealaltă".238 Aceste "păsări mitice" au fost grupate în două categorii: păsările mesagere care anunță moartea (corbul, cucul, bufnița) și păsări care reprezintă diverse aspecte ale sufletului mortului (păsări reale columbeii, porumbeii, sau fantastice Pasărea Măiastră, Pajura). În mitologia morții, pasărea-suflet are multiple semnificații: alter ego al sufletului, apotropeu al mormântului, trofeu asupra morții, emblemă funerară, ornament somptuar, prăjitura pasăre (din pomul mortului), pretext de cântec funerar. Pasărea funerară se înfățișează sub dublu aspect: "cu aripile strânse
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
II de activitate, seria a II‐ a, în numărul 1 „Idealul” dă semnalul: „Reapărem!” - ca editorial și publică lista colaboratorilor săi: Ireghina Tudore, Mihail Cruceanu, poet, profesor și avocat; Petre Constantinescu - Iași, profesor; Ion Mehedințeanu, publicist; Carol Drimer, publicist; C. Pajură, învățător și ziarist, Eugen Relgis, publicist; I. Klein, profesor și ziarist; Cabs, redactor la Arta Grafică; Gogu Cristescu, literat; Camil Baltazar, publicist; Mialy Crill, Gh. Dinu, literat; I.D. Cușman, P. Mușoi, publicist; Mary Aizicov; M.S. Negură; I.M. Har, Remus Cerbu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
suspendată de la 13 februarie. La 9 septembrie gazeta reapare, dar redactorului nu i se permite să-și reia activitatea; Iacob Mureșianu, care îi ia locul, va fi obligat să publice ordonanțele și decretele administrației și să tipărească pe frontispiciul ziarului pajura bicefală. Mureșianu se vede silit, de altfel, să modereze și tonul articolelor politice, ceea ce va provoca o polemică, în 1855, cu M. Kogălniceanu, care, în paginile „României literare”, se arătase nemulțumit, între altele, de lipsa de combativitate a periodicului brașovean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
sau de-a fi vrut să spargă/ Puținul de cristale, desprins întîmplător./ Căci truda, - truda numai, - putea ea să învie/ Simetrica ta moarte și miezul tău steril?". Veghea ne invită în universul creației barbiene prin valea edificiului Usher unde implicatele pajuri, locul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. "Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea se tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
exersarea tehnicilor de disputare a gândurilor ȘEDINȚA 6 DISCUTAREA TEMEI DE CASĂdificultăți în disputarea gândurilor iraționale TEHNICI SUPLIMENTARE Gânduri negative greu de contracarat Tehnica “timpului pentru îngrijorare” MODULUL 3ÎNCREDERE ÎN SINE ȘEDINȚA 1 POVESTEA UNUI SUCCES ȘEDINȚA 2 CAP SAU PAJURĂ ȘEDINȚA 3 PLANURI DE VIITOR ȘEDINȚA 4 AFIRMAȚII ȘEDINȚA 5 VIZUALIZAREA CREATIVĂ Concluzii : Relația dintre anxietate și performanță la jucătorii de fotbal, s-a realizat prin utilizarea unor tehnici cognitive comportamentale. Programul de management al anxietății a fost structurat pe
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
București, 1946; Regina balului, București, 1968; Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă, București, 1970; În mahalaua Grant, București, 1971; Povestiri pestrițe, București, 1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina balului”, „Severinul liber”, 1947, 116; N. St. [N. Steinhardt], Nuvelele d-lui Ștefanopol, RFR, 1947, 5; Piru, Panorama, 405-406; Mircea Iorgulescu, „Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă”, RL, 1970, 33; E. M. [Emil Manu], „În mahalaua Grant”, SPM, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
înapoierii Valahiei. Cât privește arta și frumusețile, Golescu este departe de rafinarea lui Cantemir. El are sperietura primitivului de tot ce e "cu meșteșug" și măsoară valorile estetice cu "stînjenul". În cutare muzeu vienez tot ce-i place este o pajură făcută din săbii și cuțite, pe care de n-ar fi văzut-o cineva ar fi fost "vrednic de pedeapsă". "Cadrele" sunt prețuite pentru "asemănarea" lor și în raport direct cu dimensiunea. Cu sentimentalitatea ușoară a celor de jos, el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dar se întîlnesc fragmente remarcabile. Iată o pădure crispată, dementă: În cea pădure veche, grozavă, infernală, Cărarea-i încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stânci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dâmburi, de șerpi ascunși în găuri, De toate-acele fiare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă. Copacii întind brațe lungi, amenințătoare, Nălțând pe toată culmea cîte-o spânzurătoare; Și stâncile, fantasme pleșuve
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de a soarbe În umbra lor adâncă și de misteruri plină Pe omu-mpins de soartă a piere de lumină... sau o miniatură persană: Se duce calul Graur spre codrii de stejari, În care greu se luptă balaurii cei mari Cu pajuri năzdrăvane născute-n ceea lume; Prin locuri unde șerpii brilianturi fac din spume, Și zmeii fac palaturi de-argint cu turnuri dese Ca-n ele să ascundă frumoase-mpărătese. El trece prin poiene cu tufe aurite, În care se alungă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
morții, București, 1996; Acolo unde plânsul nu atinge moartea, pref. Dan Grigorescu, București, 1997; Trei tipare, pref. Al. Paleologu, București, 1998; Antumele, București, 1998; Îngerul poverii, București, 1998; Sfânt îndârjit, București, 1999; Scrisori către părintele Niculae, București, 2000; Capul și pajura, Botoșani, 2001; Maranatha, București, 2001; Ghiaurele, București, 2002; Îngerii îndepărtați, București, 2002; Epistolar târziu, București, 2003; Puntea suspinelor și închisoarea, Slatina, 2003; Viața la zi. Cronologia unui amalgam, București, 2003. Antologii: Limbă, literatură, stil, București, 2001. Repere bibliografice: Nichita Stănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
crudul Minotaur. Începutul poemului anunță intrarea În acest spațiu provocator: „În cea pădure veche, grozavă infernală, Cărarea-i Încîlcită și umbra e mortală, Și arbori, stînci, prăpăstii și oricare făptură Iau forme uriașe prin negura cea sură, Aspecturi fioroase de pajuri, de balauri, De zmei culcați pe dîmburi, de șerpi ascunși În găuri, De toate-acele feare povestice, de pradă, Ce luna giulgiuiește cu alba ei zăpadă, Copacii Întind brațe, amenințătoare, Nălțînd pe toată culmea cîte-o spînzurătoare Și stîncile, fantasme pleșuve, mute
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]