1,260 matches
-
lenqe o Jezuśis: Vâre na valostindǒm Me tumen, le deśudon ? The jegh anda tumenθe hi-no beng ! [71] The Vo' phenelas pa Judas le Simon-Karijotănosro, 'ke kado, jegh anda o deśuduj, avelas te bikinel Leș. rromanes, rajikanes Referință Bibliografica: E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 6 / IOAN, VI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1431, Anul IV, 01 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 6 / IOAN, VI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371970_a_373299]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 3 / IOAN, III Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului O Jezuśis the o Nikodim dumazinen jegh averehă. O Iwan phenel o ćăćibo pa Kristuśis. [1] The hâș
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 3 / IOAN, III de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372013_a_373342]
-
wurrïnel le Děses the na avel k-o Děs, vaś kaj lesre faptes te na dithǒn; [21] de kodo kon kerel o ćăćibo avel k-o Děs vaś kaj lesre faptes te sikhaven pen, ke and-o Dell hin kerde.” [22] Pala kala avilă o Jezuśis Pesre ućenikonça p-e phuw la Judejiaqri the beśelas othe the bolelas. [23] The bolelas the o Iwan and-o Enon, paśen k-o Salim, 'ke kodhe hâș but până; the avenas the bolenas pen. [24] 'Ke
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 3 / IOAN, III de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372013_a_373342]
-
săvore kola pe Lesro vast. [36] Kodo kaj patăl and-o Ćhăvo hin leș vacă većnikon, the kodo kaj na xajarel le Ćhăves na dikhela e vacă, de e ruś le Dellesri aćel pe lesθe. rromanes, rajikanes Referință Bibliografica: E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 3 / IOAN, III / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1424, Anul IV, 24 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 3 / IOAN, III de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372013_a_373342]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 11 / IOAN, XI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului O opre uśtajibo le Lazarosro [1] The hâș nasvalo jegh varesavo Lazăr anda Betania, o gav kaj beśenas
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 11 / IOAN, XI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372035_a_373364]
-
Vâre na-ni-ne deśuduj ćăsi ande jegh děs ? Dake phirel varekon děse, na kacinel, 'ke vo' dikhel o děs kala lumăqro; [10] the dake varekon phirel retǐ kacinel, ke o děs na-ni ande lesθe. [11] Phendă kala, the pala kodă phendă lenqe: O Lazăr, amaro mal, jilă leș e lindr; źăw Manqe te uśtavav leș. [12] The phende Lesqe o ućeniki: Răja, dake jilă leș e lindr, kerdǒla miśto. [13] De o Jezuśis dumazindă' pa lesro meribo, the von
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 11 / IOAN, XI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372035_a_373364]
-
Lesθe. [30] The o Jezuśis na avilă' inke and-o gav, de has-Lo kodhe kaj e Marta unklǐlă angla Lesθe. [31] The o źidovă kaj has-le laha and-o kher the mïngïjinenas la, dikhindo' ke uśtilă juton the arri gilă, gile pala laθe, gïndindo' ke źăl k-o mormïntos, kaj te rovarel othe [pesre phrales]. [32] The e Maria, kana avilă kaj hâș o Jezuśis, dikhindo' Leș, pelă ka Lesre pungrre, phenindo' Lesqe: Răja, dake avilănas kadhe, morro phral na mulăas. [33
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 11 / IOAN, XI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372035_a_373364]
-
penθe: Șo fani tumen ? Vâre na avela k-o inepos ? [57] The o bare le raśajenqre the o farisejă dine' poronkes, ke dake źănela varekon kaj hi-No, te phenel hiră, kaj te xuden Leș. rromanes, rajikanes Referință Bibliografica: E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 11 / IOAN, XI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1422, Anul IV, 22 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 11 / IOAN, XI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372035_a_373364]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1698 din 25 august 2015 Toate Articolele Autorului Kana bittirna o manuśa i ïnceleʒeră, pala șo ïnceleʒisajne, avena o kïzaja, o źamutro hen i bori, o ʒinerikas hen i mirăsa, ćumudena o vastă o dinjanqe, ïnćepindos ’θar-o naśos, o sokros o
I PARAMICA (I DATINA I RROMAJJ O POVESTĂQI) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372521_a_373850]
-
́uefta, kekhderji andar i era palal-o kristos, na pacasa te-l kadïri, dikhesa ke si-no traśavdo pal-o śujimata tal-o jakha, pal-o naja ke jizdrana kidibor de javaśi, pala sar kerla andar p’e uśta kopijindos ekh ćumudimos kana ćekerzola k-o dell, sajisθar și bellis ke na pesisarla ćekhesqe lesθar, ni makar tuqe, pala sar diśola kidibor de
I PORUNĆA ŚO’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372524_a_373853]
-
jizdrana kidibor de javaśi, pala sar kerla andar p’e uśta kopijindos ekh ćumudimos kana ćekerzola k-o dell, sajisθar și bellis ke na pesisarla ćekhesqe lesθar, ni makar tuqe, pala sar diśola kidibor de hotarime te parrol țuț peça, te aćhol musaj sade o’ korkorro, o’, saci o’, bi niekhe pikaqo tu, kaja dujalitată ćhila i traś an tuθe khajnes, tal
I PORUNĆA ŚO’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372524_a_373853]
-
lejqo dad, phenel: -Mo, avej te kerestelij manqë murre śhăvorrej ? -Mo, źăv, te aźutila mân o Dell, keresteliv le śhăvorrej thaj xućira’ amën ćirvenqë. Pala șo’θe kërdǒl o śhăvorro i dej rengetil lej and-i hinta vâj and-o colo. Ʒilăbel lejqë: "Kër belbă, murro cïno śhăvorro !" Barǒl. Kana avri ge
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
na xan, na pen ande kola, dyasolin. Śo’ kurke na źăn p-i temetevă, p-o mule. Avri źăn p-o śo’ kurke jokh ’ar thaj pala kodă avri źăn pala o bërś. Kana tele nathǐlǎ o bërś, avri źăn kana von kamen. ku Gabor Iśtvan Danć (o Danćo o źuhźuvano
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
kidă mula. ¶ Akor retǐ laqro ćhăvo anda andre e vila kana has-lo kokorro the ispi[di]na la ande laqro vodǐ. Phares fanindă leș, de ha hâș șo te kerel. Numa kidă na maj uśtilă opre the śăj parrunde la. Pala sosθe parrunde la, laqro ćhăvo phendă laqra phenăqe: ¶ - Phendă manqe varekon ke la mama kampilă te avel la pori dake has-li ćǒvaxanǐ ! ¶ - Poj, hâș la, de kïnd has-li cini ćhej. The hâș la the akana kana thodǒm la
ZGRIPȚUROAICA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372805_a_374134]
-
ba răcoarea dimineților din ce în ce mai întârziate. Zilele se comprimă, obligându-ne să ne gândim la finalizarea lucrărilor din grădină și la pregătirile trebuitoare pe lângă casă, înainte de a ne retrage în tihna odăilor încălzite. Frunze de tot soiul se zgribulesc sub șfichiul palelor de vânt, stârnit de nu știi unde. Îmbujorate de răcoarea nopții, în nuanțe de galben și roșu, valuri de frunze se grăbesc să plece “în bejenie”, după vorba poetului nostru, dezgolind în pomi ramuri scheletice și rarele fructe rămase neculese
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
inimi. Ruguri muzicale! Cei doi însetați își potolesc setea sorbindu-se unul pe celălalt.Vrând-nevrând se împiedicară de pat: părea o fântâna gata să-i înhațe cu răcoarea-i ispititoare! -E cineva acasă! Întunericul de-afară, vorbitor, aduse parcă o pală de fum! -Da, eu-îngăimă fata vorbe arse de emoție! Sânii fetei luminau încăperea devenită dintrodată cub de gheață... Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (23) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 836, Anul III, 15 aprilie 2013
DEŞERTUL DE CATIFEA (23) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345887_a_347216]
-
lui, tăind vântul sus în vârful care atinge obrazul văzduhului. Nicolae Furdui Iancu e românul cel mai român, e o tâmplă a Albei Iulia pe care anină icoanele neamului, cântecele de dragoste, de natură, de patrie și de sfințenie. Fiecare pală de aer din Ardeal e un pas din istoria României, iar cântărețul Nicolae Furdui Iancu, la fel ca Dumitru Fărcaș, cu-al său taragot predestinat unui suflet nemaiascultat, e inima Ardealului. Dacă vremurile s-ar fi potrivit, Alecsandri l-ar
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
folclorice izvorâte din dragostele zilelor bune și rele ale ei. Comorile acestea de cântece populare mângâie părul blond al grâului din câmpiile cu dropii. În ele burează aburii Dunării, vuiește marea, plesnesc peștii și lotcile, iar pescărușii și egretele rostogolesc pale și umbre, lebedele și nuferii înfloresc fluviul, pe când oglinda de sus scânteiază peste țara frumoasă, cu Dunăre, Mare, Șes și Carpați...! Folclorul Dobrogei are depuse în el cântecele Tulcei, între care cele ale Georgetei Nechifor sunt fructul netăcutelor bucurii și
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
Jipa Publicat în: Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Omul a învățat zborul prin gând poetul învață plângând, apa ne spală pe față viața ne spală de viață. Mereu suntem cu zborul in somn durerea e pala de OM, doar zborul aduce unui poet misterul, care-i de preț. Se lasă noaptea, zborul e orb sunt închis în apa din ort, se leagănă plopul în infinit doar dorul din suflet e definit. Bună dimineața, spuneam, norului din
ZBORUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347973_a_349302]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > RĂSTIGNIȚI ÎN TOAMNĂ Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului sunt mugurul încolțit transformat în frunza gîndurilor tale pală de vânt sălbatic în undă de suflet răstignit între cer și abis în amiaza circulară a unui vis încătușat în timpul dintre noi poftind la fructul oprit din sărbătoarea unei recolte pitice din povestea ruginită în care nervurile apocaliptice ale norilor
RĂSTIGNIŢI ÎN TOAMNĂ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347298_a_348627]
-
adună în anumite momente ale anului, frânturi de amintiri din zborurile lor, comemorează și săvârșesc slujbe religioase. De altfel, fiecare mormânt al unui erou al aerului poate deveni monument, pentru că potrivit tradiției aviatorilor, acesta pe lângă cruce mai are și o pală dintr-un avion, acesta fiind și semnul distinct că acolo este înmormântat un pilot . Familiile, rudele, prietenii, cunoscuții și mulți dintre aviatori îi poartă pe acești temerari ai văzduhului în inimile și sufletele lor, nu numai aici, în această viață
ESCADRILA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347312_a_348641]
-
sunteți bravi oșteni de care vodă și țara au nevoie să biruie dușmanul ce-i calcă hotarele. Menirea voastră este acolo și nu după comori blestemate cu care să-i îmbogățiți pe cei din neamul boieresc! Ca din senin o pală de ceață se apropie de ei și se transformă într-o doamnă în straie împărătești. CONTELE DRACULA: (către noua sosită) Vezi draga mea, ei sunt urmașii mei. Sunt solii din partea lui vodă! (către oșteni) Sau vrăjmașul este numeros și ați
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
resursei inepuizabile și incontestabile de plăcere, pe care firea umană o desemnează ca odihnă, bucurie, fericire, reîntărire pentru om. Melodiile Margaretei Pâslaru sunt, din acest plan de examinare un bine sufletesc. Oricât de târziu, oricât de dimineață, zilnic să fie pala de aer din fereastra deschisă, cana de apă care împrospătează în fiecare zi, pe fiecare! Măcar o singură dată pe zi, o melodie a Margaretei Pâslaru e atât de bună pentru suflet, pe cât e ziua pentru viață! Când lăsăm să
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
toate aceste sentimente ce mă animau, mă făcea să simt cum zilnic din mine porneau aripi. Și mi-au tot crescut... până la sfârșitul studiilor primului an al Institutului Militar, când pentru prima dată mi-a fost dat să scriu cu pala avionului apartenența mea pe tărâmul cerului. Iată cum pista nesfârșită a visurilor i s-a întins înaintea ochilor invitându-l să o străbată de câte ori voia să decoleze de pe Pământ. Cariera de aviator l-a purtat pe brațele sale, în perioada
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]
-
atât, am văzut multe morminte de aviatori la Iași, în Cimitirul Eternitatea unde îmi plăcea să merg și să citesc, silabisind bineînțeles, cuvintele scrise pe pietrele funerare de acolo. Am atins morminte de eroi ruși înmormântați în acest cimitir, cu pală de avion și cu stema sovietică la căpătâi. Fiind curios din fire îmi plăcea să descopăr tot ce era altfel decât... acasă. Știu că mă căuta de multe ori mătușa speriată, pentru că dispăream pur și simplu de prin curtea casei
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348826_a_350155]