505 matches
-
ca și la mecanismele Mushiking singura diferență este că se folosesc dinozauri pentru bătălii. În 2008, Upper Deck Company creează un joc de carduri, însă acesta nu poate fi confundat cu cardurile pentru jocurile video. Dr. Taylor are o misiune paleontologică în Africa, împreună cu fiul lui, Max, și prietenul acestuia, Rex. Acolo, Max găsește o piatră magică și un desen cu dinozaurul care îl va ajuta în călatorie. O organizație malefică, numită "Banda Alpha", cu conducătorul numit Dr. Z, se întorc
Dinosaur King () [Corola-website/Science/316606_a_317935]
-
de relativă stabilitate, pentru restul tronsonului de 400 m studiat. Peștera adăpostește în Sala Mare urme de viață ale ursului de cavernă (amprente de gheare, vetre de odihnă). In sectorul Sălii Bivuacului s-au găsit resturi fosile de crinoidee. Materialul paleontologic este prezentat prin fragmente de peduncul și prin entroce disparate și apațin în exclusivitate speciei Encrinus cassianus Laube. Materialul fosil sugerează un mediu de sedimentare calm, bine aerat cu un transport liniștit și nu prea îndepărtat al acestor fosile de la
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Chirnogeni. Aria naturală se află în Podișul Negru Vodă, în partea central-sudică a județului Constanța, pe teritoriul vstic al satului Credința, în sud-estul Lacului Plopeni. Rezervația naturală a fost declarată arie
Locul fosilifer Credința () [Corola-website/Science/329062_a_330391]
-
metri. Zidurile înconjoară mănăstirea din toate părțile, având o formă de patrulater cu laturile de 102x95 m, precum și o grosime de 1,35 m (la bază) și de 1,00 m (înspre partea superioară). Materialele de construcție provin din rezervația paleontologică Repedea aflată în apropiere, fiind calcare sarmatice sfărâmicioase, de slabă calitate. Rezistența scăzută la intemperii a acestor materiale a făcut ca zidul să se ruineze în timp, el fiind refăcut între anii 1985-1987 pe porțiunile căzute. Zidul era susținut de
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
din cea contemporană. Un astfel de nivel pentru condițiile de atunci ar fi fost insuficient pentru a menține un ocean în stare lichidă. Astronomii Carl Sagan și George Mullen au remarcat în 1972 că acest fapt contravine evidenței geologice și paleontologice. Conform Modelului standard solar, stele asemănătoare Soarelui ar trebui să-și crească gradual producția de energie pe măsură ce își petrec viața în cadrul secvenței principale stelare, pe măsură ce epuizarea combustibilului fuzionabil crește rata de producție de energie prin compresie gravitațională. Totuși, luminozitatea solară
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]
-
Municipiul Galați - Tirighina Bărboși". Legea prevede, între altele, ca nerespectarea măsurilor specifice de conservare și de protejare a zonelor protejate atrage, potrivit legii, răspunderea civilă, contravenționala sau penală, după caz. Peste Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se suprapune și o rezervație paleontologica, denumită "Punctul Fosilifer Barboși-Tirighina", cu o suprafață de 1 ha. În depozitele fosilifere de la Bărboși au fost identificate noi specii de fosile. În apropiere de castrul de la Tirighina-Barboși a fost descoperit un mormânt român tumular de incinerație. A fost descoperit
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț. Aria naturală cu o suprafață de 39,50 hectare se află în partea centrală a județului Neamț și în cea estică a orașului Piatra Neamț, pe versanții "Culmii Pietricica", ocupând partea
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
de nivel până în punctul cel mai estic situat la 350 m altitudine. Pe latura sudică se urmărește aproximativ curba de nivel de 360 m până se închide cu primul punct de 349 m. Rezervația reprezintă o zonă colinară de interes paleontologic unde, în stratele de roci sedimentare constituite din nisipuri gresii și marne s-au descoperit resturi fosile de pești atribuite Oligocenului, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Arealul menționat a fost situat în era respectivă pe fundul
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
Astfel în primele două săli este expusă o expoziție de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mineralele și rocile sunt așezate în ordine sistematică, materialul expus fiind din țară (sectorul minier Baia-Mare și zona munților Metaliferi în cea mai mare parte). Exponatele paleontologice provin de pe teritoriul județului Mureș și din bazinul Transilvaniei. Sala laterală din dreapta prezintă pe o lungime de 18 m diorame ilustrând ecosisteme în cele patru anotimpuri, cu floră și faună caracteristică zonelor de baltă, șes, deal și munte, în arii
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
sud). Altitudinea maximă este de 1381 m (în creasta Munticelu-Piatra Șugaului). Suprafața protejată cuprinde 318 ha de zonă stîncoasa aparținând acestuia . Ea include, astfel: Situl acumulează atât obiective de interes petrografic (acumulări de tuf calcaros, travertin, calcare de vârste diferite), paleontologic (fosile mezozoice) și tectonostructural (fracturi, contacte tectonice, pânze de șariaj), cât și peisagistice (relief calcaros și carstic), floristice (fânețe montane, izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, păduri relictare de Pinus sylvestris
Cheile Șugăului () [Corola-website/Science/327469_a_328798]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului. Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului Moldova, aproape de drumului european
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
este o rezervație natrurală paleontologică situată în partea centrală a județului Vrancea, în Subcarpații de Curbură. A fost înființată în anul 1990 și ocupă o suprafață de 5 ha. Importanța acesteia rezidă din faptul că păstrează urme ale unor agenți de modelare litorală (așa numitele
Pârâul Bozu () [Corola-website/Science/325727_a_327056]
-
suprafețe afectate de eroziunea areolară care a scos la zi roca subiacentă. O altă zonă afectată este la Suslănești pe șisturile disodilice oligocene unde pe suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pământești și a cercetărilor în domeniul filogeniei moleculare. În baza analizelor cladogenetice s-a demonstrat că originea geografică a speciei se găsește în Asia de est. Studierea osemintelor scoase la suprafață este dificilă din mai multe puncte de vedere. Descoperirile paleontologice nu sunt numeroase și sunt puternic fragmentate. Osemintele sunt expuse la poluare cu material genetic străin și, în genere, vechimea lor este greu de determinat. Cele mai vechi rămășițe ale unui schelet de tigru au fost scoase la suprafață în
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
diaclazate aproape de desprindere, vârfuri stâncoase, lapiezuri sau câmpuri de lapiezuri ("Poiana Tarcău"), creste, șei carstice, grohotișuri, chei, marmite de eroziune, doline, avene ("Licaș"), peșteri, izvoare petrifiante cu depuneri de tuf calcaros și travertin ("Cheile Șugăului"). În zona parcului abundă siteuri paleontologice din mezozoic, în care se găsesc recife fosilizate cu amoniți, bivalve, brachiopode, gastropode, belemniți, echinoide, corali, crinoide, plante, aulacostefanide. Au fost astfel identificate areale: Marea biodiversitate a arealului, este un rezultat al condițiilor variatelor geomorfologice, pedologice, de expunere a versanților
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Bicazului - Hășmaș" ("GEOBIOHAS"), de reevaluare a situației actuale a întregului patrimoniu natural existent în acest areal. Acesta s-a concretizat prin: inventarierea stării actuale a siturilor din masiv și din ariile limitrofe acestuia, cartari și studii geologice (petrografice, mineralogice), geotehnice, paleontologice și hidrogeologice, schițarea unui "Catalog al siturilor paleontologice din masivul Hăghimaș" și propuneri privind crearea unor rezervații științifice în zona vârfului Ghilcoș respectiv Hășmașul Mare. Primele date botanice despre flora zonei apar în a doua jumătate a secolului 19, datorită
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
a întregului patrimoniu natural existent în acest areal. Acesta s-a concretizat prin: inventarierea stării actuale a siturilor din masiv și din ariile limitrofe acestuia, cartari și studii geologice (petrografice, mineralogice), geotehnice, paleontologice și hidrogeologice, schițarea unui "Catalog al siturilor paleontologice din masivul Hăghimaș" și propuneri privind crearea unor rezervații științifice în zona vârfului Ghilcoș respectiv Hășmașul Mare. Primele date botanice despre flora zonei apar în a doua jumătate a secolului 19, datorită lui F. Fronius, F. Schur, V. Janka. Cercetări
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
(monument al naturii), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Păltiniș. Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 4 ha, pe valea „Ogașul Ursului”, în bazinul văii Pogănișului, în partea nord-estică a satului Delinești și reprezintă o zonă de deal
Locul fosilifer de la Delinești () [Corola-website/Science/325784_a_327113]
-
zimțuită posterior. Înotătoarea anală scurtă, cu 5-6 radii ramificate; prima radie simplă este osoasă, spiniformă și zimțuită posterior. Coada bilobată, cu lobi mai mult sau mai puțin rotunjiți. Linia laterală completă situată pe mijlocul corpului. Genul "Cyprinus" apare în documentația paleontologică începând cu miocenul. În România și Republica Moldova, trăiește o singură specie cu mai multe rase de cultură - crapul comun sau crapul european ("Cyprinus carpio"). Genul "Cyprinus" conține 23 de specii, dintre care una fosilă :
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud, la limita vestică a Munților Călimani (grupă muntoasă aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) în bazinul Văii Budacului, pe teritoriul administrativ al comunei
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesați, pot vizita stațiunea paleontologică de argilă, aflată sub egida Academiei Române. Holbavul are 2 școli și 2 grădinițe.
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, forestier, geologic, peisagistic și paleontologic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Reghiu. Aria naturală se află în partea estică a Carpaților de Curbură, în bazinul central și ocupând ambele lunci ale Milcovului (afluent de dreapta al râului Putna), la confluența acestuia cu
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
70 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o arie naturală (cu un deosebit interes geologic, floristic, paleontologic și peisagistic) formată din două corpuri de teren dispuse în dreapta și stânga văii Milcovului, cu abrupturi săpate în calcare, marne, argile, gresii; cu un bogat conținut de faună fosilă atribuită Sarmațianului. Flora rezervației este reprezentată de mai multe specii cu
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]