481 matches
-
de la Tescani. Gruparea de la Praga - TORSO - a avut expoziții la Bacău și la București, contribuind la mai buna cunoaștere a potențialului plastic din cele două țări. Preocuparea mea constantă rămâne ciclul „Palimpsest” și aproape toate lucrările devin un fel de palimpsest. Nu încep o lucrare și o termin imediat, asta se întâmplă mai mult atunci când ai un tablou după natură, când merg și mă delectez cu peisajul, vara, mai ales în cadrul Taberei de la Tescani, dar și în alte tabere pe unde
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Retipărit în A Treasury of American Heritage, New York: Simon, 1960, 320-37. Rogers, Everett, A History of Communication Study: A Biographical Approach, New York: Free, 1997. Rogers, Everett M., and Stephen Chaffee, "Communication and Journalism from 'Daddy' Bleyer to Wilbur Schramm: A Palimpsest", Journalism Monographs 148 (Decembrie 1994). Ross, Lillian, Portrait of Hemingway, 1961, New York: Modern Library, 1999. ―, Reporting, 1964, New York: Dodd, 1981. ―, Vertical and Horizontal, New York: Simon, 1963. Rowlandson, Mary, A Narrative of the Captivity and Restauration of Mrs. Mary Rowlandson, 1682
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
amoris 3 Scenă primei apariții a Parizienei 164 Scenă primei întâlniri 164 Scenă de seducere 3 Scenă declarației de dragoste 3 Scenă așteptării 3 Scenă răpirii 3 Scenă căsătoriei 3 Scenă rupturii 3 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 3 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 3 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului 3 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației 3 ADNOTARE 3 ANNOTATION 220 ABSTRACT 3 Concluzii 3
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
corespunde corelării între nivelul de suprafață al stereotipului și cel de adâncime, care îl codează. Primul capitol este structurat în jurul axei de "existența" a Parizienei, cel de-al doilea în jurul axei de "esență" a ei. • identificarea socio-culturală a Parizienei că "palimpsest", suprapunere, convergență și interpenetrare a mai multor proiecții identitare care o definesc: homo modernus, homo gallicus, homo dixieviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Pariziana este o identitate sociogeografica care nu se articulează pornind în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și oprește atenția cititorului. Originalitatea ei este în contrast, în ruptură cu banalitatea, cu cotidianul. Pariziana este femeia modernă care transcende în toate aceste scene, regizate de ea cu iscusința, stereotipul femeii tradiționale. 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării Pariziana realizează un cod de comunicare specific, creează o imagine destinată în mare parte celuilalt, exteriorului. Imaginile sunt o cale mai directă de transmitere a mesajului decât cuvintele. Civilizația secolului al XIX-lea este, preponderent, a imaginii [v.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
feminine), reprezentare romanesca (reprezentare de tip mimetic în român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Din perspectiva socio-culturală, Pariziana este identificată că palimpsest, suprapunere și convergență a mai multor proiecții identitare care o definesc: homo modernus, homo gallicus, homo dixieviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Contradictorie că identitate modernă, Pariziana este coerentă ca personaj literar, fiind o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
romanesque (représentation de type mimétique dans le român et la nouvelle), représentation dramatique (la façon théâtrale de la Parisienne d'être et de se manifester par des scénarios propres, jeux de rôles, scènes). De la perspective socioculturelle, la parisienne est identifiée comme palimpsest, surposition et convergence de plusieurs projections qui la définissent: homo modernus, homo gallicus, homo dixieviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Contradictoire en tânt qu'identité moderne, la Parisienne est cohérente comme personnage littéraire, étant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
culturale, creând astfel un gen de supliment al textului / imaginii. Atrasă de fragmentaritate, imperfecțiune și incompletitudine, alegoria comentează procesele disoluției și decăderii, legitimând gustul unor opere de artă contemporană pentru efemeritate. Fragmentaritatea afirmă arbitraritatea și contingența, operând atât după modelul palimpsestului, cât și după cel al progresiei matematice. Aceste modele recomandă preocuparea alegoriei pentru proiectarea structurii ca secvență, întruchipând astfel contra-narativitatea prin substituirea unui principiu al disjuncției sintagmatice în favoarea unei combinații diegetice și inducând o lectură paradigmatică. Propunând un raport de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un decalaj de perspectivă. Putem vorbi de exact aceleași locuri, putem sta în aceleași locuri și nu vedem același lucru. S.A.: Sunt două topografii care nu au aproape nici o intersecție, pentru că sunt mai curând suprapuse. Două geografii simbolice într-un palimpsest, două hărți mentale cu puține atingeri... M.I.: Da. Asta a fost. De ce mi-a vorbit? A vrut să convingă, să vorbească cu mine, mi-a spus de Ierusalim. Nu știu dacă el a știut că sunt evreu, cercetător, cabalist sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
imaginii de sine a eminescologiei“ pentru a genera o „hartă identitară care să-l ferească pe cititor de «rătăciri»“, atrăgând atenția că valul centenar de interpretări eminesciene s-a și istoricizat, s-a stratificat și că poate fi citit în palimpsest. În al doilea rând, eminescologia trebuie să-și ia în serios responsabilitatea „gestionării imaginii unei opere exemplare“, lucru de care se achită cu succes autorul cărții Eminescu. Negocierea unei imagini (construcția unui canon, emergența unui mită. Chiar dacă titlul pare să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
in spe. Confreriile de călugări trimit și primesc emisari într-o mișcare paneuropeană a cărții. Vestul devine din ce în ce mai conștient de moștenirea culturală a antichității păgîne și creștine, pe care, după interes ori pricepere, o retransmite prin copiere ori o face palimpsest. Scriptoriul, condus de un armarius, cumula truda de editare cu cele de secretariat, arhivă, bibliotecă și, desigur, inerentele activități administrative. Era nucleul format, dar încă inocent, al formidabilei industrii moderne a cărții și informației. Aici se va arpegia mai întîi
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
vechi ale Sfintei Scripturi și cărțile liturgice care nu mai erau folosite au dispărut astfel. Frecventă în secolele al VI-lea și al VII-lea, această practică s-a rărit mai apoi. Procedeele chimice permit reapariție primei scrieri a acestor palimpseste, dar folosirea procedeelor optice este mai puțin periculoasă pentru conservarea suportului. Copiștii aparțineau comunității monastice. Uneori, călugări în trecere veneau să li se alăture, chemați datorită competenței lor sau, dimpotrivă, veniți să se perfecționeze într-un atelier renumit sau pur
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Experiență estetică și hermeneutică literară. București: Editura Univers. Jamț, F., Ștefănescu, B., & Samson, D. (2006). Tehnici moderne de instruire prin acces la medii vizuale active. Suceava [f.e.]. Jianu, I. (2010). Între teatru și literatură. Ediția a 2-a. București: Palimpsest. Josien, M. (2004). Techniques de communication interpersonnelle. Analyse transactionnelle. École de Palo Alto. PNL, Éditions d'Organisation. Jouvet, L. (2002). Témoignages sur le théâtre. Flammarion. Kerbrat-Orecchioni, C. (1980). L'Énonciation. De la subjectivité dans le langage. Paris: Armand Colin. Kerbrat-Orecchioni, C.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să spun că undeva eram vai de sufletul meu, obosită sau mai știu eu cum. Trecutul Vioricăi Cortez este precum apartamen tul ei: plin de amintiri prețioase, cărora anii le au diluat contu rurile, le-au juxtapus ca într un palimpsest. Unele sertare scot la iveală comori doar intuite, altele rămân închise oricâte chei aș încerca. Cred că amestecul acesta de uitare și întâmplare trăită parcă ieri e unul dintre motivele pentru care mă simt în elementul meu. Ador să pun
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de transformare, de interpretare a altor limbaje politice, fie în vederea susținerii, fie în vederea respingerii acestora. Din această perspectivă, una dintre trăsăturile specifice manifestărilor verbale din spațiul politic este interdiscursivitatea, raportarea la acte discursive anterioare, ale altora sau ale aceluiași locutor. Palimpsest al performărilor discursive precedente din câmpul politicii, limbajul politic obligă emitentul la raportarea constantă la contextul discursiv, cu atât mai mult cu cât proliferarea media face transparentă fiecare înscriere la cuvânt, influențând opinia publică. b) Dramatizarea. Impactul media a condus
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau publică). Încălcarea acestor reguli generează eșecul actului de comunicare, iar în cazul limbajului politic, conduce la pierderea legitimității locutorului și a actelor sale politice. O trăsătură definitorie a manifestărilor discursive din domeniul politicii este caracterul polifonic, limbajul politic fiind palimpsestul enunțurilor anterioare ale aceluiași emițător, dar și al enunțurilor adversarilor. Una dintre formele prototipice de manifestare a limbajului politic, dezbaterea, pune în evidență calitatea de inter-discurs a acestuia: limbajul politic reia, interpretează, analizează, inovează chiar conținuturile altor enunțuri, emise anterior
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Din punct de vedere conceptual, putem enumera câteva cuvinte cheie , rezultate atât din teorie și filosofie cât și din practica ultimelor decenii: genius loci, regionalism critic, mișcarea neoraționalistă, peisajul ca fenomen cultural, arhitectura ca sculptură la scara urbană, pliu, rizom, palimpsest, forțe fluide, mișcare, porozitate, clădirea ca organism, hibrid, spațiu digital, clădire verde și lista poate continua. În ciuda diversității conceptelor, În ceea ce privește reprezentarea formală, exemplele se pot reduce la doar câteva categorii , În funcție de tipul acțiunii exercitate asupra terenului. Există mai multe moduri
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
această categorie, este City of Culture of Galicia din Santiago de Compostela, arhitect Peter Eisenman (Fig. 13). Acesta este probabil cel mai mare proiect de acest gen de până acum, aflat Încă În construcție. Proiectul se dezvoltă pe conceptual de palimpsest, Eisenman suprapunând aici trei straturi (Fig. 12). Primul strat reprezintă planul centrului medieval din Santiago, suprapus peste harta topografică a sitului deluros. Al doilea strat este un grid cartezian modern așezat peste traseele medievale, iar al treilea strat permite distorsionarea
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
spațiul indian, fusese deja validat printr-o meritorie teză de doctorat elaborată de Amita Bhose (vezi Eminescu și India, Ed. Junimea, 1978). Ca și alți creatori cu însemnele geniului, autorul Luceafărului se recunoștea, prin scrierile sale, în Grundul dintîi, în palimpsestul placentar al fondului arhaic și mito-poetic, în acea "Lume ce gîndea în basme și vorbea în poezii", cum rostește într-unul din versuri. Rădăcinile spiritului eminescian plecau din straturile depunerilor sau ale plămădirilor culturale, iar asimilarea organică nu era altceva
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Eliade. "Regiunea de existență" a generației S-a spus, pe bună dreptate, că eseurile lui Vulcănescu pe tema generației sau a tinerei generații constituie un "program teoretic și existențial"29. Generația, și ea un concept ambiguu, are o natură de palimpsest în care coexistă mai multe rădăcini ale termenului, înțelesuri care se îmbină și se pun alternativ în funcțiune în raport cu variile sale utilizări. Astfel descifrează Vulcănescu vreo șapte accepții ale termenului de generație (biologic, sociologic, statistic, istoric, psihologic, cultural-și-politic și economic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe un mult mai mare număr de pagini decît textul propriu-zis al dialogului, este, în nenumărate locuri, un comentariu autoreferențial. Noica ne tălmăcește ce spun Hermogenes, Cratylos și Socrate, personajele dialogului, dar, ca într-o oglindă sau ca într-un palimpsest, descoperim judecăți sau tot felul de estimări care trimit la suprafața și adîncimile limbii române. Filosoful de la Păltiniș s-a apropiat de limba noastră, pentru a-i relua o comparație, cu sfiala cu care se pare că se apropiau, în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din scenariul semantic cu pricina. Primul sens, comun inițial sculptorului și privitorului, a fost cel pozitiv, de reprezentare a unei persoane. Este nivelul informativ, cel care ne-a comunicat ceva. Un strat, desigur, istoric, circumstanțiat. Altă falie a clivajului, a palimpsestului de care vorbeam, este cea simbolică, despre care am putea discuta mult și subtil. Numai că acestea sînt înțelesuri care, pe de o parte, au fost uzurpate de istorie și convertite în negativul lor, pe de altă parte, ele au
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Et toujours l'histoire des idées de l'entre-deux guerres nous a amené à réfléchir sur la relation entre génération et esprit du temps, un thème si fragile abordé par Mircea Vulcănescu. Concept ambiguë, la génération a une nature de palimpseste où coexistes plusieurs racines du terme, sens qui s'allient de rechange et se mettent alternativement en fonction par rapport à ses diverses emplois. Vulcănescu déchiffre environ sept significations (biologique, sociologique, statistique, historique, psychologique, culturelle-et- politique et économique), auxquelles il
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pragmatics. The interbellum history of ideas has also prompted us to meditate on the relationship between the generations and the spirit of the time, an extremely fragile theme approached by Mircea Vulcănescu. An ambiguous concept, the generation pertains to a palimpsest in which, based on its uses, there coexist several roots of the term, several combined meanings that alternatively set one another into motion. Vulcănescu succeeds in deciphering about seven biological, sociological, statistical, historical, psychological, cultural-and-political, and economical assumptions of the
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poetice propriu-zise, iar acest spațiu relațional nu e iluzia creată de un trompe-l'œil, ci mediul real al perspectivei deschise de posibilul însuși al luminării, interspațiu al manifestării, distanța care unește și strălucește. E mai mult decât structura de palimpsest, unde imaginea acoperită răzbate prin interstițiile imaginii suprapuse; în structura diafană imaginea fondului de spațiu rămâne inaparentă, în timp ce imaginea poetică de suprafață e adusă în zona optică a unei alte vizibilități, adâncită și luminată din interior. Nu ea este "obiectul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]