613 matches
-
doar teama de-a nu trezi zeii, solarii, visătorii de visuri tenace, cuminți. Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor! Un gând de puternică vară, un cer de înalta lumină, se-ascunde în fieștecare din ele, când dorm. Palpită în visul semințelor un foșnet de câmp și amiezi de grădină, un veac pădureț popoare de frunze și-un murmur de neam cântăreț. CÎNTECUL VÎRSTELOR Dragostele mele bune cum le-a măcinat pămîntul! Cum pieriră pe sub iarbă frumusețea și cuvîntul
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Mișcările bilelor care se târau pe pământul pivniței, ca și sunetele ascuțite, ca niște chițcăieli îndepărtate, îl speriaseră instantaneu. Pe măsură ce armata de cocoloașe se apropia, începuse să înțeleagă. Era un grai cunoscut și atât de cald, încât își simțea inima palpitând și creierul invadat de amintiri imposibil de legat într-o poveste. Și imediat știuse că sunt glole. Îi înconjuraseră capul și îi povesteau tot felul de lucruri că abia a răsărit luna, că la nici trei metri sub el trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
măriți cu mine și plecăm în Olanda. Și ce să facem acolo? Vedem noi: învârtim afaceri, mai ne plimbăm, mai facem copii. Discuția aceasta o emoționase și se fâstâcise pe neașteptate. Topul ei negru, pe care scria cu auriu Firenze, palpita în ritmul inimii. Pentru ea a fost o propunere serioasă și definitivă. Vara lui 2000 și-a petrecut-o cu Cristi, nici măcar în Italia n-a mai plecat și nici ai ei n-au putut să vină. Mergeau împreună peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de prostii. Ce vrei să zică? Ce vrei să zică o groapă? Prăpăstii... GRUBI: Hm! A noastră nu pare ca alelalte. BRUNO: Parcă poți să știi... GRUBI: O simt. Zău. Uite, o simt aici, în șira spinării. O simt cum palpită. Astă-noapte m-am lăsat ușor în adâncul ei ș-am simțit cum respiră. BRUNO: E-e! GRUBI: Zău! Respira-ncet, uite-așa, și în jur se simțea ceva cald, parcă aburea în jur. Îți spun eu. Groapa asta e vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și să încerce să mă prindă; lui Hugo i-ar plăcea foarte mult, cred că s-ar distra de minune, dar mie pur și simplu nu-mi plac lucrurile astea. —Adevărat? se auzi o voce de pe scări. Era Tabitha, care palpita de emoție. Odată ce ne atrăsese atenția, o luă la fugă, în jos, pe scări, cu mâinile întinse. Când ajunse la capătul scărilor, își încrucișă mâinile pe piept și o luă ușor, printre cei din grup, care se dăduseră la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
se prelingeau prin țevile de eșapament, așa cum se întâmpla cu fabricile în timpul Revoluției industriale. În mod ciudat, îmi cam plăcea rezultatul. Aveam o teorie cum că, dacă tot trăiești la oraș, măcar să alegi unul pe cinste, o capitală pulsând și palpitând de viață și mizerie, acolo unde până și cei mai puternici supraviețuiesc cu plămânii contaminați permanent. Spre dezamăgirea mea, până la urmă, toți, în afară de mine, trebuiau să ajungă undeva și să se întâlnească cu cineva. Succesul Visului unei nopți de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Încearcă să-și stăpânească instinctele și nu reușește decât să dezvolte o bestialitate mult mai rafinată. Ce instinct animalic s-ar putea cristaliza în torturile Inchiziției, în lagărele de concentrare naziste sau în măcelul de la MY-LAI? Aici, în jurul său, simțea palpitând cea mai crudă dintre selve, dar, cu toate astea, în doi ani nu asistase la nici o singură scenă care s-ar fi putut compara cu groaza unui bombardament cu napalm, cu dezgustul pentru o suburbie a Saigonului sau cu degradarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
spre geam. Ți se va părea că dacă Șaman 151 nu-l deschizi, te sufoci, vei da perdeaua la o parte și vei respira aerul nopții, iar lumina lunii va năvĂli În cameră, Îmbrăcând În argint corpul gol care a palpitat alături de tine În pat până adineaori, când l-a furat somnul. Vei simți că trebuie să ieși afară, să te urci În mașină și să gonești În necunoscut. SĂ parcurgi sute de kilometri și să te oprești doar undeva sus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
defilat un fel de nălucă de abur care a rămas suspendată În fața ochilor mei până am clipit. Era ca o țesătură foarte delicată de abur, rotund, cu niște imprefecțiuni, găuri, adâncituri și excrescențe, unele mai luminoase, altele mai Întunecate, care palpita În jurul unei lumini. Pentru o secundă, mi-a fost dat să-mi văd forma sufle- tului. În același moment năluca s-a tradus instantaneu În limbaj senzorial, arătându-mi-se pe dinăuntru și pe dinafară În același timp. m-a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
spre hotel, În grup, gândindu-mă la aceste lucruri, mai dezorientată ca oricând, când ivan mă prinse deodată de braț : — Hai să stăm de vorbă. rusul avea aspectul unui mic șobolan, din cauza staturii mici și a ochilor curioși și scormonitori, palpitând de un foc rece, albastru. Semăna mai degrabă cu un spiriduș sau cu un elf, poate și din cauza urechilor clăpĂuge. mă așteptam din clipă În clipă să scoată o butelcuță de vodcă din care să se alimen- teze, În stilul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
vei îndrepta spre geam. Ți se va părea că dacă nu-l deschizi, te sufoci, vei da perdeaua la o parte și vei respira aerul nopții, iar lumina lunii va năvăli în cameră, îmbrăcând în argint corpul gol care a palpitat alături de tine în pat până adineaori, când l-a furat somnul. Vei simți că trebuie să ieși afară, să te urci în mașină și să gonești în necunoscut. Să parcurgi sute de kilometri și să te oprești doar undeva sus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
defilat un fel de nălucă de abur care a rămas suspendată în fața ochilor mei până am clipit. Era ca o țesătură foarte delicată de abur, rotund, cu niște imprefecțiuni, găuri, adâncituri și excrescențe, unele mai luminoase, altele mai întunecate, care palpita în jurul unei lumini. Pentru o secundă, mi-a fost dat să-mi văd forma sufletului. În același moment năluca s-a tradus instantaneu în limbaj senzorial, arătându-mi-se pe dinăuntru și pe dinafară în același timp. M-a traversat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
spre hotel, în grup, gândindu-mă la aceste lucruri, mai dezorientată ca oricând, când Ivan mă prinse deodată de braț : — Hai să stăm de vorbă. Rusul avea aspectul unui mic șobolan, din cauza staturii mici și a ochilor curioși și scormonitori, palpitând de un foc rece, albastru. Semăna mai degrabă cu un spiriduș sau cu un elf, poate și din cauza urechilor clăpăuge. mă așteptam din clipă în clipă să scoată o butelcuță de vodcă din care să se alimenteze, în stilul său
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pe care te deplasezi : direcția Jamaica pe JFK Expressway, apoi Interstate 678 și Van Wyck Expressway, continuare pe Verrazano-National Bridge, apoi pe Main Street și pe Union Turnpike...toate aceste nume defilau prin fața mea ca niște semne magice, în ele palpita un anumit orgoliu al americii. După cum america își exprima grandoarea și în uniformele piloților și ale stewarzilor, ale agenților vamali, ale polițiștilor și ale militarilor. nimic mai familiar pentru un locuitor al planetei terra decît o uniformă de G.I. Un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fără conținut vital. Trăirea în imediat asociază viața și timpul într-o unitate fluidă, căreia ne abandonăm cu pateticul elementar al naivității. Când însă atenția, fruct al unor inegalități lăuntrice, se aplică asupra scurgerii vremii și se înstrăinează de ceea ce palpită în devenire, ne pomenim prezenți într-un gol temporal, care în afară de sugestia unei desfășurări fără obiect nu ne poate oferi nimic. Plictiseala e prizonieratul în timpul inexpresiv, emancipat de viață, ce-o evacuează chiar, spre a-și crea o sinistră autonomie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
acest sentiment și atât de ciudat, încît ar trebui să-l trăim cu strigăte. Simt cum ar trebui să mor din cauza vieții și mă întreb dacă are vreun sens căutarea unei explicații. Când tot ce ai tu ca trecut sufletesc palpită în tine într-un moment de nemărginită încordare, când o prezență totală actualizează experiențe închise și când un ritm își pierde echilibrul și uniformitatea, atunci din culmile vieții ești prins în moarte fără a avea acea groază în fața ei care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
stări, deși diferite ca natură și orientare, răsar din fondul cel mai adânc și mai intim al ființei noastre, din centrul substanțial al subiectivității, care este un fel de zonă de proiecție și radiere. Devii liric atunci când viața din tine palpită într-un ritm esențial și când trăirea este atât de puternică, încît sintetizează în ea întreg sensul personalității noastre. Ceea ce este unic și specific în noi se realizează într-o formă atât de expresivă, încît individualul se ridică în planul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
decât la bucurie, deoarece pentru ea nu există iremediabilul, ireductibilul și fatalul, ca elemente din structura interioară a existenței. A simți că poți totul, că absolutul e în mâna ta, că exuberanța ta este exuberanța acestei lumi, că ritmul universal palpită în tine frenetic și intens, că tu ești lumea, că existența nu e conceptibilă decât în măsura în care trece prin tine, a găsi sensul lumii, actualizat în fiecare moment în expresia cea mai deplină, este desigur a realiza o formă de bucurie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ce acesta presupune ca oroare și pasiune bestială, ne-am diluat sângele și ne-am îndulcit patimile cu un dor amăgitor, ale cărui virtuți dormitive ne-au îmbătat simțurile peste măsură. În ochii românului, dar mai cu seamă în cântec, palpită, cu o insistență insinuantă, revărsarea monotonă a acestui dor, aparent elixir al inimilor sfâșiate, în realitate atracție adormitoare pentru suflete inerte. Cine a avut ocazia să audă în orașele săsești din Ardeal vreo ceată de flăcăi români doinind în înserări
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
adevăr”" Pariul sinceritățiitc "Pariul sincerității" Nasc și în Britania oameni „cu învățătură despre Împărăția cerurilor” (Mt. 13,52). Capabil să relativizeze modelele prezentului, Andrew Louth - căci despre acest cărturar vom vorbi - nu ratează deloc sensul profund al actualității. Rostirea sa palpită sub acolada începutului (alpha) și a sfârșitului (omega), fiind dictată de vocația înțelegerii perenității revelației lui Dumnezeu. Timpul prezent al acestei teologii este cel al unei prezențe eshatologice, sub semnul explorării care - prin forța paradoxului - crucifică „înțelesurile cele slabe ale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ar putea împlini fără integrarea omului în sânul unei mișcări mai vaste de flux și reflux, asemănătoare efluviilor Iubirii divine descrise de Sfântul Dionisie Areopagitul în Ierarhia cerească. Revelația Vieții înfățișează universul ca un imens trup al cărui patos intim palpită într-un tempo cardiac, între sistola dăruirii și diastola abandonului. Transmutarea reciprocă a esenței omului în inima nevăzută a Vieții prin nașterea transcendentală este, de fapt, cuvântul de răscruce pronunțat de Fiul către Tatăl: „După cum Tu, Părinte, întru Mine și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
asigură în sens profund unitatea celor doi iubiți. Cu alte cuvinte, nu simpla acuplare sexuală, ci trupul copilului nou-născut face ca cei doi să fie una (Mt. 19,6). Dacă eșecul întâlnirii erotice își păstrează timbrul autenticității atunci când trupul celuilalt palpită în chip magic (dar înșelător, conform legii fenomenologice a duplicității apariției), cea mai violentă formă de uitare a dimensiunii subiectiv-patetice a corporalității o reprezintă prostituarea. Eșecul este celebrat în acest caz. Relațiile strict economice dictate de prostituție au devenit un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
trebui să-și coboare mâna ca să se ajute, fata îl înconjură cu totul și îl trase în ea. Erau atât de tulburați, cu piepturile tresăltând și pântecele zvâcnind, încât nici nu a fost nevoie să se miște ca să se simtă palpitând unul în altul. Toate cercurile, ale brațelor, ale pulpelor, ale luminii, se strânseseră într-unul singur atunci când bărbatul trecu, vâscos și întretăiat, în femeie. Ea nu-și terminase încă plânsul, așa că mai rămaseră câteva clipe îmbrățișați, mărind cercurile și lăsând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înalță în regiuni solare, Cântând a mea dorință... să-ți iai sublimul zbor. Amice, pentru mine durerea-i infinită, Nimica nu mă 'ncîntă; de toți eu sunt uitat. Și inima mea tristă, de viscole zdrobită, Numai pentru tine, amice, a palpitat! E noaptea! afară ploaia cade-n torente Tenebru-i așa de mare încît nemica vezi. Lumea acum doarme... Nu-mi aduc aminte O noapte mai grozavă!... dar numai eu veghez! veghez cu morsa singur și lampa, împreună, Amici inseparabili în ore
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca și conținutul, care trebuie să fie apetisant, atrăgător... Bucătăria mediteraneană este un bun exemplu de ceea ce putem face cu legumele. Încercați să puneți cel puțin trei culori În farfurie și plante aromatice precum cimbrul, busuiocul, ienupărul. Nările trebuie să palpite, ceea ce antrenează o bună salivație. Favorizați o bună digestie O mare parte a populației suferă În tăcere de o digestie laborioasă. Cum să facem să evolueze practicile noastre alimentare pentru a crește digestibilitatea alimentelor? Consumarea de alimente bogate În elemente
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]