3,126 matches
-
Cântând iubirii celesta melodie Și dragostea țâșnește că și-o apă vie În patul tău când îmi găsesc culcuș. Mi te-a cioplit chiar sufletul cu dalta, În tine regăsesc ce gandu-a plăsmuit, A mea mi te-aș dori pan la sfârșit, Nu te-aș schimba femeie cu vreo altă. Mi-e dragostea un fluviu nesfârșit Tu-mi ești șalupa de salvare Te-am căutat și uite te-am găsit Că te iubesc nu-i simplă întâmplare. Tu clipa-mi
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
Și te-am cercetat într-una, Pînă te-am făcut mireasă. Ce ascundeai între picioare Și-n sînii tăi cei dulci-amari Erai o zînă în șalvari Cu buzele de fată mare Știai să cînți la instrumentul La care era meșter Pan Eu te-am rîvnit mai mult de-un an Purtîndu-mă ca indecentul Dar a venit și clipa dulce În care am vibrat curpins De voluptăți de nedescris Și nu știu visul ce-mi aduce Dar clipa știu că-mi este
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
parte din perete, o tapiserie lucrată cu migală, în culori diafane, reprezentând o scenă mitologică. Ne dăm seama că este Diana, divinitate italică, identificată cu Artemis, zeița vânătorii, fecioară sălbatică, singuratică, ce cutreiera pădurile însoțită de câini, dăruiți de zeul Pan, inventatorul naiului. Artemis ucidea animalele cu arcul și săgețile. În tablou este înconjurată de câini și în mână are arcul. Mai descoperim diverse ornamente, porțelanuri de Meissen, obiecte din argint, ceasuri. Protejată de sticlă, putem vedea Evanghelia luminată (Illuminated Gospel
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
fi-ntâmplat? Trec io podul, ies în cruci, Tanării erau la cuci*! Și mai mnici și mai înalt” Să jiucau flăcăi, bărbat”. Doi staceau între doi pari Alțâ-n față să-ntorceau. Toager lopta o zvârli Mnihai cu bată lovi. Lopta pan” la nori ajiunsă Da” Nelu în mani o prinsă! Locu-acuma îl șcimbară Manile să înălțară: - Ilie, nu o lasă! Doamne! Pcică-n Valea li Ioane. Să dusă la... lucru rău! - Scoace-o Petre, gin parau! S-o tăiară doi o tri
LA CUCI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368788_a_370117]
-
grâi- Iarnă nici nu-i dusă bine Postu” Pașcelui să pringe. Zua-i cald, frigu-i pa sară Mniroasă a primăvară. Mneii-s mnici, fluturii zboară Vântu” sufla într-o doară. Bace toaca pa Tocila La susani... gata-i slăina! Să vorbeșce, zău, pan sat Că porcu țâț l-au mâncat! Negina gin grâu s-alege, Vinerea, încet să fierbe La S”ânt”Toager el să mânca Cu zahăr, ge vrei...cu nucă. * Spală părul, fecile Cu apă și iegeră Să fie păru” frumos
POSTU” PAȘCELUI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368789_a_370118]
-
bună zi. La sandale s-a dus țocul, De pantofi bani nu mai sunt. Din chenzin-ai făcut cocul; Contul este prea mărunt. Frunză tot mai este verde; Nu-l mai auzim pe cuc. Vara-ncet, încet se pierde Ca țigară pan' la muc. Cred că-i numai o părere, Toamnă s-a ascuns în noi! Are și ea o durere: Să dea iama-n păpușoi! Referință Bibliografica: Cred că-i numai o părere / George Safir : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CRED CĂ-I NUMAI O PĂRERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364632_a_365961]
-
le aduc felicitări cordiale, mulțumiri și admirația unui îndrăgostit de lirica eminesciană. În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
fermecat, ne-a adus pe cei din sală în stare de extaz total. Ne rețineam respirațiile, voiam să-l îmbrățișăm și să-i mulțumim pentru darurile inestimabile ce ni le oferea ca pe niște mărgăritare înrourate, culese din paradisul lui Pan. Ne-am contopit cu muzica, ființa noastră vibra de fericire, trăiam la cel mai înalt grad al iubirii senzația desprinderii din lumea pământeană și urcasem în sferele de vis ale eternității. Apoi a urmat o liniște totală, Gheorghe Zamfir, zeul
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
Ne-am contopit cu muzica, ființa noastră vibra de fericire, trăiam la cel mai înalt grad al iubirii senzația desprinderii din lumea pământeană și urcasem în sferele de vis ale eternității. Apoi a urmat o liniște totală, Gheorghe Zamfir, zeul Pan al zilelor noastre, coborâse pe pământ și ne privea cu ochii înrourați. Era mulțumit că-și dusese până la capăt misiunea încredințată de Creator. Ne adusese în suflete bucuria și fericirea. A fost un triumf al maestrului Gheorghe Zamfir, răsplătit cu
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
le aduc felicitări cordiale, mulțumiri și admirația unui îndrăgostit de lirica eminesciană. În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
fermecat, ne-a adus pe cei din sală în stare de extaz total. Ne rețineam respirațiile, voiam să-l îmbrățișăm și să-i mulțumim pentru darurile inestimabile ce ni le oferea ca pe niște mărgăritare înrourate, culese din paradisul lui Pan. Ne-am contopit cu muzica, ființa noastră vibra de fericire, trăiam la cel mai înalt grad al iubirii senzația desprinderii din lumea pământeană și urcasem în sferele de vis ale eternității. Apoi a urmat o liniște totală, Gheorghe Zamfir, zeul
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Ne-am contopit cu muzica, ființa noastră vibra de fericire, trăiam la cel mai înalt grad al iubirii senzația desprinderii din lumea pământeană și urcasem în sferele de vis ale eternității. Apoi a urmat o liniște totală, Gheorghe Zamfir, zeul Pan al zilelor noastre, coborâse pe pământ și ne privea cu ochii înrourați. Era mulțumit că-și dusese până la capăt misiunea încredințată de Creator. Ne adusese în suflete bucuria și fericirea. A fost un triumf al maestrului Gheorghe Zamfir, răsplătit cu
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
le aduc felicitări cordiale, mulțumiri și admirația unui îndrăgostit de lirica eminesciană. În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
fermecat, ne-a adus pe cei din sală în stare de extaz total. Ne rețineam respirațiile, voiam să-l îmbrățișăm și să-i mulțumim pentru darurile inestimabile ce ni le oferea ca pe niște mărgăritare înrourate, culese din paradisul lui Pan. Ne-am contopit cu muzica, ființa noastră vibra de fericire, trăiam la cel mai înalt grad al iubirii senzația desprinderii din lumea pământeană și urcasem în sferele de vis ale eternității. Apoi a urmat o liniște totală, Gheorghe Zamfir, zeul
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Ne-am contopit cu muzica, ființa noastră vibra de fericire, trăiam la cel mai înalt grad al iubirii senzația desprinderii din lumea pământeană și urcasem în sferele de vis ale eternității. Apoi a urmat o liniște totală, Gheorghe Zamfir, zeul Pan al zilelor noastre, coborâse pe pământ și ne privea cu ochii înrourați. Era mulțumit că-și dusese până la capăt misiunea încredințată de Creator. Ne adusese în suflete bucuria și fericirea. A fost un triumf al maestrului Gheorghe Zamfir, răsplătit cu
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
unor artiști, acești copii frumoși ai templului pe care, uneori, îl numim teatru”. Vânzări record la Opera Comică pentru Copii Luna martie a marcat încă un succes de casă pentru Opera Comică pentru Copii: după cele 17 reprezentații alemusical-ului „Peter Pan”, care a avut premiera pe 13 februarie 2015, rezultatele sunt grăitoare: 6.719 bilete vândute și 7.208 spectatori prezenți în sală. Astfel, acesta a devenit primul spectacol cu grad de ocupare 100% din palmaresul instituției. De asemenea, încă de la
PESTE 20 DE SPECTACOLE ÎN FESTIVALUL „HÄNSEL ȘI GRETEL” LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350345_a_351674]
-
sută de ani, brîu țesut în patru ițe, pe care străluceau cele trei culori ale drapelului național (roșu, galben, și albastru), iar în mânuțele ei fine ținea naiul inițiatic, instrumentul (syrnx*) la care a cântat zeităților din Olimp... legendarul zeu Pan. Cand a primit Trofeul Festivalului (încununare prestigioasa a unei activități rodnice ce o desfășoară din fragedă copilărie pe scena muzicii populare instrumentale dar și vocale), în ochii ei fermecători, melancolici... au apărut bobite de mărgăritar. O cuprinsese emoția. Succesul se
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
mere”. Debutul în poezie, în antologia de versuri, „Freamăt de timp”- „Freamăt peren”, în anul 2007- editura 3D. Au urmat și alte voume colective precum: - „Primăvara” (antologie de versuri), 2008, editura As - „Antologie de poeme și comentarii becartiene”, 2008, editura Pan Europe - „Lira în patru puncte cardinale” (antologie de versuri), 2009, editura Publishers - „Antologie de proză a revistei Singur”, 2010, editura Grinta, Cluj-Napoca - „Însemne” (antologie de versuri), 2010, editura Docucenter, Bacău - „Antologia de versuri -Vama Literară, al treilea val, a șaptea
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
l-ați trecut prin roua ? De-o vară v-așteaptă blându- abecedar Și doamna se-mbracă cu rochia nouă, Ce a primit-o azi, de la toamnă în dar. De mâine, veți pune sămânță în piatră, De mâine, veți crește voinici pan’ la nori Și jocul rămâne-va mai mult pe la vatră; Veți fi mult mai buni și mai răbdători. De mâine pe cer un alt soare răsare; Lumină lui va va duce-n credință, Pe toate le-aveți în marea visare
DE MÂINE (POEZIE PENTRU COPII) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349962_a_351291]
-
Buna ziua... buna ziua!... Acasă-s gospodarii? - Acasă, da, acasă, unde să fie!? Luați loc... acolo pe pat? - Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani Ileana, dacă puteți să-mi împrumutați numai puțin căldarea aia albă Să mulg și eu văcuțele!... - Luați, pani Iacob, luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile. - Da-da! Aduc aduc imediat! - Mai puneți laptele în
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Da, da mda... mda... nu vă deranjați stau aici, oriunde Dupa puțină tăcere, uncheșul începea: - Ce mare rugăminte aș avea la dumneavoastră, pani Ileana, dacă puteți să-mi împrumutați numai puțin căldarea aia albă Să mulg și eu văcuțele!... - Luați, pani Iacob, luați! raspundea mama. Doar s-o eliberați după ce terminați de muls vacile. - Da-da! Aduc aduc imediat! - Mai puneți laptele în căzănelul ăla din tindă! îi dădea mama soluții Dupa ce mulgea vacile, și după ce închidea animalele în ocolul
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > STĂPÂNUL STELELOR Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului eu sunt stăpânul stelelor, un pan înaripat pe câmpuri, în grota mea nici un străin, doar liliecii care zboară, desfac izvoarele din crânguri, desfund fântâni din mâlul lor, sunt mistuit de multe patimi, aleargă fauna prin mine și niște ochi plini de miresme, nimic, nimic nu s-
STĂPÂNUL STELELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347546_a_348875]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MITOLOGICALE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mitologicale Un țap bătrân, un Pan acolo, după o ciută alergând, și-a pierdut capul, pe Apolo, mai merită să scrii un rând? Unchiul Ned tot timpul bea, se îneacă-n alcohol, a venit la noi odată îmbrăcat ca un hohol, a luat un pahar cu
MITOLOGICALE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350187_a_351516]
-
mare sensibilitate ,,Ceasul fagilor a venit înapoi. Toți fagii au costume noi, Eftine, fragede, verzi, Numai să le desmierzi." sau de o aciditate pornită din revoltă interioară, ,,Ci tu ești doar un pumn de sărăcie" ,, Și dacă vorbiți cu bravul Pan Spuneți-i că naiul nu mai face un ban, Că peste umanitate Urlă zeiță Răutate." reflectă ca o oglindă, sufletul de român care-și iubește natură și neamul. Perceptor fiind, Ion Pena s-a implicat în activitatea sătenilor bănățeni, iar
PUTINE VORBE... DESPRE ION PENA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365866_a_367195]
-
chiar de la bijutierii lăutari, va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” și altele. Cine le-a auzit și le cunoaște, doar rostindu-le titlurile le și aude răsunând în urechea intimă a memoriei sale! Între anii 1960-1962, stabilită la București fiind, artista Tita Bărbulescu se va angaja
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]