1,990 matches
-
incapacitatea, incompetența, lipsa de responsabilitate (Ion Juvara). Plecând din Iași, unde a funcționat inițial, profesorul Hortolomei a luat cu sine și "mâna dreaptă", viitorul profesor Burghele. Acesta era un medic talentat, bun operator, rapid, bun administrator (a făcut din Spitalul "Panduri" cel mai bine dotat serviciu de chirurgie din țară). Era pasionat de literatura medicală și poseda o bibliotecă impresionantă (ulterior a fost aruncată pe fereastră într-un camion). Profesorul GHEORGHE CHIPAIL a fost extern și intern al profesorului Hortolomei, apoi
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
cei doi era de altminteri eminent reprezentativă tipologic: mustăcioara blondă a lui Smith, zâmbetul lui distant și silueta lui „zveltă de ofițer englez de pe Indus” (cum spunea Camil Petrescu despre cineva) își găseau o replică pe măsură în chipul de pandur iscusit și tenace al lui Țiriac. Am avut în față doi luptători: jocul lor nu mai era o simplă întrecere, ci o gravă și plină de răspundere înfruntare. Sentimentul pe care ni l-a deșteptat nu mai era unul ludic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
dedicate mișcării revoluționare de la 1821 în Principatele Române. Lucrările și materialele din fondul lui I. Liprandi cu privire la răscoala din 1821 au fost descifrate și traduse de E. Chișcă, de la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. De exemplu, manuscrisul intitulat Răscoala pandurilor sub conducerea lui Tudor Vladimirescu din anul 1821 și începutul acțiunii eteriștilor în principatele dunărene sub conducerea prințului Alexandru Ipsilanti precum și sfârșitul lamentabil al acestor mișcări în același an (fond 673, dosar 234-235-236), împărțit în 17 caiete, a fost semnalat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
munteni, „despre starea de spirit a populației“20 și, desigur, nu a putut să ignore evenimentele de la 1821. Sistematizarea informațiilor adunate pe parcursul anilor, verificarea lor la fața locului prin multiple mărturii, stabilirea poziției și a rolului fiecăruia dintre protagoniștii răscoalei pandurilor și a eteriștilor, precizarea adevăratelor relații dintre boieri, vârfurile bisericii și conducătorii acestei mișcări • toate acestea erau cerute în primul rând de funcția sa de șef al poliției speciale secrete 21. Confirmarea celor expuse stă în însemnările făcute de I.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numeroase reeditări, fiind bine primită de critică și larg receptată de public; a fost și dramatizată de Const. N. Mihăilescu, sub titlul Iancu Jianul, și pusă în scenă de Ion Șahighian, în 1942. Al doilea roman scris în germană, Der Pandur (1912), continuă firul epic al celui dintâi, dar are ca centru de greutate personalitatea lui Tudor Vladimirescu. Sarea norodului, o evocare a lui Ion Câmpineanu, manuscris pierdut înainte să fi fost definitivat, urma să încheie trilogia Sfărâmătorii de valuri. Romanul
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
1912), continuă firul epic al celui dintâi, dar are ca centru de greutate personalitatea lui Tudor Vladimirescu. Sarea norodului, o evocare a lui Ion Câmpineanu, manuscris pierdut înainte să fi fost definitivat, urma să încheie trilogia Sfărâmătorii de valuri. Romanul Pandurul, în tălmăcirea românească a Elisei I. Brătianu (1912), va fi întâmpinat cu entuziasm de Gala Galaction. Din aceeași perioadă datează preocuparea intensă a scriitoarei pentru studiul teosofiei, manifestă în articole și conferințe. De altfel, în 1925, va înființa o lojă
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Oltului, lângă Drăgășani. Episodic apare și Tudor Vladimirescu, fie în povestirile altor personaje, fie alături de haiducul Jianu, provocând o febră încărcată de așteptări și premoniții. Este vizibilă atitudinea sămănătoristă, idilizarea raporturilor între boieri și țărani. Continuând acțiunea din primul roman, Pandurul are ca protagonist pe Tudor Vladimirescu; narațiunea capătă o respirație mai largă, înglobând descrieri pitorești: imagini din București, case și moravuri ale boierimii românești sau fanariote, dar și mahalale, ruine, mizerie citadină. Portretul Sofianei Pantas, curtezana grecoaică ce fuge cu
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
naturii. Departe de orice naturalism, falsul „manual de călăuzit drumeții” se nutrește din nostalgia păgânismului, a arhetipalului, convertind elementele în simbolic și în spiritual. SCRIERI: Der Haiduck, Regensburg, 1908; ed. (Haiducul), tr. T.N. [Teodor Nica], București, 1908; Madrid, 1956; Der Pandur, pref. Carmen Sylva, Regensburg, [1912]; ed. (Pandurul), tr. Elisa I. Brătianu, București, 1912; ed. îngr. și pref. Ileana Manole, București, 1981; Cartea munților, București, 1920; ed. îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1970; Ceasuri sfinte, București, 1921; Pe drumurile Indiei
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
de călăuzit drumeții” se nutrește din nostalgia păgânismului, a arhetipalului, convertind elementele în simbolic și în spiritual. SCRIERI: Der Haiduck, Regensburg, 1908; ed. (Haiducul), tr. T.N. [Teodor Nica], București, 1908; Madrid, 1956; Der Pandur, pref. Carmen Sylva, Regensburg, [1912]; ed. (Pandurul), tr. Elisa I. Brătianu, București, 1912; ed. îngr. și pref. Ileana Manole, București, 1981; Cartea munților, București, 1920; ed. îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1970; Ceasuri sfinte, București, 1921; Pe drumurile Indiei. Cele din urmă pagini. Scrisori, București, 1927
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
se împletește cu plăcerea de a povesti, stimulată de toată paleta pitorescului balcanic. Sunt evocate, cu o luxuriantă plasticitate a descrierilor și cu fascinație, o călătorie de la București la Iași, epoca domniei lui Caragea, cu Bucureștii pustiiți de ciumă, mișcarea pandurilor lui Tudor și a eteriștilor, secvențe din pregătirea revoluției de la 1848. G. pare că se lasă în voia amintirilor, urmărindu-le meandrele după cursul capricios al memoriei, de unde și numeroasele digresiuni. Istorisirile, mai întotdeauna adevărate, suferă o transfigurare, chiar dacă memorialistul
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
un stil prea ornamentat, potrivindu-i-se caracterizarea de stil rococo. Un studiu fundamental este acela despre Mihail Sadoveanu, situat, prin puternica sa originalitate, alături de Eminescu și Caragiale. Efectuând o analiză etnopsihologică, R. îl definește pe marele scriitor un „spirit pandur”, iar natura zugrăvită de el, istorizantă. Examinează și de astă dată opera din punctul de vedere al specificului național, literatura lui Sadoveanu reprezentând „formația progresivă a sufletului nostru, procesul genetic al sufletului românesc”. Totodată, observă că numeroase dintre povestirile și
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
cenușii (Holocaustul perpetuu), Târgu Jiu, 2003. Repere bibliografice: Ion Al. Stănescu, Dicționar al oamenilor de cultură, artă și știință din județul Teleorman, Pitești, 1993, 135; Cristea, Teleorman, 604; Gheorghe Grigurcu, Un poet religios, R, 2003, 11-12; Aureliu Goci, Trubadur și pandur, „Economistul. Ecart”, 2003, 257. I.D.
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
Pindului” - transpuneri în proză, din Ovidiu și din Fedru. În 1870 este numit institutor la o școală primară din București, unde o va avea elevă pe Iulia Hasdeu. Membru al Societății „Românismul”, va aduce un elogiu lui Tudor Vladimirescu și pandurilor săi, la sărbătorirea organizată, în iunie 1871, pe Câmpul Cotrocenilor. Participă, de asemenea, la pregătirea serbărilor de la Putna, din august 1871. În 1873 e ales secretarul Societății Didactice și intră redactor la „Ghimpele”. Publică versuri, articole și piese de teatru
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
iar cei români și ruși plini de calități etc. Pe aceeași linie, reprezentând cerințele ideologice ale momentului, se situează și Ora de istorie (1953), unde U. reia subiectul „eliberării” - cu misiuni și cercetări, probe de prietenie și vigilență, cu bravura „pandurilor” și mândria de a fi „elev matroz” - într-o serie de povestiri inspirate, probabil, de evenimente reale, din biografia sa de combatant. În aceste narațiuni cu personaje conturate maniheist, copiii învață de mici să urmeze exemplul taților căzuți pe câmpul
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
și să stăvilească mișcarea, dar el încearcă o înțelegere pașnică, mai mult, îl sprijină pe Tudor cu oameni și bani. Împreună cu alți boieri, a fost printre semnatarii unei scrisori către țarul Rusiei, cerând ajutor împotriva invaziei turcești care, în urma mișcării pandurilor, amenința țara. Aflând că țarul nu îi era favorabil lui Tudor Vladimirescu, se refugiază la Brașov. Aici, în 1821, alături de Grigore Băleanu, Constantin Câmpineanu și Dinicu Golescu, el contribuie la înființarea unei societăți care, pe lângă țeluri politice (ascunse), avea și
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
țară...”, cu articolele Două școli, Ce poate face administrația. N. Popa comentează volumul Jocuri românești necunoscute al lui G.T. Niculescu-Varone. Teme istorice sunt abordate în Tradiția noastră de Victor Banu și în Revoluția lui Gandhi de C. Dan. Sub pseudonimul Pandurul, George Acsinteanu colaborează cu însemnările intitulate Grâul bolșevic și Să nu mâniem pe Dumnezeu. Câteva poezii sunt iscălite V. Faur și Simion Cezara. Se reproduc fragmente din Memorialele lui Vasile Pârvan și, sub titlul Din viața familiei Ion C. Brătianu
VATRA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290466_a_291795]
-
postul de radio local (1954), unde va funcționa ca redactor până în 1985. În anii 1968, 1971, 1976 călătorește în Italia și în Grecia. Debutează în1956 la „Oltenia literară” cu reportaje, schițe, povestiri, iar editorial cu volumul de reportaje Pe plaiurile pandurilor (1957, în colaborare cu Petre Dragu). A mai colaborat la „Scânteia tineretului”, „România liberă”, „Scânteia”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Steaua” ș.a. A semnat și cu pseudonimele Lucian Severineanu, L. Talaz, Tucin Talaz. Reporter cu propensiuni literare, Z. se înscrie în
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
cu pseudonimele Lucian Severineanu, L. Talaz, Tucin Talaz. Reporter cu propensiuni literare, Z. se înscrie în seria condeierilor care „relatează” cu entuziasm, în spiritul cerințelor ideologice ale momentului, fapte ale oamenilor noi, exploatând îndeosebi „filonul” aflat în Oltenia, „pe plaiurile pandurilor”. Bunăoară, cu toate că titlurile, ca și țesătura textelor din Orașele dragostei (1967), volumul lui reprezentativ, sunt predominant lirice - Pe portativele anotimpurilor, Focuri în nopțile Parângului, Cuibul de rață sălbatecă -, mesajul este subminat de un tezism accentuat. Câteva notații referitoare la tainele
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
pentru peisajul natural și uman al Olteniei. Z. compune și câteva piese de teatru, una (Vreau și eu un rol) jucată la Teatrul Național din Craiova, altele (Ediție specială, Chiot de bucurie etc.) fiind transmise la radio. SCRIERI: Pe plaiurile pandurilor (în colaborare cu Petre Dragu), Craiova, 1957; Pe temeliile lui August, Craiova, 1959; Biruim, Craiova, 1960; Mi-e Oltenia o floare (în colaborare), Craiova, 1967; Orașele dragostei, București, 1967; Pe-un picior de plai, București, 1967; Triunghiul apelor, București, 1978
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
păzească averile, iar cronicarul observă, cu simț analitic, cum frica le paralizează mințile și faptele. El consemnează detaliat mișcările pazvangiilor și ale cârjaliilor, cunoscute și din relatările unor martori oculari. Încercarea lui Alexandru Moruzi de a forma o oaste de panduri este disprețuită însă de Z., devenit, ca și în alte dăți, boier cu vechi ifose față de acei mișei. Atacurile lui Pazvantoglu nu vor fi respinse nici de Capitan Pașa (Capudan Hassan), ajutorul trimis de Poartă (în intrigile căruia s-ar
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
1868, Butoiești, j. Mehedinți - 4.III.1957, București), eseist, dramaturg și memorialist. Este fiul Justinei (n. Butoi) și al lui Radu Popescu, proprietar și secretar particular al lui Eufrosin Poteca. Copilului i se va da la naștere numele bunicului său, pandurul Constantin Rădulescu din Cărbunești, refugiat, după evenimentele din 1821, la mănăstirea Gura Motrului, unde starețul Eufrosin Poteca îl pregătește pentru misiunea de preot în satul Butoiești, schimbându-i numele în Popescu. R.-M. începe școala în satul natal, după un
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
o carte despre Brâncuși (1967), în care reia ideile sale despre spiritul Olteniei și despre morala țărănească. Apare, acum, mai limpede ideea despre rolul mesianic al „spiritului cobilițar”. Brâncuși nu ar fi, din acest punct de vedere, decât „un tipic pandur al spiritului”, un avanpost al modernității europene, un ferment artistic pornit din Hobița pentru a duce la Paris semnele înnoirii artei. Vorbind despre Brâncuși, autorul vorbește, în fond, despre fantasmele sale. Eseul este delectabil în ciuda viziunii sale bogomilice. P. este
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
își recapătă plăcerea de a da sfaturi. Memoriile și jurnalele intime arată, astfel, ca o corabie a lui Noe: are de toate înăuntru, de la meditații despre neant la povestiri fără perdea despre viața studentului oltean ajuns la Berlin, unde spiritul pandur face ravagii în rândurile populației feminine teutone. Numai Ion Barbu a mai povestit, în scrisorile către Tudor Vianu, cu atâta râvnă și haz isprăvile lui erotice în lumea germană. Când le evocă, P. are alt ideal de existență. Se gândește
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
se scufundă în lacurile subterane. Acum înțelegeți, prieteni, de ce lebăda neagră a melancoliei mele tulbură și îngheață feeria amiciției, de ce sunt un prieten atât de detestabil?” Lebăda neagră a melancoliei este însă - avertizează chiar autorul - sugrumată la timp, și spiritul pandur își găsește energiile necesare pentru a vitupera pe „pleșcarii Bizanțului”, pe huliganii de stânga și de dreapta (în latură morală) și pe catilinarii politici. Ce urmează se poate închipui. Nimic nu scapă, nici o „lichea fanatizată” nu este iertată. Din fericire
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
București, Calea Victoriei 167. 61. Alimanescu Constantă, 3 apartamente, București, str. G-ral Cristescu 16. 62. Alpin Ecaterina, 8 apartamente, București, str. Brezoianu 29. 63. Anghel St. Alexandru, 6 apartamente, București, Calea Plevnei 137. 64. Albinescu Alex. și Elenă, 3 apartamente, București, Sos. Panduri 37. 65. Arghir Culina, 30 apartamente, București, str. Radu Cristian 3, str. G-ral Magheru 10, str. Hristo Botev 3, str. Suvenir 2. 66. Abramovici David, 4 apartamente, București, str. Anastase Panu 11. 67. Angelescu Anton și Dumitra, 6 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]