637 matches
-
cu Fraxinus angustifolia; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91DO *Turbării împădurite; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91EO *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae); 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ────────────��────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
Bovidae - * Bison bonasus (Zimbru) CETACEA - Toate speciile REPTILE TESTUDINATA Testudinidae - Testudo hermanni (Țestoasă de uscat bănățeană) - Testudo graeca (Țestoasă de uscat) Emydidae - Emys orbicularis (Broască Țestoasă de apă) SAURIA Lacertidae - Lacerta agilis (Șopârlă cenușie) - Lacerta trilineata (Gușter vărgat) - Lacerta vivipara panonica (Șopârlă de munte) - Lacerta viridis (Gușter) - Podarcis muralis (Șopârlă de zid) - Podarcis taurica (Șopârlă de stepă) Scincidae - Ablepharus kitaibelli (Șopârlă mică) OPHIDIA Colubridae - Coluber caspius (��arpe rău) - Coronella austriaca (Șarpe de alun) - Elaphe longissima (Șarpele lui Esculap) - Elaphe quatuorlineata (Balaur
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
gallica și salcâm. Regimul hidric moderat spre modest determină instalarea unor specii rezistente la uscăciune. Sub numele generic de stepe, se reunesc pajiștile uscate cu origine primară sau secundară, dezvoltate pe substrate calcaroase. În această categorie se încadrează pajiștile pontice, panonice, sarmatice sau, în funcție de compoziția de specii, combinații ale acestora. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziții puternic expuse, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii precum dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fructicosi) 1430 Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea) 15. Stepe continentale saline și de gips 1510 *Stepe saline mediteraneene (Limonietalia) 1520 *Vegetație pe straturi de gips iberica (Gypsophiletalia) 1530 *Stepe saline panonice și mlaștini saline 16. Arhipelagul Boreal Baltic, zone de coastă și zone de exondare afectate de mișcări eustatice pozitive din aria boreala baltica 1610 Insule "esker" baltice cu vegetație de litoral nisipos, stâncos și cu pietriș și vegetație sublitorală 1620
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
și/sau Pinus pinaster 23. Dune continentale, vechi și decalcificate 2310 Lande nisipoase xerofile cu Calluna și Genista 2320 Lande nisipoase xerofile cu Calluna și Empetrum nigrum 2330 Pajiști deschise cu Corynephorus și Agrostis de pe dunele continentale 2340 *Dune continentale panonice 3. HABITATE DE APĂ DULCE 31. Ape stătătoare 3110 Ape oligotrofe din câmpiile nisipoase, cu conținut redus de minerale: (Littorelletalia uniflorae) 3120 Ape oligotrofe din solurile nisipoase vest-mediteraneene, cu conținut redus de minerale și Isoetes spp. 3130 Ape oligotrofe - mezotrofe
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
pentru orhidee) 6220 *Pseudo-stepă cu ierburi și specii anuale (Thero-Brachypodietea) 6230 *Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) 6240 *Pajiști de stepa sub-panonice 6250 *Pajiști de stepa panonice pe loess 6260 *Stepe panonice nisipoase 6270 *Pajiști xerofile până la mezofile bogate în specii din zonele joase finoscandinave 6280 *Pajiște calcifila stepică de tip alvar nordic pe șisturi calcaroase precambriene 63. Păduri sclerofile pășunate (dehesas) 6310 Dehesas cu Quercus spp
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
ierburi și specii anuale (Thero-Brachypodietea) 6230 *Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) 6240 *Pajiști de stepa sub-panonice 6250 *Pajiști de stepa panonice pe loess 6260 *Stepe panonice nisipoase 6270 *Pajiști xerofile până la mezofile bogate în specii din zonele joase finoscandinave 6280 *Pajiște calcifila stepică de tip alvar nordic pe șisturi calcaroase precambriene 63. Păduri sclerofile pășunate (dehesas) 6310 Dehesas cu Quercus spp. sempervirescent 64. Pajiști umede seminaturale
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
împădurite 91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91F0 Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior și Fraxinus angustifolia de pe malurile marilor râuri (Ulmenion minoris) 91G0 Păduri panonice cu Quercus petraea și Carpinus betulus 91H0 Păduri panoniene cu Quercus pubescens 91I0 Păduri de stepa eurosiberiene cu Quercus spp. 91J0 Păduri de Taxus baccata din Insulele Britanice 92. Păduri mediteraneene caducifoliate 9210 *Păduri de fag din Apenini cu Taxus
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 15.16 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Arthrocnemetalia fructicosae) 1430 15.17 Tufărișuri halo-nitrofile iberice (Pegano-Salsoletea) 1510 15.18 * Stepe saline (Limonietalia) 1520 15.19 * Stepe de gips (Gypsophiletalia) 1530 15.1A * Stepe și mlaștini saline panonice 2110 16.211 Dune mobile embrionare 2120 16.212 Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria (dune albe) 2130 16.221 - >16.227 * Dune fixate cu vegetație herbacee (dune cenușii) 2131 16.221 * Galio-Koelerion albescentis 2132 16.222
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
223 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Genista 2320 64.1 × 31.227 Lande nisipoase uscate cu Calluna și Empetrum nigrum 2330 64.1 × 35.2 Pajiști deschise cu Corynephorus și Agrostis de pe dunele continentale 2340 64.71 * Dune interioare panonice 3110 22.11 × 22.31 Ape oligotrofe din câmpiile atlantice nisipoase, cu conținut redus de minerale și vegetație amfibie: Lobelia, Littorella și Isoetes 3120 22.11 × 22.34 Ape oligotrofe din câmpiile nisipoase vest-mediteraneene, cu conținut redus de minerale și
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Pseudo-stepă cu ierburi și specii anuale (Thero-Brachypodietea) 6230 35.1 * Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) 6240 34.31 * Pajiști stepice subcontinentale 6250 34.91 * Stepe panonice 6260 34.A1 * Stepe panonice nisipoase 6310 32.11 Cu Quercus suber și/sau Quercus ilex 6410 37.31 Pajiști mezohigrofile pe argile și calcare cu iarba albastră (Molinia, alianța de vegetație Eu - Molinion) 6420 37.4 Pajiști mediteraneene cu
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
anuale (Thero-Brachypodietea) 6230 35.1 * Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) 6240 34.31 * Pajiști stepice subcontinentale 6250 34.91 * Stepe panonice 6260 34.A1 * Stepe panonice nisipoase 6310 32.11 Cu Quercus suber și/sau Quercus ilex 6410 37.31 Pajiști mezohigrofile pe argile și calcare cu iarba albastră (Molinia, alianța de vegetație Eu - Molinion) 6420 37.4 Pajiști mediteraneene cu ierburi înalte și stufăriș (Molinion-Holoschoenion
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
de pin alpin dezvoltate pe mlaștini 91D4 44.A4 * Păduri de molid cu spagnum 91 44.3 * Păduri aluviale reziduale (Alnion glutinoso-incanae) 91F0 44.4 Păduri mixte de stejar, ulm și frasin de pe malurile marilor râuri 91G0 41.2B * Păduri panonice de stejar și carpen 91H0 41.7374 * Păduri panonice de stejar alb 91I0 41.7A * Păduri de stejar din stepa eurosiberiana 9210 41.181 * Păduri de fag din Apenini cu Taxus și Ilex 9220 41.184 * Păduri de fag din
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Păduri de molid cu spagnum 91 44.3 * Păduri aluviale reziduale (Alnion glutinoso-incanae) 91F0 44.4 Păduri mixte de stejar, ulm și frasin de pe malurile marilor râuri 91G0 41.2B * Păduri panonice de stejar și carpen 91H0 41.7374 * Păduri panonice de stejar alb 91I0 41.7A * Păduri de stejar din stepa eurosiberiana 9210 41.181 * Păduri de fag din Apenini cu Taxus și Ilex 9220 41.184 * Păduri de fag din Apenini cu Abies albă și păduri de fag cu
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
Nistru, care sunt învinși și supuși de huni, urmându-i timp de 80 de ani prin Europa. Vizigoții, vor continua migrația prădătoare prin Europa, și în primele decenii ale secolului următor vor ajunge până în Galia și Spania. , ci în Câmpia Panonică cunoscută și sub numele de Bazinul Panonic. Următoarea populație migratoare care se stabileste la est de Dunărea de Mijloc (regiunea Dunăre-Tisa) și în Transilvania de nord-vest, după ce va fi infrânt pe hunii "de după Attila", sunt gepizii cu o capitală in
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
huni, urmându-i timp de 80 de ani prin Europa. Vizigoții, vor continua migrația prădătoare prin Europa, și în primele decenii ale secolului următor vor ajunge până în Galia și Spania. , ci în Câmpia Panonică cunoscută și sub numele de Bazinul Panonic. Următoarea populație migratoare care se stabileste la est de Dunărea de Mijloc (regiunea Dunăre-Tisa) și în Transilvania de nord-vest, după ce va fi infrânt pe hunii "de după Attila", sunt gepizii cu o capitală in zona Clujului. La Apahida și în apropiere
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
La Apahida și în apropiere de Turda au fost gasite morminte ale gepizilor. Gepizii vor fi prezenți în Est-Panonia și în nord-vestul Transilvaniei până în anul 567. Atunci Avarii asiatici împreuna cu longobarzii vor învinge decisiv pe gepizi, înființând în Bazinul Panonic regatul avar. Dupa sec, VI , o populație migratoare ce a intrat frecvent în contact cu spațiul carpato-dunărean (deci și Transilvania) în tranziția ei nord-sud spre sudul Dunării au fost slavii, care vor întemeia (cu bulgarii și populația ) ulterior Imperiul Bulgar
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
Dupa sec, VI , o populație migratoare ce a intrat frecvent în contact cu spațiul carpato-dunărean (deci și Transilvania) în tranziția ei nord-sud spre sudul Dunării au fost slavii, care vor întemeia (cu bulgarii și populația ) ulterior Imperiul Bulgar. În Bazinul Panonic, la vest de Transilvania, după decaderea statului avar (la finele sec.VIII), vor veni în jurul anului 900, tot din Asia, maghiarii care timp de 60 de ani vor face nenumărate raiduri de pradă în vestul Europei, . Există două teorii contrare
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
Spațiul timișorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor de stejar. În prezent, cu excepția arealelor împădurite cu cer și gârniță (Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Șag), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întreaga Câmpie Panonică. Peisajul este diversificat și de apariția vegetației de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esență moale. De remarcat este prezența parcului dendrologic de la Bazoșul Nou: rezervație forestieră cu o suprafață de cca 60,4 ha
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
ape de mare adâncime, captate în Piața Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate și în Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate în scop balnear. Timișoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părții de sud-est a Depresiunii Panonice, cu influențe submediteraneene. Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea și neregularitatea proceselor atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul primăverii și verii, sunt cele temperate, de proveniență oceanică, care aduc precipitații semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleași medii multianuale indică 145 zile de vară și numai 15 zile de iarnă, iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile). Delta Dunării este încadrată în regiunea biogeografică panonică și stepică a Dobrogei și prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. În arealul deltei au fost identificate 29 de tipuri
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști mediteraneene umede cu ierburi înalte din "Molinio-Holoschoenion"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști sărăturate de tip mediteranean ("Juncetalia maritimi"); Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; Pajiști xerice pe substrat calcaros; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Stepe ponto-sarmatice; Tufărișuri
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
socio-economice sunt intense, cu numeroase orașe mari (plus capitala), cu o industrie specifică resurselor de sol și subsol. Aceste unități morfologice constituie cele mai recente formații geologice pe care s-a dezvoltat cel mai tânăr relief. Poziția României între cratonul Panonic, cel Getic și cel Scitic determină structura sa geologică articulată în jurul lanțului Carpatic, parte din orogeneza alpină. Punctul unde cele trei cratoane se întâlnesc este țara Vrancei, epicentrul multor cutremure. În timp ce podișul ardelean este ridicat deaspura câmpiilor apuseană și dunăreană
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Relieful muntos(Prealpii și Alpii, orientați E-V) acoperă aproape ¾ din suprafața țării, câmpia reducându-se la un culoar subalpin(care însoțește Dunărea), la Burgenland(unde se află altitudinea minimă a țării, de 115 m) și o parte din Câmpia Panonică. Prealpii se prezintă sub forma unor podișuri sau munți mai joși, desi unele vârfuri se apropie de 3000 m înălțime(vârful Dachstein-2996 m). Alpii Orientali(sau Alpii Austrieci) sunt masivi, înalți, prezintă ghețari și cuprind două grupe: Hohe Tauern(Tauern
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
18° longitudine estică. Se poate împărți în cinci mari grupe de relief, cea mai mare fiind Alpii Răsăriteni, care formează 62% din suprafața totală a Austriei. Dealurile subalpine și subcarpatice formează 12%, iar zonele colinare din est și din jurul câmpiei Panonice reprezintă 12% din suprafața totală. A doua zonă muntoasă (mult mai mică decât cea alpină) se află la nord. Denumită „platoul de granit austriac”, se află în centrul podișului Boemiei și reprezintă 10% din Austria. Porțiunea austriacă a depresiunii Vienei
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]