857 matches
-
pe care nu e cazul să le investigăm, multă vreme Își bătuse joc de perspicacitatea sa. În ’92, unul din participanții la șuetă, Ismael Querido, deschide, sau mai bine zis Întredeschide, porțile aproape legendarei incinte Les Cinq Saveurs, chiar În spatele Panteonului. Imobilul e primitor și modest. Plata prealabilă a unei sume modeste oferă eventualului consumator cinci alternative: un cubuleț de zahăr, un cub de aloe, o ostie de vată, o coajă de grepfrut și un granum salis. Articolele apar enumerate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de colegiu, fost coleg de promoție al doamnei, care se ridică solemn, conștient de importanța lui proprie, precum și de gravitatea momentului, simțindu-se dator să cuvânteze: Profesore, Teoria dumitale de excepțională valoare va fi așezată la loc de cinste în Panteonul marilor descoperiri ale umanității din această epocă de aur, ea trebuind să contribuie a răspunde necesității stringente de rezolvare a problemelor, rămase până acum în zona de expectativă a oamenilor noștri de știință... Profesorul îl întrerupse cu o impaciență evidențiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Știam, din prefața antologicului volum tradus de Marian Papahagi (Metamorfozele, Ed. Univers, 1982), că murise în capitala Portugaliei. Ajuns la fața locului, surpriza fu multiplă: mormântul se învecina cu cel al reginei fado-ului, Amália Rodrigues (transferată între timp în Panteonul Național); incinta, cu alură de parc, e situată în cartierul Campo d'Ourique, unde locuise Pessoa; din piațeta alăturată pornește emblematicul tramvai nr.28, care traversează întreaga Lisabonă fermecân-- du-și pasagerii. Ei bine, acest spațiu atât de special, cu
Humorescă by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8361_a_9686]
-
primului volum al „Femeilor celebre“ a fost un argument în plus pentru apariția celui de-al doilea volum care să cuprindă celebrități feminine din spațiul cutural, artistic, științific, politic sau sportiv românesc. Cititorul are ocazia să constate ce mare e panteonul româncelor celebre atât în țară, cât și în lume, acoperind aproape toate domeniile care întregesc conceptul de civilizație. În opinia prof. dr. Neagu Djuvara, românca de azi are mare nevoie de o asemenea lectură pentru a lua cunoștință de misiunea
Agenda2006-12-06-1-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284889_a_286218]
-
fiind la putere, ar ceda Basarabia, ea va găsi că e mai bine să o cedăm noi, fiindcă sîntem mai buni patrioți". Dar nu credem de cuviință a mai spune unde ajung oamenii cu asemenea socoteli. Fără îndoială... nu la Panteon. [30 aprilie 1878] {EminescuOpX 83} NOU A-B-C-DAR ROMÎNESC DE VASILE PETRI Sîbiiu, 1878, Tipografia lui Ios Drotleff et Comp., 1 vol. 8 - Prețul 25 cr. v. a. Abcdarul d-lui Petri e compus amăsurat cu cererile pedagogiei moderne. Urmând principiile scriptologiei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în București, a fructificat în sens naționalist fapta lui Mihai. Însă adevăratul "antrepenor interpretativ" a fost Nicolae Bălcescu. În Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul [1847-1852] domnitorul muntean capătă certe valențe naționale, fiind, prin aceasta, catapultat în straturile superioare ale panteonului național românesc, acolo unde va rămâne ferm instalat de acum încolo. Pâlpâiri ale ideii de unire a Moldovei și Țării Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dela Racova și dela Călugăreni îmi par mai strălucite decât acelea dela Maraton și Salamina, pentrucă sunt câștigate de cătră Români! (Kogălniceanu, 1946, p. 639). Narcisismul național este evidențiat de hiperbolizarea trecutului românesc și de titanizarea figurilor eroice care alcătuiesc panteonul național. Prin toate aceste inovații în raport cu paradigma Școlii Ardelene, Cuvântul... lui Kogălniceanu reprezintă atestatul instituirii unei cu totul noi ordini a discursului istoric, intrată, prin Florian Aaron, sub zodia romantismului. Efuziunea romantică în reflecția istorică românească, a cărei valvă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu un tandem de principii politice: libertatea și unitatea națională. Aceste din urmă își găsesc apoteoza istorică în scurta perioadă de domnie a lui Mihai Viteazul, pe care Bălcescu, pe urmele lui Florian Aaron, l-a instalat permanent în nucleul panteonului național. La Bălcescu, întreaga istoria a românilor este mărturia dramatică a unei lupte neîncetate pe care aceștia au purtat-o în ideea mântuirii politice a neamului, prin obținerea libertății și unității. Încă din debutul analizei sale istorice a Românilor sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
geografic al teritoriului ocupat de principatul în cauză; de exemplu, niciunul din manualele discutate nu abordează evenimente plasate geografic în spațiul celorlalte state românești, fiecare respectând cu strictețe parametri teritoriali ai principatului a căror istorie o relatează; iii) elaborarea unor panteonuri relative provincial, în sensul că fiecare manual își are propria sa galerie de eroi, diferită de ale celorlalte principate. De asemenea, figura centrală a panteonului, personalitatea eroică în care se încarnează întregul destin al patriei, este diferită în funcție de principat. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respectând cu strictețe parametri teritoriali ai principatului a căror istorie o relatează; iii) elaborarea unor panteonuri relative provincial, în sensul că fiecare manual își are propria sa galerie de eroi, diferită de ale celorlalte principate. De asemenea, figura centrală a panteonului, personalitatea eroică în care se încarnează întregul destin al patriei, este diferită în funcție de principat. În cazul lui Aaron și al său Manual de istoria Principatului României (a se citi Manual de istoria Principatului Țării Românești), figura centrală este Mihai Viteazul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională, acesta nefăurind o unitate de mult visată, ci acționă în numele și sub pavilion german: "Michaiu Eroulu se facu acumu sî domnulu Ardealului cuprinsu in numele imperatului Rudolfu" (Moldovan, 1866, p. 59). Cât îl privește pe Ștefan cel Mare, nucleul panteonului moldav, acesta nu este nici măcar menționat în manualul de istorie a Ardealului, la fel cum nici Iancu de Hunedoara nu prezintă nici cel mai mic interes pentru Albineț în manualul de istoria a Moldovei, ori pentru Aaron în cel al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualul de istorie a Ardealului, la fel cum nici Iancu de Hunedoara nu prezintă nici cel mai mic interes pentru Albineț în manualul de istoria a Moldovei, ori pentru Aaron în cel al istoriei Țării Românești. La nivelul literaturii didactice, panteonul național nu a fost încă supus unei operațiuni de unificare, ci continua să existe în variante regionale, fiecare principat construindu-și propriul ansamblu de figuri eroice. Așadar, putem desprinde concluzia generală că, în ciuda postulării unei origini etnice comune și a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așa că nu vom insista asupra acestora. Dimensiunile unității retrospective pe care le vom detalia vor fi: a) unificarea istoriografică prin care trecuturile separate ale principatelor sunt înmănunchiate în aceeași structură narativă a cărei idee forță este principiul național; b) unitatea panteonului românesc, în urma căreia Oamenii Mari ai trecutului își pierd identitățile lor locale și capătă în schimb o unică identitate națională; c) unitatea politică, reflectată în revendicările întregirii naționale a tuturor românilor în același stat; d) unitatea intențională, prin care o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Xenopol sintetizează în același paragraf unitatea etnico-lingvistică și cutumiară a poporului român, unitatea sufletească și morală, unitatea de destin istoric, precum și aspirațiile spre întregirea politică a corpului românesc despicat în numeroase stăpâniri. După ce vom urmări procesul de unificare a panteonului național, vom explora în continuare firul din urmă al țesăturii care redă conceptul de unitate, anume dimensiunea unității politice. b. Unitatea panteonului românesc. Generația precedentă de manuale românești de istorie (Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) a creat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aspirațiile spre întregirea politică a corpului românesc despicat în numeroase stăpâniri. După ce vom urmări procesul de unificare a panteonului național, vom explora în continuare firul din urmă al țesăturii care redă conceptul de unitate, anume dimensiunea unității politice. b. Unitatea panteonului românesc. Generația precedentă de manuale românești de istorie (Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) a creat nu doar memorii divergente, ci și panteonuri particulare. După cum am arătat într-un capitol anterior, pe lângă faptul că trecutul românilor a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din urmă al țesăturii care redă conceptul de unitate, anume dimensiunea unității politice. b. Unitatea panteonului românesc. Generația precedentă de manuale românești de istorie (Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) a creat nu doar memorii divergente, ci și panteonuri particulare. După cum am arătat într-un capitol anterior, pe lângă faptul că trecutul românilor a fost defalcat pe liniile de separație politică, fiecare principat și-a edificat propriul său panteon al figurilor eroice, în centrul cărora au fost plasați Mihai Viteazul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1865; Moldovan, 1866) a creat nu doar memorii divergente, ci și panteonuri particulare. După cum am arătat într-un capitol anterior, pe lângă faptul că trecutul românilor a fost defalcat pe liniile de separație politică, fiecare principat și-a edificat propriul său panteon al figurilor eroice, în centrul cărora au fost plasați Mihai Viteazul în Țara Românească, Ștefan cel Mare în Moldova, respectiv Iancu de Hunedoara în Transilvania. O altă consecință a Unirii principatelor din 1859, corelativă unificării istoriografice, a constat în construirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
figurilor eroice, în centrul cărora au fost plasați Mihai Viteazul în Țara Românească, Ștefan cel Mare în Moldova, respectiv Iancu de Hunedoara în Transilvania. O altă consecință a Unirii principatelor din 1859, corelativă unificării istoriografice, a constat în construirea unui panteon național unitar, în care "Mihai, Ștefan, Corvine", după cum răsună versul imnului național compus de Andrei Mureșanu în zorii revoluției din 1848, au fost aduși în același cadru de referință istoric. Asistăm în această perioadă la un proces de naționalizare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național unitar, în care "Mihai, Ștefan, Corvine", după cum răsună versul imnului național compus de Andrei Mureșanu în zorii revoluției din 1848, au fost aduși în același cadru de referință istoric. Asistăm în această perioadă la un proces de naționalizare a panteonului românesc. Apartenențele și identitățile anterioare sunt topite și turnate în matricea unitară a statului național român. La fel cum pedagogia națională derulată prin intermediul sistemului de învățământ primar încerca să impună o identificare supra-locală, care să îi transforme pe copiii moldoveni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48 de ani a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul vieții. Prin Carol I, memoria națională devine contemporană, iar regalitatea, una din resursele identitare ale românității. Elogiind succesele recente ale politicii românești, Tocilescu enumeră pietrele unghiulare ale identității românești ca fiind "unirea, dinastia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de boltă ale ordinii temporale naționale construită în ceea ce am numit a fi secolul naționalismului românesc. Punctul focal este deplasat până pe data de 13 decembrie 1918, în jurul căreia se va configura noua martirologie proletară. Cu această ocazie este martirizat în panteonul proletar I.C. Frimu, conducătorul luptei lucrătorilor tipografi masacrați de forțele de represiune statale. În locul zilei de 1 decembrie 1918, cu cortegiul său de semnificații naționale, constructorii noi ordini mnemonice instalează comemorarea "masacrului dela 13 Decembrie 1918", când guvernul burghezo-moșieresc "caută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de militanții revoluționari, Bastilia românească a fost transformată în 1950 în Muzeul Penitenciar Doftana, loc de pelerinaj pentru patrioții socialiști ai RPR. Conversia naționalului în social, pe care am ilustrat-o în secțiunile anterioare, este elocvent exemplificată și în cazul panteonului elaborat de istoriografia socialistă. Am arătat cum de-a lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pelerinaj pentru patrioții socialiști ai RPR. Conversia naționalului în social, pe care am ilustrat-o în secțiunile anterioare, este elocvent exemplificată și în cazul panteonului elaborat de istoriografia socialistă. Am arătat cum de-a lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul cultural al apostolilor naționali, în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exemplificată și în cazul panteonului elaborat de istoriografia socialistă. Am arătat cum de-a lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul cultural al apostolilor naționali, în care au fost admiși triada cărturarilor Școlii Ardelene Samuil Micu, Gheoghe Șincai, Petru Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul cultural al apostolilor naționali, în care au fost admiși triada cărturarilor Școlii Ardelene Samuil Micu, Gheoghe Șincai, Petru Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu. Numitorul comun împărtășit de toți acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală în numele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]