3,599 matches
-
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului CHEMAREA VÂNTULUI ELEONORA(LIDIA) DONDESI. Codrul piere de secure, Omul de necaz și ura. Codrul piere în foc și pară, Omul de viață amară. Codrul piere de furtună, Omul de durere lungă. Codrul piere în puhoaie, Omul în descânt de babe. Codrul piere sub o glie, Omul se transformă-n huma. Codrul cărbune se face, Omul doar pământ de oale
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421654540.html [Corola-blog/BlogPost/376346_a_377675]
-
am prăbușit în fântână îmbrățișându-ți chipul niciodată n-am să uit privirea aceea ochii albaștrii cum mă urmăreau de dincolo de ape fața îți era de copil cu soarele asemănotoare sau cu un înger de lumină dar ochii tăi ca para focului erau părea că întîiia privire din univers mă privea sfredelindu-mi întreaga făptură și m-am prăbușit în fântînă cu apă cu tot când ai apărut iar în trupul acesta de lut cu vine cu oase și carne cu
UȘA OILOR-ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466595907.html [Corola-blog/BlogPost/382123_a_383452]
-
din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Pe țărmul tău de-amfibie profundă, Am eșuat și-am pescuit capricii. Și te-am simțit în mine ca pe-o undă ce-mi răcorea albastrele indicii. În coapsa ta zemoasă ca o pară, Am ascultat o arie de val ce-a răsunat habotnic într-o seară scurgându-mi indecența în aval. În sânul tău ce legăna catarge, Am adormit lihnit într-un hamac. Și m-am hrănit cu lapte și cu alge și-
CIREȘE AMARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470325131.html [Corola-blog/BlogPost/383833_a_385162]
-
-ți pune câteva întrebări " : 1. "Doamne, se poate clădi ceva pe ură ?" 2. "De ce am tăcut atâta vreme ?" 3. " Cine a delapidat Revoluția ?" 4. "Oare vom auzi că în România va exista democrație de tip occidental când va face plopul pere și răchita micșunele ?" 5. "Ce se întâmplă cu noi ?" 6. "Români ațâțați împotriva românilor, muncitori ațâțați împotriva intelectualilor, la ce pot duce aceste sfâșieri și convulsii ?" 7. " Cine sunt cei care organizează discordiile, ura ? Și de ce ?" 8. "Vreți să simțim
NIHIL IN INTEGRUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Costel_zagan_1399577723.html [Corola-blog/BlogPost/346910_a_348239]
-
Fac cu ochiul tirizii, portocale aurii; elegantele lădițe, suple ca niște domnițe dintr-un ev puțin modern, vin cu farmecul etern chiuind pe trei silabe, joacă sârba pe tarabe, dar aplauze cam silabe; dolofane merele stau la sfat cumetrele; țuguiate perele; doarme în borcane mierea, iar fasole „sparg” tăcerea; pretutindeni florile; fac bezele zorile, persiflează roadele, chicotesc năroadele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Persiflări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
PERSIFLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Persiflari_george_nicolae_podisor_1326611815.html [Corola-blog/BlogPost/361321_a_362650]
-
pulpă de căprioară la tavă, tăiată în felii subțiri, câțiva fazani la cuptor tranșați cu măiestrie, foietajele fine ca o spumă, dulciuri, mai mult pentru doamne și, desigur, un tort uriaș, omagial. Băuturile: țuică de prune, de cireșe și de pere (toate cu vechime mai mare decât primarul în funcție, care nu știm prin ce miracol se afla în al treilea mandat sub tot atâtea culori politice), vodcă (din belșug, fiindcă poeții consacrați...), whisky, ceva lichioruri din fructe de pădure (tot
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
Casandră, da' am una mare-mare ... Dar, ca mai mereu, tocmai atunci când nu te aștepți, nepoftitul răsare și el prin preajmă și se amestecă în vorba celorlalți. Și, așa, tam-nesam, după două-trei ghionturi brodite în cuvinte, i se făcu poftă de pere sântilești, poame care tocmai erau pe terminate în părul din ograda gazdei. Pomul își făcea veacul chiar lângă peretele casei, unde ferăstruica odăii fetei era deschisă. Cu broscoiul zbătându-se în buzunar, Budacea găsi prilej bun să arunce ființa aceea
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sotiile_tineretii_si_naluca_razboiu_gheorghe_parlea_1334297049.html [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
făcut-o și pentru că aici lumea are suficientă fantezie pentru a ieși pe plajă chiar și noaptea, la solstițiul de vară, ca să se spele în mare de necazuri și să-și testeze dorințele de fericire, trecându-le prin foc și pară, dar mai ales ca să fie laolaltă, bucurându-se în mijlocul celor dragi de miracolul acestei feerice naturi însorite, la propriu și la figurat. Bun venit exuberanță estivală! -------------------------------------- Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG Benissa, Spania iunie 2015 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG - BUN VENIT, VARĂ ! / Gabriela
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1435121399.html [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
zburat Spre cerul acela îndepărtat Grațioasa pășeai prin iarbă albastră În sufletul tău priveam că printr-o fereastră Mă tulburau ochii tăi mari și suavi În care cad bărbații și-ți devin sclavi Apoi ne-am întîlnit în livadă cu pere Și ți-am gustat sînii, i-am lins de miere Mai încolo m-am pierdut pe o alee Printre chiparoși și azalee Mirosea frumos și nu mă induram să plec Voiam în lacul tău să mă înec Și apoi te-
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Volum_poezii_5.html [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
cu sughițuri și cu chiuituri. Însă, cel mai mult îi plăcea să cârâie, la răscruciul Muscoaicăi. Se proțăpea chiar în mijlocul drumului și începea: Cârrr! ... Cârâia cât putea de tare, ținând-o așa, fără să respire, până când se făcea roșie ca para focului. Aveai impresia că acu'-acu', pocnește. Tăcea un pic, probabil pentru a-și aduna forță, și începea iarăși și iarăși. Nu înceta, până nu se sătura de cârâit. Se sătura și ea, dar se sătura și lumea. Fiindcă oricât
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_tril_ioana_stuparu_1382885200.html [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
ajungem până la cer să ne legănam pe arcul curcubeului după ploaie și să coborâm odată cu o ploaie de stele pe pământ. nu ar fi fantastic? (dacă n-o facem astăzi mâine nu mai știm ce va fi ... ) și tradusă de Pere Besso ELEGIA ERÒTICA estimat, m'agradaria passejar amb tu de la mà sota una pluja d'estiu càlida i ràpida ... abillada amb un vestit de brocat sentir com la pluja fins a la darrera gota em ciny la roba al coș
ELEGIE EROTICĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Elegie_erotica_vasilica_ilie_1382382420.html [Corola-blog/BlogPost/352487_a_353816]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MÂNA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului MÂNA În Biserică, recolta, ce-am adus-o azi, Părinte, E o pară, și o bere, și un ziar - lumești cuvinte - Din prinosu-mi, bogăția - eu, dator, cu două case, Doar atât ți-am pus pe masă, să-ți fac visele frumoase - Pentru mii și mii de oameni, care cer - și cer într-una
MÂNA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Mana_jianu_liviu_1326789185.html [Corola-blog/BlogPost/361330_a_362659]
-
transfigurată de plăcere, îi mângâia spatele și fesele partenerului, ghemuindu-și genunchii pentru ca lemnul ce o aprinse să ajungă cât mai adânc în cuptorul încins. Sandu nu contenea să o sărute sau să-i mângâie frumoșii sâni de forma unei pere coapte. Din când în când degetele îi mai mângâiau mameloanele, producând adevărate erupții în vulcanul mult prea activ al Irinei. Broboanele de transpirație curgeau de pe cei doi parteneri. Dorința ca fiecare să dăruiască cât mai mult celuilalt, se apropia de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390291314.html [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
măr, viața, viață! Din fusul ei ieșeu împărați și împărătese, prinți și prințese, șoareci și motănei vorbitori, zmei si zmeoaice cărora numai ea putea să le taie capul. Nu știu cum făcea dar înțelegea graiul florilor. În poala ei creșteau cireșele dintâi, perele cu miezul roșu, merele mari cât capul unui copil, prunele brumate, halvița și mărgelele din târg. În căruța ei trasă de cai se plimba copilăria râzând. În palma ei bătătorită creștea grâul, se rotunjea pâinea, cu mâna ei tremurând turna
BUNICA MEA EVA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Bunica_mea_eva.html [Corola-blog/BlogPost/364723_a_366052]
-
naștere. Suptul este prima muncă pe care și Hercules a depus-o. În nordul Europei condițiile de viață sunt mai grele, omul trebuie să muncească din greu de la fragede vârste. Consecința mamele sunt mai active în educarea progeniturilor. In sud, para mălăiață cade direct în gura lui nătăfleață. Fără muncă! Însăși religia Ortodoxă predică 200 sărbători pe an în care se usucă mâna dacă o pui pe ac sau lopată. De aceea nordicii diferă de sudici precum iarna diferă de vară
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1420806513.html [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
cu adânci înțelesuri mai ales datorită alegerii la cârma țării a unui om provenit dintr-o regiune a țării în care munca, munca bine făcută pas cu pas, este cinstită și recompensată. Este greu să convingi un sud-ist că para mălăiață nu este singurul aliment și că ar trebui să se ostenească dă ducă la gură și altele. Creangă, un moldovean, a amintit de posmagii gata muiați. Cum se face totuși că populația din Italia, și mai sud-istă, beneficiază
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1420806513.html [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
din japoneză, cf. tomoy „par“ în wintu (California). • lat. pilus e legat de Apolo, dar mai sigur de cor. pil „foc“ (< soare). Din pilus poate derivă rom. par dacă nu trebuie să vedem focul coreean pur, toharic por, slav pară (pară focului). Cf. skr. pulah „părul de pe corp“ < Apolo, Apulu. Adăugați puli „par“ în tunica, pule în saliba. Cf. p >f flok în alb., lat., română floc cf. coreean Palk, zeul soarelui; aici și fulg. Și cu r, pâro „par“ în
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1426576674.html [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
mâinile mele nu mai erau cuminți și dacă, la început, doar explorau finețea materialului din care era făcută frumoasa ei rochiță, acum se plimbau nerăbdătoare pe sub jupă, dezmierdându-i pulpele catifelate. Sânii îi simțeam mari și frumoși sub forma unor pere coapte, dar din cauza sutienului care îi ținuse struniți, nu-mi dădusem seama până atunci de mărimea lor. S-a abandonat pe marginea fotoliului și, instinctiv, a ridicat piciorul pe spetează, în timp ce, cu mâna stângă mă strângea de gât, iar cu
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
Publicat în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului M-apropii mai lesne de pietre. De tine nu pot, nu mai vreau. Pelinul cu paiul mi-l beau atent,pe-ndelete... În vetre ard focuri de zbucium cu pară dar nu mai înalte c-al meu. Îmi scutur poemul, mereu neghina mustrării să piară. M-apropii mai lesne de ceață. De tine nu vreau, nu mai pot. Mă tem zi de zi de-un complot, mă tem zi de
ASTĂZI de AURA POPA în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aura_popa_1445056541.html [Corola-blog/BlogPost/378358_a_379687]
-
sincretism și asimilare a obiceurilor practicate în așezările vecine românești, ( sărbătoarea măsuratului oilor), aceasta a pierdut semnificația inițială. Pe langă asimilarea unor obiceiuri, populația de pe insulă întreținea legături comerciale cu populația de pe mal. Aceștia își vindeau produsele la Orșova ( struguri, pere, dulceața) sau unele suvenirurii ( păpuci și fete de pernă). Potrivit altor documente se face referire la obținerea unor acte de călătorie de către locuitorii din insula pentru a putea trece pe teritoriul românesc.3 După cum arată un document românesc, la 8
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Andreea_tarasescu_comunitat_varvara_magdalena_maneanu_1386322765.html [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
își ajuta colegii, cum de căzuse tocmai ea victima acestui măcel? Luă albumul și-l mai răsfoi încă odată, voia să-i publice fotografiile în ziar cu o mică biografie. Participase și ea la acel faimos pom de Crăciun, decupase perele, le colorase în galben și le prinsese cu bolduri pe crengile plopului golaș. Albumul era un fel de film al vieții: Maria mică cu niște buclișoare pe frunte într-un cărucior pe stradă cu maică-sa, apoi Maria în clasa
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ingerii_si_demonii_revolutiei_ion_ionescu_bucovu_1355767235.html [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
și care se supunea luând forma dorită: strachină, farfurie de supă sau decorativă, ulcică, oală în toată firea sau urcior după caz. Vasele erau puse la soare să se usuce după care erau pictate. Lua nașa bătrână un fel de pară țuguiată pe care strângând-o în podul palmei cât trebuie, trăgea cu vopsea dungile mai groase, mai subțiri făcea inele, păsări, cercuri, alte desene și urma o nouă repriză de expunere la soare. Apoi, ultima, era coacerea la cuptorul mare
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Lumea s-a schimbat. După mine, poezia, dincolo de curentele literare, nu e o modă! Și din modă alegi haina care ți se potrivește. Forma în sine s-a schimbat! Sunt conștientă de faptul că, nu mai poți rima ,,mere” cu ,,pere”, că, din aceleași cuvinte trebuie să construiești altceva, ceva ce nu a mai fost spus înaintea ta, însă, trebuie să o faci cu mare grijă. Nu-mi place poezia care se dezbracă până la vulgar, chiar dacă cei care scriu astfel, vin
IOANA BURGHEL, DIN DRAGOSTE PENTRU POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1443866805.html [Corola-blog/BlogPost/344391_a_345720]
-
mereu plimbând cu plăcere scala de la un capăt la altul. O urmarea cu atenție cum se plimba ca un teleferic in interiorul aparatului de radio.Într-o zi copila primi de la maică-sa un clopoțel galben cam de mărimea unei pere. Suna frumos clopoțelul: cling, cling!. Mama i-a explicat în felul ei, simplu și curat că ea, fetița va trebui să meargă pe la vecini și să-i ureze de sărbători. Locuințele lor erau de fapt niște apartamente aflate perete în
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
al lui Călinescu, pe care l-am audiat, la înghesuiala, de vizite la părintele Stăniloae, pe care reușisem pentru prima oară, ca ziarist de radio, să-l “dau” pe post și să recenzez Filocalia - aici, el a numit emfatic pe Pere Migne, cu 120 volume -, probabil și de lucrarea mea de licență (“de stat”), sigur caz de ce scriam, de poezie. Interogațiile sale, mai degrabă aspre, mă entuziasmau deja, încât curând aproape i-am reproșat, cum de nu mă pune, ca pe
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]