1,572 matches
-
neimaginat (necum de apucat) până și de Basarabenii care gustaseră din el, sau gustau, În continuare, precum tata, pe-acolo pe unde era, dacă mai era. Stau În calidorul casei din Mana și tremur. Cu peștii e ca și cu parașutele: situația mea de oarecum privilegiat (ca băiat al domțătorilor) mă exclude din categoria... beneficiarilor; chestia al cărei nume aveam să-l aflu mult mai târziu: luptă-de-clasă nu trebuia inventată, exista. Uite, de pildă: dacă aș coborî din calidor și aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
i-a spus ea, Măneanului, dar Măneanul: tot sălbatic! Am uitat povestea cu peștele. Nu m-a mai poftit niciodată la pește. Stau În calidor și știu: nu sunt boer, dar sunt domn. Adică un boer mai mititel - de asta. PARAȘUTE Stau În calidorul casei noastre din Mana. Stau În calidor, Întins Într-un șezlong, Învelit În pături de la brâu În jos. Soarele apune de toamnă, pieziș, spre stânga mea, Îndărătul pădurii de la Hirova. De aici, din calidor, la vremea asfințitului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Învelit În pături de la brâu În jos. Soarele apune de toamnă, pieziș, spre stânga mea, Îndărătul pădurii de la Hirova. De aici, din calidor, la vremea asfințitului, peste pădure, se văd din ce În ce mai des corole trandafirii, căzând din cer, ușurel, depunându-se: parașute. Ne-am Învățat cu ele - de când to-ot. Nu mi-au rămas În ochi avioanele lor, dar am văzut În multe rânduri parașutele coborând trandafirìi În lumina roșcată a amurgului, spre rugina pădurii, cu Încetineală de fulg de păpădie pe nevânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
calidor, la vremea asfințitului, peste pădure, se văd din ce În ce mai des corole trandafirii, căzând din cer, ușurel, depunându-se: parașute. Ne-am Învățat cu ele - de când to-ot. Nu mi-au rămas În ochi avioanele lor, dar am văzut În multe rânduri parașutele coborând trandafirìi În lumina roșcată a amurgului, spre rugina pădurii, cu Încetineală de fulg de păpădie pe nevânt. Parașutele! Haidaț’, măi, la parașute!! Mănenii se duc la parașute ca la hram; mai degrabă: ca la pești, când se rup iazurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Ne-am Învățat cu ele - de când to-ot. Nu mi-au rămas În ochi avioanele lor, dar am văzut În multe rânduri parașutele coborând trandafirìi În lumina roșcată a amurgului, spre rugina pădurii, cu Încetineală de fulg de păpădie pe nevânt. Parașutele! Haidaț’, măi, la parașute!! Mănenii se duc la parașute ca la hram; mai degrabă: ca la pești, când se rup iazurile. Bărbații mai tineri, flăcăii, fetele băiețoase, de cum le văd, Își dau de știre și pornesc În goana-mare Într-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ele - de când to-ot. Nu mi-au rămas În ochi avioanele lor, dar am văzut În multe rânduri parașutele coborând trandafirìi În lumina roșcată a amurgului, spre rugina pădurii, cu Încetineală de fulg de păpădie pe nevânt. Parașutele! Haidaț’, măi, la parașute!! Mănenii se duc la parașute ca la hram; mai degrabă: ca la pești, când se rup iazurile. Bărbații mai tineri, flăcăii, fetele băiețoase, de cum le văd, Își dau de știre și pornesc În goana-mare Într-acolo - cei mai mulți pe jos, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
au rămas În ochi avioanele lor, dar am văzut În multe rânduri parașutele coborând trandafirìi În lumina roșcată a amurgului, spre rugina pădurii, cu Încetineală de fulg de păpădie pe nevânt. Parașutele! Haidaț’, măi, la parașute!! Mănenii se duc la parașute ca la hram; mai degrabă: ca la pești, când se rup iazurile. Bărbații mai tineri, flăcăii, fetele băiețoase, de cum le văd, Își dau de știre și pornesc În goana-mare Într-acolo - cei mai mulți pe jos, dar unii și călare; alțiiân căruțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ba chiar și fălci-de-rădașcă: ghearele de fier, cu dinți, folosite de telefoniștii reparatori, ca să urce pe stâlpi. Copiii n-au voie. Copiii rămân acasă. Copiii așteaptă. Uneori adorm, tot Întrebându-se ce-au să le aducă ai lor, plecații la parașute: suspante - cu care au să se joace de-a caii? ; vreun znac (insignă)? vreun porthart (fără hărți); material de parașută, din care mamele au să croiască și coase cămeși de culoarea untului cam scorțoase, dar se cheamă că din mătase-de-pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
voie. Copiii rămân acasă. Copiii așteaptă. Uneori adorm, tot Întrebându-se ce-au să le aducă ai lor, plecații la parașute: suspante - cu care au să se joace de-a caii? ; vreun znac (insignă)? vreun porthart (fără hărți); material de parașută, din care mamele au să croiască și coase cămeși de culoarea untului cam scorțoase, dar se cheamă că din mătase-de-pădure? Stau În calidor, Înfofolit În pături. Singur-singurel și fără nădejde: Eu n-am În familie bărbat; nici măcar o soră mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să fiu lăsat să umblu, așa, cu bube sub genunchi și să mă pot juca de-a caii, cu hățuri de suspantă nevopsită; și să umblu, țanțoș, prin sat, cu coatele Îndepărtate - ca să se vadă bine de tot cămașa de parașută... Dar de unde? Cine să-i aducă mamei mătasea - să zicem că ar accepta-o? Noi n-avem bărbat În casă, mama-i văduvă, eu orfan: pe tata l-au ridicat Rușii acum aproape trei ani de zile, am și uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Și, ca Moș Iacob, că, dacă nu azi, atunci mâine. Eu zic: da-da. Dar nu cred. Mă uit În jur, În zare: tot orfănel. N-am tată, să dea și el fuga, cu oamenii din sat, În asfințit, la parașute - ca la pești. Ne-am Învățat cu parașutiștii. La Început ne-am temut, jandarmii ziceau că ne omoară, că ne otrăvesc copiii - Însă Moș Iacob ne-a povestit cum stă treaba cu ei: - Vai de cozonacul lor! Vin la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Aduceți-i, oamini buni, aicea, -n sat, la premarele comunii, că el s-ocupă... Aduceți-i la mine, dacă vi-i greu să-i duceți păn-la Vatici, la post - eu vorbesc, eu m-aud. După ce că-și Însușesc bunu’ statului - că parașutele trebui’ predate pe bon, la stat, ca și armele, hărțile, articolele - tal’arii iștea de Măneni le iau și lucrușoarele personale! Da ce-ți spui eu ție, i-ai văzut, mai ieri, pe dezbrăcații ceia doi... I-am văzut - de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și că ea se duce după doctor, la Vatici. În așteptare, mi-a dat cu alifia-de-toate; cea care rău-nu-poate-face - Însă pute a pucioasă, de-ai zice că ești În iadul dracilor, nu la noi, pe calidor. Azi n-au căzut - parașute. Și eu mă gândesc la descântecul-de-râie al Mătușii Domnica - doar cu untură și cu ac. O fi su-per-sti-ție, cum silabisește mama, dar, ca și alifia nu-face-rău, unde mai pui că nu pute! Ieri mi l-a făcut. Azi ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe când superstiția pe lângă că nu pute, sună bine - am fost foarte-foarte atent la ce spune Mătușa Domnica și cum ea e descântătoare-În-mahală (adică: de-duminică) rostește descântecul destul de clar - și cum Îl zice de nouă ori... Stau În calidor, aștept parașutele de azi, o aștept pe mama, cu doc torul, de la Vatici, Îmi descânt singur, după Mătușa Domnica, de-râie: „S-o-nsânicat, S-o mânicat, Pi cale, pi cărare - Paulică S-o dus la vânat Ș-o prins o vacă neagră, Ș-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
tot n-am mai Înțeles ce anume a zis baba lui Moș Iacob, ceva cam cum zicem noi, după ce urăm, de Sfântul Vasile: «La anul și la mulți ani!» Pân-la anul, mai va. Trebuie să vină mama, trebuie să vină parașutele pentru azi. Nu se află să nu vină și azi. Stau În calidor și mă gândesc eu În gândul meu: Dacă, azi, ar trimete Rușii În parașută Încă o fată de-a lor... Eu pe dată aș Învăța rusește - de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mulți ani!» Pân-la anul, mai va. Trebuie să vină mama, trebuie să vină parașutele pentru azi. Nu se află să nu vină și azi. Stau În calidor și mă gândesc eu În gândul meu: Dacă, azi, ar trimete Rușii În parașută Încă o fată de-a lor... Eu pe dată aș Învăța rusește - de la Moș Iacob - și aș sta de vorbă cu ea și i-aș spune... Ia să văd ce i-aș spune... I-aș zice așa - pe rusește, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
casa cuiva, Când moare cineva Și se miră cu toții, Că, iaca, o murit și elAșa să răsaie inima-ntr-Însa (Rusoaica) Când m-a vidè pe mine-n calidor!” Asta, cu calidorul, e de la mine - dar ce, strică? Azi n-au căzut. Parașute. Poate nici n-or să mai cadă - au căzut alaltăieri multe de tot, numai eu am numărat două sute. Hai, douăzeci. Erau multe-multe, dar n-am apucat să număr decât până la douăsprezece și nu sunt sigur dacă pe unele nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bre? - și-și agită mâinile sub ochii Rusoaicei. - Cielaviek?, face devușca, apoi, după ce se gândește, Începe să arate, pe degete. - N-a-nțeles, zice mama. Îți arată doisprezece, crede că ai Întrebat-o câți au fost de toți, lansați cu parașuta... - Ba eu cred c-arată cu câți bărbați o șăzut - dă, ca devușca...Mătușa Domnica Își astupă pe dată gura cu broboada: mama a strigat la ea, arătându-mă - că nu trebuie s-aud. - Dacă mătale crez’ că băietu’ nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
acum, gata, mergem la culcare... - Cu mic, cu mare!, Îi dau eu rima, ca de obicei În ultima vreme...Mă las dus cu mult drag. Mama mea miroase a devușcă. NU MAI SÂNT ORFAN... Stau În calidor. Din calidor aștept parașutele, peste pădure. Și, pentru că parașutele Întârzie să vină, o aștept pe mama, dusă la Vatici; pentru gionatele mele; să-l aducă pe doctor. Dar nici mama nu se-arată - Încă. În schimb, se arată, la portiță, un străin. Nu bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Cu mic, cu mare!, Îi dau eu rima, ca de obicei În ultima vreme...Mă las dus cu mult drag. Mama mea miroase a devușcă. NU MAI SÂNT ORFAN... Stau În calidor. Din calidor aștept parașutele, peste pădure. Și, pentru că parașutele Întârzie să vină, o aștept pe mama, dusă la Vatici; pentru gionatele mele; să-l aducă pe doctor. Dar nici mama nu se-arată - Încă. În schimb, se arată, la portiță, un străin. Nu bate. Deschide. În curtea noastră a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cadă undeva, unde nu l-au văzut Mănenii noștri, unde nu-l aștepta Morcov, să-l dezbrace: e nu doar Îmbrăcat, dar și-ncălțat, parașutistul! Va fi aflat el, de cine știe unde, că cel mai bine pe lumea asta, după ce vii cu parașuta, e să te predaite lui Moș Iacob al meu... - Idite, idite!, Îi strig Rusului Îmbrăcat și-ncălțat, arătându-i, În ograda lui Moș Iacob, banca de lemn de la peretele saraiului. Sidite, sidite!, Îl Îndemn, cu toate că el e tot În curtea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ne veselim și ostașii noștri români Își dau sângele pentru patrie, pe front... De astă dată, Îi cer eu mamei să mă ducă În casă. Stau În calidorul casei din Mana și tremur. Tremur de tristețe, de milă de mine: parașutele nu vin și pentru mine; iar când vin, mai bine n-ar mai veni: fie că, de cum ating vârfurile copacilor ori pământul, dau fuga să se predea; fie invers. Ca acuma. Mai bine s-ar duce drept la post, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
te împrietenești cu Sofia. Atrage-o de partea ta. Expresia de pe fața lui Alison se putea traduce prin „mi-e frică să zbor cu avionul, iar Săgețile Roșii mi-au propus să merg cu ei și să mă arunc cu parașuta“. Nu sunt sigură c-ar merge, a răspuns ea cu timiditate. Nu voia s-o supere pe Julia, când femeia se arăta atât de interesată de viața ei. Julia a țâțâit, din nou, din buze. —Păi, n-o să fii sigură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
rahat de Junker azi, la Jarama, și colegii de patrulă l-au lăsat acolo, așa că l-au nimerit și pe el, da’ a scăpat, Îmi spuse unul dintre piloți. Îl știi, Cheliuță Jackson. — CÎt ai căzut Înainte să-ți deschizi parașuta, Cheliuță? Îl Întrebă un alt pilot. — Aproape 2 000 de metri, și cred că mi s-a rupt diafragma-n față cînd s-a Întins. Am crezut că mă taie-n două. Tre’ să fi fost vreo cinșpe Fiaturi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
rupt diafragma-n față cînd s-a Întins. Am crezut că mă taie-n două. Tre’ să fi fost vreo cinșpe Fiaturi și eu voiam să cad Într-un loc sigur. A fost nevoie să mă lupt o grămadă cu parașuta ca să cad pe malul drept al rîului. Am tot manevrat la ea și m-am prăbușit destul de tare. BĂtea vîntu’ ca lumea. — Frank a trebuit să se-ntoarcă la Alcalá, Îi spuse alt pilot. Noi am pus de-un barbut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]