1,125 matches
-
noțiunii de identitate și a capacității sale explicative, nu și asupra asocierilor sale contextuale. Asta înseamnă că o să eludăm diferențele date de asocierea termenului cu varii unități/sisteme de referință (gen, clasă, etnie ș.a.) și o să purcedem la identificarea axelor paradigmatice pe care e gândit. Pe de altă parte, controversele își au cu siguranță originea în pozițiile asumate de cercetători pe continuumurile ontologic (între realism 7 și relativism 8), epistemologic (între obiectivism și subiectivism) și metodologic (între cuantificare sau căutarea relațiilor
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aproape orice dezbatere asupra identității sunt: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv individual, afectivitate cogniție, intern extern. "Programați" în a susține și justifica ontologii, mulți sunt atât de atașați de principiul diviziunii, categorizării, clasificării, încât în loc să se oprească și asupra complementarităților paradigmatice doar accentuează antinomiile. Mulți uită atunci când se înregimentează într-o tabără sau alta a susținătorilor unei epistemologii că explicațiile sau interpretările partizane nu sunt decât fragmentare și că absolutul lor e iluzoriu, pentru că o cale spre cunoaștere este doar atât
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ale identității diferite nu numai prin sistemul de referință, ci și prin domeniul sau ramura științelor socialului în care au apărut. Acest fapt ne-a permis să încercăm să ne distanțăm de teoriile particulare și să căutăm, în toate, axele paradigmatice implicite sau explicite. O altă deschidere ar fi faptul că valențele expresiei nu sunt încărcate nici afectiv sau emoțional, nici ideologic, ceea ce înseamnă că biasurile teoretice sau empirice pot fi diminuate sau pot fi mai ușor identificate. În fine, un
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ce este identitatea socioculturală?". Am arătat că identitatea socioculturală e o noțiune care ne-a permis să ne ridicăm deasupra teoriilor particulare dedicate diferitelor identități colective identitate de rasă, etnie, clasă, gen ș.a. și să identificăm astfel mai ușor axele paradigmatice. Am oferit apoi o soluție la chestiunea: Este identitatea colectivă moștenită, esențială și perenă, sau este în permanență construită și reconstruită social, fluidă și imaginată? Răspunsul, pe cât de simplu pe atât de paradoxal, pleacă de la observația că majoritatea teoriilor identității
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și pentru perioada de devenire a acesteia, ambele limbi sunt limbi-bază. Ceea ce le diferențiază pe acestea nu este factorul timp, ci particularitățile structurale și sferele de aport la constituirea limbii române: latina aduce la constituirea noului edificiu organizarea morfematică și paradigmatică a cuvântului, în timp ce traca pune la dispoziție materialul lexical, acesta identificabil uneori și în etimoanele latinești. Un loc important în conținutul științific al lucrării îl ocupă evoluția spațiului tracic după începuturile romanizării, în urma căreia nu a rezultat o romanitate compactă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și la Herberg (Tschannen, 1992). Prima adevărată "teorie a secularizării" o găsim la H. Becker (1963). După cum arată un studiu empiric de sociologie a sociologiei religiei, în anii '60-'70, textele care se referă la secularizare au dobândit un statut paradigmatic, în sensul kuhnian al termenului (ansamblu de exemple împărtășite de o comunitate științifică în exercițiul științei normale). În afară de Parsons în perioada evoluționistă, autorii care au propus această paradigmă sunt primii sociologi ai religiilor universitari emancipați de sub tutelele ecleziastice: B. Wilson
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
înțelegerea acestui cuvânt, acest tip de cititor nu face o trimitere către sensul etimologic al lui, ci se folosește de sensul găsit în științele socio-umane. 2 Teoria alegerii raționale este considerată o abordare standard în diverse științe socio-umane. Câteva exemple paradigmatice ar putea fi considerate: sociologia: teoria alegerii raționale tratează interacțiunile sociale, luând forma teoriei schimburilor; economia; științele politice; psihologia. 3 Atât Capitolul I al lucrării, cât și Capitolul al II-lea, sunt alcătuite din culegerea unor informații cu privire la sociologia religiei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
noi, eu/alții (ceilalți), al eului creator/al creației, al eului/al noneului; real/ideal, individual/universal, uman/di vin, angelic/demoniac, concret/abstract, aparență/esență etc. La nivelul întregului text, văzut ca un „corpus“, aceste planuri structurale se combină paradigmatic, corelate prin raporturi de analogie, de opoziție sau de complementaritate. 2.6. Moduri de expunere în opera literară Modul de expunere este maniera concretă în care scriitorul își construiește textul, apelând la forme discursive adecvate contextului stilistic și situației de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc. Inclusă frecvent în textul narativ, secvența descriptivă are rol de pauză, fiindcă întrerupe șirul întâmplărilor și suspendă timpul diegetic. Secvența descriptivă este caracterizată prin organizare spațială, de obicei, sincronică (structură paradigmatică semnalată prin indici spațiali multipli). Frecvent, ia forma unui discurs enumerativ și figurativ. Organizarea tematică este evidențiată prin câmpuri semantice în care predomină substantivele și adjectivele. Ca secvență textuală, descrierea artistică recurge la combinarea imprevizibilă a strategiilor și tehnicilor descriptive
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu intriga, fixând situația inițială doar în secvența a doua) sau absența expozițiunii, suprimarea unor momente sau multiplicarea lor etc. Deconstrucția postmo dernă a schemei narative clasice anulează indicii de coerență textuală: temporalitatea lineară, raportul stabil între instanțele narative, organizarea paradigmatică a momentelor subiectului. 3.2.8. Specii ale genului epic Specia literară desemnează, în cadrul fiecărui gen (epic, liric și dramatic), o categorie de opere literare reunite pe baza unor criterii diverse. Pentru genul epic, criteriile vizează mai ales modul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obiectiv. [...] Un observator omniscient desigur, dar lipsit de voce proprie.“ (N. Manolescu, Arca lui Noe) Cele două părți (însumând 13 capitole) au titluri metaforice, Glasul pământului, Glasul iubirii, punând în opoziție „vocea“ rațiunii și cea a pasiunii (conflict psihologic). Spațiul paradigmatic al lumii lui Ion este satul Pripas, construit ca un cronotop arhetipal, funcționând ca un spațiu închis, cu un tipar de existență și de gândire statornicit prin tradiții arhaice. Numele simbolic al satului poate sugera blestemul vieții trăite în pripă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Începutul (titlul inițial: Veselie), iar ultimul, Sfârșitul, sugerând ideea de incipit și final, dar și imaginea „unui corp sferoid“ (L. Rebreanu, Jurnal). Între cele două capitole, se închide un destin tragic, cel al eroului care dă și titlul romanului. Spațiul paradigmatic al lumii lui Ion este satul Pripas, construit ca un cronotop arhetipal, funcționând ca un spațiu închis, cu un tipar de existență și de gândire statornicit prin tradiții arhaice. Numele simbolic al satului poate sugera blestemul vieții trăite în pripă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cognitiv, nu moral“ - afirma Camil Petrescu (Addenda). Prima sa piesă, Jocul ielelor (1916), ilustrează perfect noul canon al dramei de idei (care apropie teatrul lui Camil Petrescu de dramele lui H. Ibsen sau Fr. Dürrenmatt), schițând, în același timp, reperele paradigmatice ale teatrului camilpetrescian. CUPRINS: Item 1: prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/conflictele din drama studiată Gelu Ruscanu, eroul principal al dramei, întruchipează scenic omul superior, în mai multe ipostaze existențiale. Prima este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
limbile antice pornea desigur de la stările lingvistice constatate în textele grecești și latine, deci de la aspectul literar al limbilor greacă și latină, încît ei nu au putut ști dacă și aspectul popular al limbilor respective prezenta aceeași organizare și precizie paradigmatică. Treptat însă, îndeosebi prin opiniile lui Rasmus Chris-tian R a s k, concepția s-a schimbat prin evidențierea faptului că o flexiune simplă, cu desinențe mai puțin nume-roase, este mai avantajoasă în raport cu una foarte complicată, pentru ca apoi August S c
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru cealaltă. Așa cum norma lingvistică produce o selecție între posibilitățile sistemului, norma literară produce o selecție a modelelor normei lingvistice, anulînd în primul rînd diversitatea teritorială a acesteia. Norma limbii literare nu se reduce însă la această selecție, operînd regularizări paradigmatice, readucînd în atenție elemente din fazele mai vechi ale limbii sau din alte limbi. Toate aceste operații se realizează însă printr-o activitate orientată de conștiință, în virtutea unor scopuri și prin efortul voinței de a da limbii un nivel de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii cu trăsături de aparentă superioritate. Obiectivitatea rațională are de obicei temeiuri axiologice (care țin de valoare), în vreme ce obiectivitatea naturală și cea socială sînt de factură ontologică. De obiectivitatea rațională țin și numeroase impulsuri de a perfecționa limba, precum regularizările paradigmatice pe bază analogică, majoritatea contaminărilor, hiperurbanisme-le310 etc. În aceste cazuri, vorbitorul nu recurge la anumite forme din încercarea de a-și impune propria voință sau propriile sentimente, ci pentru că el crede că așa este regula, că așa este bine sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și arhetip al persecutorului evreilor, hotărâse uciderea lor. Ea arată cum o soartă nefastă a putut fi răsturnată în chip fericit. Această sărbătoare prilejuiește distracții de tot felul și un carnaval, iar consumul de vin este recomandat. Ceea ce o face paradigmatică este faptul că diverse comunități au ajuns să celebreze, în alte momente ale anului, Purim-uri locale, în amintirea calamităților naturale ori a persecuțiilor din care, la un anumit moment al istoriei lor, au scăpat "miraculos". Aceste Purim-uri locale
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pe care o sprijină pe o exegeză încrucișată a textelor mesianice din Biblie și a evenimentelor istorice la care este martor. Abravanel se referă la episoade biblice cu puternică valoare simbolică în memoria evreiască, precum Exodul din Egipt, prima și paradigmatica experiență a exilului; distrugerea Primului Templu, care coincide cu pierderea independenței, și exilul care urmează; povestea Esterei, una de persecuție și salvare prin exil. Dacă expulzarea din Spania este considerată de el un flagel abătut asupra poporului evreu în această
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
acest tablou nu suscită probleme grave, nu la fel se întâmplă cu interpretarea lui. De o jumătate de secol, „revoluția nevoilor” a provocat cele mai contradictorii lecturi cu putință. Concentrându-ne asupra a ceea ce este esențial, distingem cinci mari modele paradigmatice care comandă inteligibilitatea plăcerii și a fericirii în societățile noastre. Le voi enumera în cele ce urmează, reduse la cea mai simplă schemă, fiecare dintre ele fiind patronat de o figură mitologică emblematică. Conform unei prime teze, societăților consumeriste le
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
contribuie la propagarea unei nefericiri cronice; sub domnia sa, Penia e propulsată la punctul ei culminant. Această forță de frustrare sistematică se sprijină pe o nouă configurație a puterii ofertei economice. Teza „filierei inversate”, dragă lui Galbraith, ne furnizează modelul ei paradigmatic. O reamintesc pe scurt. În economiile opulente, nu mai e vorba doar de a produce mărfuri, ci este imperativ să se programeze nevoile, să se smulgă achizițiile de sub controlul gusturilor individuale și al hazardului, luând în stăpânire pe scară mare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
bucătărie, televizor, combină stereo. În cursul celor Treizeci de Ani Glorioși, confortul s-a impus ca o preocupare tot mai importantă, prezentă în întreg corpul social, ca un obiect de consum de masă menit înnoirii permanente și ca o imagine paradigmatică a fericirii individualiste de masă. Centrat pe acumularea de bunuri, pe electrificarea și mecanizarea căminelor, acest model de confort este de tip tehnicist-cantitativ și se vrea a fi ceea ce face să dispară corvezile, o proteză miraculoasă care aduce igienă și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se asociază elemente etnice, religioase sau ideologice mereu reconstruite. Într-o astfel de situație, devine fundamentală operarea cu criterii clare și distincte pentru a defini terorismul, iar autorul propune înțelesuri și delimitări bine fundamentate. În acest sens, consider că „abordarea paradigmatică” și „definiția operațională a terorismului” propuse, odată cu „tipologia fenomenului terorist, reprezintă contribuții originale și deschizătoare de noi piste de studiu. Analiza cadrului instituțional internațional de combatere a terorismului este și ea pe cât de originală, pe atât de exhaustivă. Din această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a porni cruciada proprie pentru a-și recuceri funcția predictivă fără de care forța ei explicativă ar capitula în fața globalizării, în pântecele căreia mișcă deja Economia postnațională. Chiar și simplul inventar al tendințelor care aproximează conținutul evoluțiilor societății postnaționale - ca formulă paradigmatică a unei alte sinteze a experienței teoretice și practice a lumii - și ar fi un început de reconstrucție, în fapt o înnoire conceptuală, a Economiei, ca și a științelor sociale în general. Fixarea enunțurilor în perimetrul de semnificații, așteptări și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în realitate chiar aproximarea adevărului este substanța conjecturii, iar enunțurile care o privesc conțin toate expresiile devenirii procesuale, asemenea unei paradigme care conține stările ipotetice sub care o identificăm ca fiind reală. Predicția este, evident, a paradigmei sau vizând stările paradigmatice, într-o ordine abstractă ce s-ar putea să cadă pe realitate. Predicția este a imaginii teoretice, și nu a realității care ar putea să coincidă cu proiecția teoretică. Cumva corupt, predicția este pronostic complet, pentru substanțierea tuturor stărilor imaginate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca temei de raționalitate pentru reperele ce definesc contextele în care se procesează relația nevoi-resurse pentru a legitima intersubiectivitatea. Nu încape îndoială că este vorba despre o reașezare a semnificațiilor Economiei dinspre fizicalitate spre antropicitate, traseu de reconformare a viziunii paradigmatice, un fel de întoarcere a fiului risipitor la naturalețea sentimentelor filiale și la avantajul stimulat pentru energii subtile ale mediului empatic. Simbolic, este vorba despre ieșirea din rai a lui homo œconomicus pentru a începe aventura reproducției. Noua misiune a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]