7,232 matches
-
mereu instabil, adesea melancolic, cerșind înțelegerea; cel de-al doilea se aruncă trup și suflet în amorul pentru idolul sau, ajungînd un accesoriu, un obiect erotic. Criză relației lor (cu accente à la Zulawski) îl va duce pe unul în paradis (sau infern), iar pe celalalt îl va aduce cu picioarele pe pămînt...Cît despre spectator, acesta iese din sala de cinema cu capul încărcat, picioarele moi și inima de plumb. Hotărît lucru, leș histoires d^amour finissent mal en général
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
decembrie 1989. Cand însă un Nastase, ori un Văcăroiu - ba chiar și un ins rudimentar, cu un limbaj de-o sărăcie lexicala înspăimântătoare, precum Miron Mitrea - îți explică fără pic de rușine că pe vremea lor o duceam ca-n paradis, iar acum pro-occidentalii ne-au zvârlit în infern, lucrurile trebuie puse de urgență la punct. Altminteri, ar însemna să uităm noi înșine ceea ce făceam și spuneam în vremurile mării trădări naționale reprezentate de clica iliesciană. Că actuala opoziție a adoptat
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
pasărea lui da Vinci, plutind pe curenții de aer dinspre L^Ille. Desigur, între calcanele vechilor imobile,/ glasul lor de soprane exersează la fel, la început de aprilie,/ presimțind Învierea" (Mierle frîncesti). Însă marea atracție o alcătuiește acum pentru poet Paradisul terestru. Am putea vorbi de un virgilianism nu doar în sensul exaltării bucolice, ci și al pletorei de date culturale, al acelui alexandrinism pe care clasicul latin îl asociază emoției naturiste, în tonalități ce cîteodată, așa cum s-a remarcat, premerg
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
rafinament, în planul unei unificări sentimental-senzorial-cerebrale, al unui tablou complex care poate da seama de ceea ce Mircea Eliade numește "sacrul camuflat": "Timpurii, fluturii din crîngurile antice, atice,/ pe-un arbust de iasomie, înnebuniți de mirosuri/ jílav-primăvăratec,/ dansînd în jurul miresmei paradisiace.// Paradis terestru de bună seama, iluzoriu și/ efemer,/ fericită inconștiență și extazul aproape păgîn,/ și atunci de ce îi admirăm totuși cu un fel de/milă și înțelegere, de simpatie vinovată și/ slăbiciune?// Spumă mării și spumă berii băute pe terasa,/ sarea
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
pentru munca intelectuală Denișa Comănescu și-a făcut un nume în literatura încă din studenție, publicând versuri întâi în România literară (1975) și apoi și în alte reviste, pentru că în scurt timp să debuteze și editorial, cu volumul Izgonirea din Paradis (Ed. Cartea Românească, 1977). La numai douăzeci și ceva de ani (s-a născut la 4 februarie 1954, la Buzău) cunoștea orientările de ultimă oră din poezia engleză și americană și se situa cu dezinvoltura într-un raport de emulație
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
în bătaia soarelui că sub reflectorul unui anchetator cosmic. În mod înduioșător, ea reacționează și în cursul acestei treziri brutale că un copil, bucurându-se de luciditate că de o nouă jucărie. Titlul primei cărți a Denisei Comănescu, Izgonirea din Paradis, este foarte bine ales, cu mențiunea că trebuie să ne gândim la o izgonire primită cu o încredere plină de candoare. Originalitatea profundă a poeziei Denisei Comănescu constă tocmai în acest mod naiv de a accepta maturitatea, într-o generoasă
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
luna, stelele, luceferii, muzica sferelor, zborul intergalactic, haosul, geneză, extincția". Nimic nu scapă gestiunii exigente a autorului nici în rubrică intitulată Natură. Aici avem "natura-cadru fizic, fundal pentru reveria romantică (Împărat și proletar, Scrisoarea I, Melancolie)"; după aceea, "natura-cadru fizic, paradis terestru în idile (Dorința, Sară pe deal)"; în al treilea rînd "natura-personaj mitic (Revedere)"; și în sfîrșit, "natura-realitate metafizica (Mai am un singur dor)" (cu precizarea expresă că metafizic=mioritic!!). Să mai adăugăm că enclavele interpretative ale autorilor sînt risipite
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
glume de la filmări, era conciliant în fața ziariștilor și exclama disperat "Doamne, ce film prost am facut!" Tot după doi ani s-au întors la Salonic și Bernardo Bertolucci și Lucian Pintilie, dar numai prin ultimele lor filme: Besiged și Terminus Paradis, cel din urmă, inclus în ciclul "Privire asupra Balcanilor" rulînd cu o sală arhiplina. O eternitate și o zi, de Angelopoulos, va reprezenta Grecia în cursa Oscarurilor. Angeolopoulos continuă să ocolească hotelurile de lux, fiind fidel de 20 de ani
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
în sine, moartea veneratului tătuc scund al popoarelor, ar fi cerut un altfel de timp pentru ca sunetul clopotului catolic, bătrîn, bun mijlocitor, să se producă, să răzbată în fine bătaia grea, imensă de bronz menită să se audă pînă în Paradis, alții susțineau că în Iad, luîndu-se cunoștință pe-acolo de ea și de pămîntenii tînguind dispariția epocală; ... - cert e că totul dură peste orice așteptări;... dangătul, cel dintîi dangăt funebru, profund, răscolitor ca și viața și faptele nemuritoare ale Dispărutului
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
un spirit de anvergură lui Nietzsche a putut să producă ideea nătânga a supraomului (cf. 910). M-aș miră și eu dacă nu s-ar găsi la Nietzsche urme apăsate de pozitivism. Gândire de epocă, la fel ca supraomul. Mutarea paradisului din cer an viitor a fost frecvență, ca și scoaterea lui de sub jurisdicția lui Dumnezeu, de exemplu la Marx, dar și la Rimbaud și, mai tarziu, la Breton. Totodată, există an epoca două extreme - naturalismul și simbolismul - care se ăntălnesc
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
cît de interesantă, pe atît de variată. Mircea Eliade deplînge, bunăoară, stadiul de perpetuu imitator în care se află eseistul autohton față de cel occidental, Ion Pillat realizeză o bine documentata prezentare a liricii moderne americane, în timp ce Nichifor Crainic proiectează un paradis terestru întemeiat pe preceptele de bază ale creștinismului. Cele patruzeci și trei de texte antologate sînt grupate în două secțiuni, Scientia și Arte, deși o dispunere contrapunctica a acestora ar fi conferit mai mult echilibru ansamblului. În formula actuală, evident
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
exprimat programul politic prin artă, iar o construcție realist socialistă trebuia, în aceste condiții să țină cont de solidaritatea de clasă, transistorică, si sa se constituie într-o mărturie vie a faptului că istoria a făcut până la urmă dreptate și paradisul comunist a fost înfăptuit. Cu alte cuvinte, comunismul fiind sfârșitul fericit al istoriei, realismul socialist nu putea decât să recicleze o gamă foarte largă de stiluri arhitectonice (aproape toate stilurile anterioare). Iar postmodernismul, în ipostaza să de apocalipsa blândă, nu
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
vag). Pentru a ajunge la lotul râvnit de 24 de capitole, autorul recurgea la bucăți de altădată (cu vizibilă nemulțumire, trădata de frecvențele ezitări și semne de ăntrebare): Ilustrul șarlatan (?), Vântul de martie (?), Dușmănie (?), Bedros (?), Exaltarea și prăbușirea lui..., Construcția paradisului, Panait Petre, jongleur, scamator, (11 iunie 1948), Distracție de revelion, Drăcie, Tristan, Vânătoare de lupi (ănainte de Construcția! De-aici urmează Justiția, Puritatea, Stârpirea ereziei), Nopțile din iunie, Dreptate, Iacob. Privită an ansamblu, ultima grupare suferă de improvizație, agravată prin
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
degradă Providența: "Chiar și ăbătrăniiă mari au fost puternici an rău. Râul an sine, fără vreun alt ănteles. Shakespeare, Dostoievski, Pascal: râul mai convingător decât Dumnezeu. Iar despre Dante ce să mai vorbim! an infern ești an plină viața. an paradis, parcă ai fi la Letzeburg. Cioran, ăn plină tema. Un dandy al râului. Un snob. Se joacă de-a râul, dar știe multe despre el. Spune:a...șanț beat de decăderea meaă(143)". Sau anca o raportare, care dovedește că
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
îi e dator și de care e deopotrivă atras. Mă refer la capitolul despre Locuire. El conține reflecții stranii, emoționante și obscure în egală măsură, despre necesitatea reculegerii, despre ce înseamnă acasă, ca spațiu privat de retragere din lume, ca paradis al intimității, ascunziș descins din mirajele copilăriei, unde mă pot rupe de o existență naturală care presupune nesiguranță, posibilă violență, ostilitate. Locuința este, după Lévinas, utopia eului care se reculege de ca si cum s-ar izola în interioritatea ei, rămînînd însă
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
legați de un televizor prin ceea ce ironic se cheamă remote control (ironic, pentru că nu noi comandam de la distanță ecranul, ci de fapt acesta ne comandă pe noi, asaltîndu-ne cu mesaje subliminale), am suferit, de fapt, o a doua cădere din paradis, pierzîndu-ne dreptul la intimitate. Odată devenit imensă rețea de comunicare, gigantic spațiu de "circulație, ventilație și conectare efemera", spațiul public atrage după sine metamorfoza celui privat. Primul încetează de a mai fi un spectacol, celălalt încetează de a mai fi
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
face akedia greu păcat: în esență, ea echivalează cu iubirea de sine, cu nostalgia de sine. Dezvrăjitul, la rîndul său, nu regretă o lume magică, fiindcă ea nu există. Nu e un ins alungat din grădina raiului, ci prăbușit din paradisul propriei sale ființe. Îndrăgostit de sine, el nu se mai recunoaște și nu se mai găsește, deci iubirea lui nu se mai poate manifestă. Oarecum surprinzătoare, sau cel puțin demnă de a ne pune pe gînduri, este constatarea de la care
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
De la 1 octombrie începe programul "Delta Dunării pentru toți", care vă oferă posibilitatea să petreceți câteva zile de vacanță în acest paradis la prețuri mai mici cu aproximativ 30 la suta. O vacanță în deltă este ideală în această perioadă pentru că se deschide sezonul la pescuit, iar țânțarii sunt din ce în ce mai putini. Delta este o destinație de vacanță scumpă pentru că cei care vor
Vacanţe mai ieftine cu 30% în Delta Dunării () [Corola-journal/Journalistic/25156_a_26481]
-
sau pe De Sanctis, voi descoperi că toți marii istorici literari au simțit nevoia unor aprecieri clare ale valorii operelor. Indiferent de întemeierea lor. Umberto Eco îl corectează, bunăoară, pe De Sanctis, când acesta scrie în Istoria literaturii italiene că Paradisul lui Dante e partea cea mai slabă a Divinei comedii, fiind un schimb teoretic de replici dintre maestru și ucenic mai degrabă decât poezie. Ceea ce mă preocupă aici este însă faptul că De Sanctis nu-l cruță nici măcar pe un
Istorie și critică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2515_a_3840]
-
comandat la Șerg să-mi facă pentru mine materialul cu un există, căci marea majoritate a evreilor au plecat din oraș centimetru mai îngust. imigrând în cele patru puncte cardinale, numai să scape de Exact diferența de 50 de bani. paradisul comunist. Căci țăranul român, deștept nevoie mare, măsoară de 10 Printre magazinele lor, căci cu asta se ocupau în ori pânza, dar numai în lung, niciodată pe lat. Râmnic, cu comerțul și cu medicina (Cine nu l-a vizitat pe
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
cu locul și cu vremurile) din această carte cu nume mari, cu amintiri din care viața se scurge, domol, în literatură, și cu o realizare grafică de invidiat. Mă opresc, în încheiere, la povestea prefațatoarei însăși, o scurtă vizită în paradisul pierdut al unei case cu trei generații, cu năzdrăvănii de grup, cu secrete care nedumeresc și pericole care lovesc pe neașteptate și de care te scapă, paradoxal, nesuferitele boli ale copilăriei. Vă las să citiți în clar acest mic roman
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]
-
echilibrului elementelor, deschisă înspre voluptăți: „În miez de noapte capul meu lîngă un roi de albine/ Trupul, un arbore în delir/ Un copac înflorit, cu papagali poligloți// Sunt doar freneticul seminarist al coapselor tale/ Între care, frumoasă, ai ascuns cheile paradisului/ Pe care trupul meu tînăr le păzește de hulpavii hoți” (O femeie trage cortina apusului). Rezultatul: o precumpănire a certitudinii tranchilizante. Chiar atunci cînd intervin accente ale disconfortului, acestea sînt pe dată amortizate de context. Nimic grav nu s-ar
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
Fernando Trías de Bes și Omul obsedat de cărți de Allison Hoover Bartlett. Făurari de cărți sau tămăduitori? Jocul cu litere de cerneală l-ar fi încântat pe Jorge Luis Borges, cel atât de pasionat de lectură încât își imagina paradisul ca bibliotecă, pentru că transformă cerneala dacă nu într-un element primordial ca pământul și apa, aerul și focul, măcar într-o substanță ce dă sens vieții ca sângele și seva. Făurirea unei cărți presupune priceperea librarului și talentul autorului, măiestria
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
ori nu va mai fi deloc: filosoful C. Noica, am învățat în Un nou Eminescu vom avea în noul “dulcele corn” sunând a iubire și moarte, filosoficescul basm, atât de poetic și, cu mileniu. Dintr-o hermeneutică a căci nostalgia paradisului pierdut e pe exactitate teutonă, prelucrat, în detalii singularității absolute.»aproape; aparenta detașare de imposibile, inclusiv retorica memorării probleme, de “marile probleme” ale kilometrice, în mediile vecine cu Nota bene/IMlumii și vieții cuprinde într-un fior preferințele romanței (iar
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
un tanar scriitor în filmul "Lumea văzută de Garp/ The World According to Garp" (1982). ROBIN WILLIAMS. A jucat la mijlocul anilor '80 în câteva filme mediocre, precum "Supraviețuitorii/ The Survivors" (1983), "Meciul secolului/ The Best of Times" (1986) și "Clubul Paradis/ Club Paradise" (1986). A excelat însă încă o dată, interpretând rolul unui saxofonist rus care fuge din țară lui și cere azil politic în magazinul Bloomingdale, în filmul "Departe de Moscova/ Moscow on the Hudson", regizat de Paul Mazursky în 1984
ROBIN WILLIAMS, un actor de comedie genial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21585_a_22910]