502 matches
-
o mare cantitate de informații venită din studiile făcute asupra accesului la Internet și cele de trafic, dar tot ce face este să descrie, corect, uneori reușind să fie amuzant-ironică până la enervare (aproape toate titlurile de capitole și subcapitole sunt parafraze și intertextualități, de exemplu: Cititori din toate țările, uniți-vă! sau Cine râde la urnă râde mai bineă, o situație. Când se trece la partea normativă sau predictivă, banalitățile sunt la ordinea zilei: practicienii de relații publice trebuie să integreze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
și specificări determinate de un pattern global de tipul frame; * argumentativul discurs ce vizează adeziunea la idei particulare, considerate adevărate, pozitive. Relațiile cele mai frecvente sunt de motivare, valorizare, opoziție; suprafața textuală conține indici de coeziune și coordonare precum paralelismul, parafraza, repetiția. Pattern-ul global este de tip plan și diferă de schemă prin faptul că locutorul evaluează elementele în termenii scopului vizat. Pe această linie de interpretare, sintagmatica discursivă eminesciană integrează o componentă narativă N (reprezentată de organizarea secvențială a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ortodoxiei că, în comentariile foarte numeroase de care se bucură Aristotel, în epoca de după Damaschin și până spre sfârșitul Evului Mediu în Răsărit, preferințele nu merg spre metafizician, ci spre logician, spre naturalist și cel mult spre etician. Comentariile și parafrazele Patriarhului Fotie, ale lui Ioan Italos, ale lui G, Pachymeres, sau Teodor Metochites stau dovadă. Această înțeleaptă selecție a elementelor asimilabile din cultura antică a scutit ortodoxia de gravele erori ce apasă asupra catolicismului, după cum vom vedea. Și dacă unii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de la Strasbourg resimte carența asumării ezitante a tripartiției planurilor vorbirii, fapt confirmat și de rezervele cu care întâmpină cercetarea lui H. Thun. În mod particular, această insuficiență se traduce, de exemplu, prin ceea ce Gréciano numește "ireductibilitatea expresiei idiomatice vii la parafraza ei"66, fenomen pe care îl justifică astfel: "Din punct de vedere teoretic, [...] subordonarea sensului idiomatic față de un sens de bază [...] generează o contradicție cu principiul non-deductibilității pe care îl susținem. Din punct de vedere practic, orice reducție a EI
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mult, autoarea crede a fi descoperit aici un adevărat principiu al "expresivității" discursive, pe care îl formulează astfel: Dacă EI precedă termenul implicat, definiția sau glosa sa, progresia este percepută ca evoluând către o sinteză rațională. Dacă, dimpotrivă, idiotismul succedă parafrazelor (i.e., expresiilor non-frazeologice) în cauză, textul își dezvoltă puterea lui expresivă, exploatând pe această cale posibilele simbolizări [ale EI]."68 Cu toate acestea, teza lingvistei din Strasbourg se bazează pe o confuzie: dacă e adevărat că, în domeniul textual-discursiv, EI
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în cauză, textul își dezvoltă puterea lui expresivă, exploatând pe această cale posibilele simbolizări [ale EI]."68 Cu toate acestea, teza lingvistei din Strasbourg se bazează pe o confuzie: dacă e adevărat că, în domeniul textual-discursiv, EI sunt "ireductibile la parafrază", aceasta se datorează domeniului textual-discursiv, și nu EI în sine. "Ireductibilitatea" sensului EI e un fenomen real, însă cu amendamentul că orice sens e unul "neparafrazabil", ca urmare a numeroaselor funcții pe care acesta le contractează în text; semnificația EI
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rase" și "pietre ca apa de grele" ni se pare una dintre cele mai fericite". După cum știm, între preferații lui Ion Barbu îl aflăm și pe Rimbaud, despre care, în conferința cu același nume, susținută în 1947, afirmă într-o parafrază, "că există poate poeți mai mari și mai puri decît Rimbaud, dar că nu există în schimb nici unul atît de insolit". Îl consideră pe poetul Unui anotimp în Infern, un scientist, un matematician al delirului și vede în Iluminațiile sale
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui: sămînța, floarea, luna și lira. Încă mai esențializată se arată poezia lui Ion Barbu cu cele trei culori, albastru, galben, verde și simbolistica lor, una pe larg argumentată de Basarab Nicolescu în Cosmologia "Jocului secund". Veghea lui Roderick Usher (Parafrază la volumul Eulalii de Dan Botta, 1931) cristalizează viziunea barbiană asupra poeziei și cunoașterii. Sînt pagini prefigurate de unul dintre poemele abjurate, refuzate în Joc secund. (Aici avem un spațiu liric mai puțin criptat, bun îndreptar în străbaterea cosmologiei barbiene
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui Edgar Poe"3. Platoniciana noastră aprehensiune față de înrâurirea fatidica a afirmațiilor poeților pare să mai dăinuie și, din această pricina, binevenită lămurire adusă de poet a rămas, de prea multă vreme, neverificata. "Veghea lui Roderick Usher" reprezintă, iar subtitlul ("parafrază") nu pare decât să întărească această impresie, "variațiuni" barbiene pe o temă din Edgar Allan Poe, pe care am putea, eventual, să o denumim, creațio poetica. Textul explorează, într-o manieră caracteristică poetului român, limitele, niciodată clar definite, dintre poezie
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
decât spectacolul nașterii operei de artă. Poetul român sondează, așadar, atent enigmele izvoarelor acesteia, după modelul ilustrului sau precursor, care a construit, în Eureka, o adevărată poetica a aventurilor intelectului. " Valea domeniului Usher"20, evocata, într-un crochiu, la începutului parafrazei barbiene - "Modùl unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher"21 - circumscrie spațiul imaginar al invenției artistice, ce nu este decât configurarea ("formase") asumată de acea energie creatoare - "destipăritul soare" - Unul tânjind după
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mare, / Vindeca de noapte steaua-n tremurare"49. Aceste imagini nu constituie un "pastel cosmic"50, cum presupune Pompiliul Constantinescu, nici unul "vesperal", cum crede G. Călinescu 51, ci sunt, mai curând, alegorii / figurații ale invenției poetice. Să revenim la textul parafrazei barbiene: Implicatele pajuri, lacul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat, ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici 52. "Implicatele pajuri", ca și imaginea, foarte asemănătoare, din "Secol": "Arcuite pajurile", țin de condiționările actului de plăsmuire
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Barbu, prin voința creatoare a artistului, se preschimba într-o nouă unitate spațio-temporală, prin care opera de artă transcende datul experiențial: Sub revoltă continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfa lumină, Veghea se tencuia, prin lespezi 81. În parafrază barbiana, "veghea" denumește, si acesta este, credem, si sensul titlului acestei proze barbiene, modalitatea "simpatetica" de cunoaștere a lumii, asociată devenirii continue caracteristică vieții, cu alte cuvinte, activitatea intuitivă a conștiinței, pe care Henri Bergson o califica drept "lumină imanenta
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cât este mai poet (...) cu atât se simte mai obligat să o transpună magic în cuvinte, astfel încât ceva din această experiență a sufletului lui profund să treacă în sufletul nostru 1. Numai că, uneori, poate să greșească. Iată de ce, în parafrază barbiana, Monos - Unul ("axa unipolara"), Spirituș Tutelaris al "poezie pure" ("în singur cer intelectual"), - poate "supraconștiința bergsoniana", ori, chiar cenzură interioară caracteristică artistului de geniu ("maestru astarteic și rar") - , întrerupe ("sculptează o pauză așa de pustiita") impromptu-ul ("dezordonată improvizație
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o dezvăluie astfel nu este cea a arhetipurilor platonice ideale, pentru simplul motiv că această realitate ultima nu este un lucru, ci un act - Creația - , pentru care durată bergsoniana pare o aproximare mai potrivită. Pe această linie de gândire, în parafrază barbiana, "stabile[le] corpuri" reprezintă realitatea primară, amintirile spontane, quasi-eterne, păstrate în singularitatea lor ("insolvate", adică indeterminate, ele neconstituind o realitate psihologică, ci una ontologica, virtuală, condiția existenței celei dintâi, fondul existenței noastre, i.e., conul universal memoriei, în care toate
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de prezență Absolutului și pare să se miște odată cu sferele cerești, iar întreaga natură pare să îi răspundă, invizibilul vorbește prin glasul lui, iar cuvintele lui devin, atunci, "adevărate" și se transformă într-o laudă adusă Creației. Nu întâmplător, în parafrază barbiana, "imnul" renașterii spirituale ("un mare accent poesc", "tonul nunților rasei") cântat de Roderick Usher ce armonizează Sufletul și Cosmosul, lucru sugerat, printre altele, si de versurile din Béranger care servesc drept motto povestirii poești: "Son coeur est un luth
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Pan, din 1-15 martie 1941: "Am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor slavi absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaza"77. Soarele și Luna ("gemene astre"), la care se face indirect referire, în parafrază barbiana, reprezintă o reductio cosmică a aceleiași forțe active formatoare, masculine, respectiv pasive, feminine. Atracția lor reciprocă este văzută de Empedocles din Agrigento (Sicilia) - una din sursele filozofice importante ale lui Edgar Poe, în Eureka - , drept o conexiune esențială, manifestare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai degrabă limitele ei extreme, dar pierdem din vederea continuitatea ei indestructibila. La rândul său, Ion Barbu, vrea să recupereze, în poezia să, vivacitatea specifică vieții, pentru că doar ea singură creează! Termenul "exauție" (fr. exhaustion), folosit de Ion Barbu în parafrază, pare să fie împrumutat de la Paul Valéry17. În Introduction à la méthode de Léonard de Vinci (1894/1919), acesta definește o trăsătură esențială a conștiinței - detașarea de propriile conținuturi - prin care "omul de spirit" (artistul, omul de stiință) refuză orice
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
din care este văzut orice obiect, din care alege doar câteva. În felul acesta, ceea ce este perceput, inițial, ca o perpetua schimbare de forme 24 în intuiția simplă, printr-un intens efort de intelecție (cf. "faptul taumaturgic al Analysei", în parafrază barbiana)25, este substituit ("exauția"), în opera, printr-un număr, practic, oarecare de reprezentări, concrete juxtapuse 26 posibile (cărora le corespund "extremele pulverizări" din "Veghea lui Roderick Usher"). Prin această operațiune, realitatea pură percepută, inițial, în sine, conform istoriei interioare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o sinteză a două etape. Prima constă dintr-o revărsare dezordonată și aproape inconștiență, anterioară oricărei distincții subiect / obiect, de întocmiri spontane, si implică acțiunea intuiției estetice, sau, cum spune Poe în Eureka, "cel de-al saselea simt", căruia, în parafrază barbiana, îi corespunde "locuirea" ce numește modalitatea directă de cunoaștere a necunoscutului (a divinului, la Poe), simbolizat aici de prezență mării ("orbitele rigide ale marilor"), agent tranzițional și medial între informal și formal, viața și moarte.Preluând o imagine din
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
-i imagine: "Je est un autre", cum scrie Rimbaud în faimoasa scrisoare către Paul Demeny (1871)27, nu atinge la Barbu accente atât de dramatice. Spirit mai degrabă raționalist, poetul român, se vrea, așa cum, de fapt, subliniază și motto-ul parafrazei, "în domeniul gândului, Despot". Poetul de geniu ("aedica stirpă a Usherilor"), în exil voluntar printre oameni, dobândește astfel distanță interioară și detașarea necesare pentru a-i iubi; pe de altă parte, aceasta "dragoste" depășește pe cea a amorului propriu, este
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
duble", teoretizate, cam în aceeași perioadă de Salvador Dalí53, - ceea ce sugerează că avem de-a face cu o problemă de poetica generală șu nu doar una individuală - deși poetul român ține să se delimiteze clar de poetica suprarealista 54. În parafrază barbiana, procedeul preschimba ontologia, în epistemologie, si invită la lecturi paralele. Doar prin poiesis - înțeles schellingean că o a treia cale, născută din relația dialectica ("alia[nța] poeziei și științei - , poetul poate să iasă din izolarea lui aristocratica și să
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
deși Ion Barbu încetase să mai răspundă chemărilor muzelor, interesul său pentru poezie a rămas viu. Conferință pare să reia firul meditației barbiene asupra creației și cunoașterii poetice și a relației acesteia cu știința, de acolo, de unde o lașase în parafrază din 1931, si sa o conducă mai departe. Ceea ce, la începutul deceniului al patrulea, era doar sugerat, devine acum explicit, deși unele formule mai tulbură, uneori, chiar și acum, sensurile voite de autor. Arthur Rimbaud este o imagine iconica pentru
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva, București, 1984. Barbu, Ion, "Sub Constelația numerelor" (1940), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva, București, 1984. Barbu, Ion, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)" (1931), în Versuri și proza, ediție îngrijita, prefață și tabel cronologic de Dinu Pillat, Editura Minerva, București, 1984. Barbu, Ion, Ion Barbu în corespondență, vol. I, ediție îngrijita de Gerda Barbilian și Nicolae Scurtu, Adnotări și indici de Nicolae Scurtu
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
his glory well-befitting, / The ruler of the realm was seen". Edgar Allan Poe, "The Fall of The House of Usher", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 238. 21 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)", 1931, în Versuri și proza, 1984, p. 212. 22 Bergson, Henri, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 706: "Și, partout, c'est la même espèce d'action qui s'accomplit, soit qu' elle se défasse sort qu' elle tente
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
p. 23. 50 Pompiliu Constantinescu, "Poezia d-lui Ion Barbu" (1930), în Ion Barbu. Poezii, 1970, p. 419. 51 George Călinescu, "Ion Barbu", Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1985, p. 893. 52 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)" (1931), în Versuri și proza, 1984. p. 212. 53 Imagine apare ca atare în poezia "Orbite": Și, cules, albastrul benții / De pe jerbele juvenții [s.n.]". Vezi Ion Barbu, "Joc secund", în Versuri și proza, 1984, p. 21. 54 Henri Bergson, "L
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]