1,152 matches
-
la mesaje subtile, se folosesc imagistic de pretextul unei bisericuțe de lemn în replica marii catedrale, dar laitmotivul cântării, accentul carevasăzică, nu mai este bisericuța modestă, ci preferința Lui Dumnezeu pentru lemn. Hm! „Suntem artiști sau nu mai suntem”? Ca să parafrazăm o replică „celebră” - Ce-i place până la urmă lui Dumnezeu? - Ei, asta-i! Cum ce-i place Lui Dumnezeu!? Cine ar putea alcătui o listă cu ce-i place lui Dumnezeu și ce nu? Ceea ce știm sigur este că iubește
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
mai frecventau ca în perioada colaborării la ziarul „Timpul”, nu s-au uitat. Spre onoarea sa, într-o ședință a „Junimii” din 1884, deși asistența l-a declarat pe Vasile Alecsandri drept autorul unor versuri neîntrecute în literatura română, Caragiale, parafrazând afirmația unuia dintre admiratorii acestuia, va sublinia sfidător că nici un poet nu este mai valoros decât Eminescu, stârnind indignarea celor prezenți și, mai ales pe a lui Maiorescu, deoarece acesta, într-un studiu privind poezia românească, îi dăduse întâietate Bardului
UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369393_a_370722]
-
despre viață cu iluzia reformatoare a acesteia, a literaturii și a societății. Textele acestea sunt adevărate confesiuni ale naratorilor care construiesc conflicte de idei, însă ele consumă într-o autoflexibilitate ce refuză să iasă din haloul narcisiac. Închei aceste rânduri parafrazându-l pe Emil Cioran, spunând: Când valorile pentru care luptă acești tineri talentați se cristalizează într-o adevărată lucrare de artă, atunci acei tineri s-au integrat în devenirea culturală. Al.Florin ȚENE Membru corespondent la Academiei Americană Română Președintele
CRESTOMAŢIA CA OGLINDĂ A TALENTULUI ADOLESCENTIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369444_a_370773]
-
și mintea, pentru că spiritul e unul singur - cel românesc, național, iar o transpunere a acestor parametri ai culturii este o parte doar a Universului civilizației universale și nicidecum o idee sau o intenție de separăre de Țara-Mamă. Or, sufletul nostru, parafrazându-l aici pe Mircea Eliade, este timpul și spațiul cel nemărginit. Infinitatea, pe care o aduce Romeo Tarhon în literatura și cultura română, este concludentă. Fiind cât mai aproape de destinul țării, de destinul Limbii Române, Romeo Tarhon, redactor-șef al
LA MULȚI ANI, POETULUI NAȚIUNII! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368129_a_369458]
-
transcendenței la care spiritul are acces evadând din hazard și caducitate. Concentrarea fiecărui poem pe o temă și folosirea unui limbaj remarcabil de unitar și de economic prin înlăturarea oricărui cuvânt redundant fac aceste poeme greu, dacă nu imposibil de parafrazat. Ele au ceva din concentrarea sonetului englez, care se termină cu o idee sumativă în distihul final. Criticul se vede silit să renunțe la încercarea de a lua un text în stăpânire, deoarece, asemeni unei parabole biblice, poemul nu poate
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
colaborări cu alte țări fac parte din programul anului 2021. În acest context, mi se pare că o colaborare cu instituții israeliene, eventual cu israelieni foști timișoreni, merită să fie luată în considerație. Sunt propuneri ambițioase, dar noi știm că, parafrazând pe Theodor Herzl, visele se împlinesc, dacă o vrem. Totul pare posibil în lumina degajată de echipa însuflețită care a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru Timișoara. --------------------------- Getta NEUMANN 7 noiembrie 2016 Geneva, Elveția Referință Bibliografică: Getta NEUMANN
OPORTUNITĂŢILE CULTURII EVREIEŞTI LA TIMIŞOARA – CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII 2021 de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362587_a_363916]
-
mari personalități: Profesorul dr. Victor Papilian ca personaj principal aureolat prin cuvântul organic al sensului, exprimat de autoarea cărții, dar și pe Ștefania Kory Calomfirescu, profesoară și scriitoare, membră a Ligi Scriitorilor Români, dotată cu aceleași calități ca personajul său. Parafrazând pe autoare, închei spunând că :pe cerul Școlii noastre medicale, profesorii Victor Papilian și Ștefania Kory Calomfirescu vor fi întotdeauna, cum sunt și acum, stele strălucitoare, care ne vor arăta întotdeauna drumul spre înălțimi“. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Personalitatea
PERSONALITATEA PROFESORULUI DR. VICTOR PAPILIAN EVOCATĂ DE PROFESOR DR. ȘTEFANIA KORY CALOMFIRESCURY de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353296_a_354625]
-
rânduri, să prezint „Jurnalul nefericirii”, dar ... cum poți scrie despre vivisecție sub reflectoare? Cum poți scrie despre sfâșiere sub blestem de lună? Cartea deja nu-i mai aparține autoarei, ci tuturor acelora care mai știu și mai pot iubi. Fiindcă, parafrazându-l pe dragul, unicul Grigore Vieru,... ca să iubești, trebuie să poți! MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Jurnalul nefericirii de Elena M. Câmpan / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
înconjoară! Trăim în plină toamnă, frumoasa și bogată, românească în cuget, faptă și simțire, o toamnă care ne-a adunat laolaltă, cu bucurie, pe toți cei a caror inimi, desi departe de casă, încă mai bat românește, o toamnă care parafrazându-l pe marele nostru poet Arghezi, “niciodată nu fu mai frumoasă”. Referință Bibliografica: Emoție de toamnă / Mara Circiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2111, Anul VI, 11 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
ei, eforturilor de restaurare și menținere a centrului spiritual al comunității, si a școlii din Rudina una dintre cele mai vechi școli din Mehedinți. Cartea de față este nu numai o lucrare monografica dar și una de suflet despre care parafrazând autorul se poate afirma că: o asemenea apariție este importantă nu numai pentru dimensiunea istorică a spațiului ci și prin ceea ce au reprezentat mulți din locuitorii săi unii personalități prestigioase, care au făcut și fac cinste satului din care au
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
adică ziceri proprii, trăite la intensitate maximă. Acestea se referă la religie și sufletul uman, la viața politică din România, la unele curente filozofice care au dăinuit de-a lungul vremii și vremurilor, la dragoste, la viață în general. Și parafrazându-l pe scriitor, aș cita tot din ... George Petrovai:” Picioarele când de-oboseală-s frânte/ cu inima tu du-te înainte.” (Gelu Dragoș) „Înțeleptele sale cugetări îți ordonă să-i așezi poate inconștient cuvintele într-o topică aleatorie, spre binele propriu. Ele
CARTEA CUVINTE-NECUMINŢITE , O CARTE DEFINITORIE A LUI GEORGE PETROVAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354096_a_355425]
-
Lavinia IANCU JURNAL LONDONEZ (5) De ziua mea... Dragii mei, probabil v-ați întrebat ce am făcut ... de ziua mea! Ei, în primul rând vă spun că nu simt că a mai trecut un an... Parafrazându-l pe regretatul Gică Petrescu, în simpaticul său cântec „Vârsta mea” zic și eu că „Peste mine nu a trecut vremea, Numai el e Gică-nenea...”. Așa o fi?! Principalul e că sunt optimistă! Se zice că oamenii veseli și optimiști
JURNAL LONDONEZ (5) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354075_a_355404]
-
a mă încreștina, nu voi încerca niciodată să atrag pe cineva la un creștinism aflat într-o continuă decimare, pentru a-i da o nouă ”boală”, ci la Creator pentru a-l vindeca! Cine vrea să citească”, zic și eu parafrazându-L pe Isus, trebuie ”să și înțeleagă ce citește”: Nicăieri în Sfânta Scriptură nu stă scris că Isus Hristos a încercat să atragă pe oameni la o nouă religie numită ”creștinism” după porecla primită de cei ce se adăugau la numărul
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
cunoscut în străinătate. Promovarea autorilor români este un deziderat controversat. În absența unei orientări puternice către deschidere spre dimensiunea internațională, nu putem decât să îi dăm dreptate scriitorului Mihai Cimpoi. “Literatura română este „văzută” în context occidental în măsura în care e cunoscută. Parafrazând ceea ce spunea Noica referitor la Eminescu, am putea afirmă că noi românii avem două păcate fundamentale: în primul rând, nu cunoaștem la justă ei valoare literatura română; în al doilea rând, nu o facem cunoscută întregii lumi.” În condițiile în
O POETĂ A TENSIUNII SPIRALATE, A VIZIUNII DE ESENŢĂ EXISTENŢIALĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354202_a_355531]
-
de familie), iaca că n-am făcut asta... ba m-am oferit voluntar.. și, iată un timp ”pierdut..! dar, regăsit prin voința de al ”umple”, ai găsii sensul (pe care cam greu și în ”civilie” ți-l găsești, ca să mă parafrazez pe mine de atunci) și regasii prin multiple valente. Iată cum după „centrul de instrucție” ce ma constipase zdravăn la început..)))) m-am băgat în tot felul de concursuri. Venise la mine un maistru militar, o matahala de om care
AMINTIRE RĂZLEAȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347119_a_348448]
-
întâmpină un peisaj auster, în care păduri uscate de foioase alternează cu păduri verzi de brad, cu tăpșane și văi unde putem poposi pentru a contempla împrejurimile. Pe cer se desfășoară un joc al nuanțelor de gri: gri-plumburiu, gri-alburiu, gri-albăstrui. Parafrazându-l pe Iona am putea spune că Universul este un șir nesfârșit de munți de înălțimi, forme și culori diferite. Ajungem la Cabana „Trei Brazi”, situată la poalele Masivului Postăvaru, la o altitudine de 1120 de metri. Peisajul este asemănător
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
cum le cântă lor azi „copilul minune”. Cine știe? Poate așa s-or da și ei la „progresivă”! Sau, dacă nu ei, măcar „minunea” care le cântă... Voi încheia așadar, așa cum am început, cu diferența că îmi voi permite să parafrazez puțin minunatul „zid” al Pink Floyd-zilor generației mele și a profesorilor noștri de ieri, transmițând parlamentarilor noștri de azi și un mesaj constructiv cu această ocazie: „Yes, you need good education! Yes, you need a thought control! No dark sarcasm
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
sale autentice și cu acele curente literare create, în care poeții au visat ca versul lor sa se topească în „Stare de veghe”. Este acea visare despre care Renard la timpul său spunea că e ”lumina de lună a gândirii”. Parafrazând, istoria critică a poeziei poate fi istoria visului unei generații contemporane, însăși istoria lumii poetice românești la care Al. Florin Țene are un cuvânt important de spus. El scoate poezia din starea de vis și o trezește, trecând-o în
POEZIA, CA O STARE DE VEGHE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357101_a_358430]
-
sale autentice și cu acele curente literare create, în care poeții au visat ca versul lor sa se topească în „Stare de veghe”. Este acea visare despre care Renard la timpul său spunea că e ”lumina de lună a gândirii”. Parafrazând, istoria critică a poeziei poate fi istoria visului unei generații contemporane, însăși istoria lumii poetice românești la care Al. Florin Țene are un cuvânt important de spus. El scoate poezia din starea de vis și o trezește, trecând-o în
POEZIA, CA O STARE DE VEGHE, ESEU DE ELISABETA IOSIF de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357161_a_358490]
-
Excelsior!). Un întreg ciclu de poeme este dedicat poetului Adrian Păunescu, fie exultând personalitatea și lirica acestuia, fie în chip de Requiem și chiar “Balada Păunescului”. Și altor poeți le sunt dedicate poeme: Marin Sorescu, Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru. Parafrazând poemul “Rugă pentru părinți” al lui Adrian Păunescu, Liviu Jianu scrie “Rugă pentru copii”, un poem copleșitor, despre starea actuală a familiei și în special a copiilor: “Prea tăcuți și prea cuminți, / Cum răsfiră din psaltiri, / Dragii noștri, buni părinți
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
De două ori, doar săptămâna asta. Complota pe la spatele lui, nici mai mult, nici mai puțin. Așa cumpărase, fără știrea lui Trujillo, casa aia din Spania după vizita oficială pe care i-o făcuseră lui Franco, în 1954.”(4) Ca să parafrazez sintagmele lui Llosa, Trujillo îi dădea cotoroanței la menopauză voie să-și pună bani deoparte întrucât, în contrapartidă, ea trebuia să închidă ochii la obsesiile sale sexuale pentru femei și fetițe... Nu atât de importante sunt amantele sale adulte, cât
LIDERI DE FILM – O CAPODOPERĂ SEMNATĂ DE PAUL POLIDOR de DAN MATEI AGATHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357799_a_359128]
-
cunoscut în străinătate. Promovarea autorilor români este un deziderat controversat. În absența unei orientări puternice către deschidere spre dimensiunea internațională, nu putem decât să îi dăm dreptate scriitorului Mihai Cimpoi.“ Literatura română este „văzută” în context occidental în măsura în care e cunoscută. Parafrazând ceea ce spunea Noica referitor la Eminescu, am putea afirmă că noi românii avem două păcate fundamentale: în primul rând, nu cunoaștem la justă ei valoare literatura română; în al doilea rând, nu o facem cunoscută întregii lumi.” În condițiile în
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
din iunie '90. A fost de pomină însă și s-a perpetuat în amintirea publică, exclamația premierului: „În țara asta nu mai e nimic de furat!”, constatare contrazisă mai apoi din plin de partidele și regimurile care i-au succedat! Parafrazând remarca sincer-panicoasă, se poate replica celor care ar fi tentați să afirme că în Ț.T.I- vezi titlu - deopotrivă „plai mioritic” și „grădină a Carpaților”, nu a mai rămas nimic de furat, cu sensul de golit de conținut, că
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
au murit, se vorbesc și astăzi și se vor mai vorbi până la sfârșitul veacurilor, comunicarea dintre individ și omenire, iar la figurat vezi limba noastră ca modalitate de comunicare interioară). Ce va rămâne din toate acestea? Ca să revenim și să parafrazăm aceeași celebră întrebare hamletiană, spionul dintre noi, eternul Iuda sau celebrul Iago care, tot ironic spus, dacă nu ar exista pe pământ vor fi obligatoriu închiriați de printre „fantomele din cer” („Presimțire”). Speranța poetului, care parcă adulmecă dezastrul sfârșitului de
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
solistul liric (și poate că nu am greși dacă am lua în considerare, pentru studierea detaliată a posibilităților de exprimare individuală a limbajului propriu al unui interpret de operă, și acest aspect fundamental) o suprapune matricei inițial clădite de compozitor. - Parafrazându-l aici pe Lucian Blaga citat și de către Mihai Dinu în volumul „Comunicare - repere fundamentale”, Nicolae Herlea scoate sunetele din starea lor naturală și le repoziționează în acea stare de grație traductibilă numai printr-o semantică proprie fixată cu precădere
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]