67,417 matches
-
mă vie, C'etait un sourire de marionnette, Une grimace, sans haine, Mais avec du venin dans să bouche hermetique. Et puis, leș mots retenus, Sous leș neiges tamisees, Ils m'ont donne un sens amer - Notre âme n'est pas un cădeau - Mais c'est un supplice froid, Trop de mal d'être aime, Et même Judas, en vain, Sacrifie sur cet autel. O que me chocou em minha vida O que me chocou em minha vida, Foi um sorriso
CE M-A SOCAT MEREU IN VIATA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_m_a_socat_mereu_in_viata.html [Corola-blog/BlogPost/357085_a_358414]
-
cu dor adânc de țară...”. Atracție pentru semnele belșugului/recoltei (nu doar în „Toamnă târzie”). Scântei de expresie. „[...] rostogoliri de fân / peste carul vremii...” Finale în suspensie. Implicare afectivă. „O, și pragul uitărilor, / ros de cari, / care-ți mai așteaptă pașii / din visul copilăriei / rătăcit prin unghere de ecouri...”. Poetă pozitivă. Mare suflet. „și a rămas / scris pe cer / cu sclipiri stelare / numele lor nemuritor: / CALEA ROBILOR!” ANTONETA CHIBURȚĂ BALAN. Vocație lirică. Sensibilitate cu fața spre frumusețile pământului și gândul la
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Mare suflet. „și a rămas / scris pe cer / cu sclipiri stelare / numele lor nemuritor: / CALEA ROBILOR!” ANTONETA CHIBURȚĂ BALAN. Vocație lirică. Sensibilitate cu fața spre frumusețile pământului și gândul la lumea de dincolo. „Covorul arămiu în tonurile toamnei, / Pufos, sub pași, de-acuma, curând va putrezi; / Din somn adânc de iarnă, nimic nu-l va trezi, / Nici gândurile blânde, sub pașii rari ai Doamnei...”. Reflecții încastrate în clip-uri iluzoriu peisagistice. „Nisipurile-s mișcătoare și fierbinți. Te-afunzi în deșert, pășind
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
lirică. Sensibilitate cu fața spre frumusețile pământului și gândul la lumea de dincolo. „Covorul arămiu în tonurile toamnei, / Pufos, sub pași, de-acuma, curând va putrezi; / Din somn adânc de iarnă, nimic nu-l va trezi, / Nici gândurile blânde, sub pașii rari ai Doamnei...”. Reflecții încastrate în clip-uri iluzoriu peisagistice. „Nisipurile-s mișcătoare și fierbinți. Te-afunzi în deșert, pășind printre dune, / Ce te-atrag, de ajuns chiar să te minți / Că aluneci spre neant, clătinându-ți ființa, / Spre o
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
mișcătoare și fierbinți. Te-afunzi în deșert, pășind printre dune, / Ce te-atrag, de ajuns chiar să te minți / Că aluneci spre neant, clătinându-ți ființa, / Spre o lume, ce-ți poate răpune dorința / Și înșelătorul vis, ce-ți atrage pașii / Spre un țel neclar, dar ispititor”. Umor amar. „Se leagănă valu-nspumat, / Să-mi urce spre Ararat / Corabia viselor roz / Scăpată în larg de-un matroz. Degeaba eu astăzi mai țes / Noianul de vise-n eres, / Căci nava visului roz / Pierit
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Acasa > Versuri > Farmec > EXISTĂ? Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 351 din 17 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Există? Există și metastaza binelui? Un trist centaur în pași de dans. Iedera spune cuvintele sinelui, În urechea mea stângă aud un balans. Orchestra a tăcut prea devreme, Mulți pentru glorie s-au bătut, Triumful urcă precum un vierme, Raiul a fost ridicat din lut. Munții rumegă norii, sublimul, Leul
EXISTĂ? de BORIS MEHR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Exista_.html [Corola-blog/BlogPost/351017_a_352346]
-
satului natal. Unele versuri au aroma imaginilor idilic-paseiste, valorificate în creațiile lor de către sămănătoriștii Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, Ștefan O. Iosif, altele tind spre imagistica tradiționalismului interbelic din creațiile lui Ion Pillat. Începând cu secțiunea pusă sub semnul interogației, ...Viața?, pașii poetei conduc cititorul către marginile liricii. Subiectivitatea surprinde cromatici lirice iar stilistica iese în câștig: „Doar timpul/ își pierde secundele/ în genele răsfirate de catifea,/ într-o zare/ de lumină tăinuită,/ ca o naiadă/ ce-și poartă/ tumultul vieții/ spre
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ÎN PAȘI DE AJUN Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1451067774.html [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu aeru-i asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: ÎN PAȘI DE AJUN / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1451067774.html [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
agale pe valul frânt de-o întrebare. * Să-ntreb o lacrimă de unde înflorirea într-o tăcere sfidătoare când toate amintirile se tăvălesc la soare în alte brațe și alte mângâieri provocatoare? * Să-ntreb o lacrimă luceferii de zi, de noapte pașii pe nisip, de ce pantera - din sângele adormit poartă-n privire iubirea sfâșiată și fuga ta - mereu o vânătoare - mereu.. * 23 iulie 2015 - ora 13.30 Referință Bibliografică: Să-ntreb o lacrimă... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1701
SĂ-NTREB O LACRIMĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1440785406.html [Corola-blog/BlogPost/379210_a_380539]
-
așa cum am face-o noi înșine dacă am fi în condiția lui.” (Despre îngeri - Andrei Pleșu). Poeta prinde „în tivul hainei unui vers” aducerile aminte când totul era „miere” și „muguri” și „amfore fine-n primăvară pictau cerul infinit” ... Astăzi „pașii gândurilor” rătăcesc orizontul și nu pot vedea decât cum „lacrima serii/ învață să moară/ în palmă” ... (Altă... față a așteptării). Maturitatea expresiei artistice își pune amprenta asupra versurilor cu rezonanță impresionistă. Pășind desculță prin iarba plină de rouă, când soarele
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
disipat într-o curgere nisipoasă. Exemple ca: „atârnată de umbra ta”; „aceea clipă previzibilă care planează alături de vulturi...”; „și o las dezbrăcată în verdele fals,/ mimând veșnicia...”; „adăpostul amurgului/ se năruie”; „Viața/ se sfărâmă/ ziua/ părăsită/ de soare/ va lumina/ pasul meu/ etc. traduc starea poetei aflată de veghe la vărsarea râului în nebuloasa timpului. Spațiile pure, învăluite în lumină și slavă - sunt cele după care tânjește neîncetat - aceasta trăind cu credința “oarbă” că - odată trecută în „nefăcut” - în stadiul cel
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
răspândea leneș căldura latentă în toamna lui Septembrie. Autobuzul sosise de câteva minute în gară și priveam peronul așteptând să-mi întâmpin verișorul. Minutele, însă, treceau și el întârzia, probabil prins în traficul infernal de pe autostradă. Așteptarea mea, prelungită în pași lungi pe asfaltul străin de Spania, mi-a mângâiat însă urechile cu graiul de acasă. Mi-am dat seama că limba română, și numai ea, se despletea în nuanțe pline de armonie în auzul atât de însetat de vorbirea copilăriei
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
răspândea leneș căldura latentă în toamna lui Septembrie. Autobuzul sosise de câteva minute în gară și priveam peronul așteptând să-mi întâmpin verișorul. Minutele, însă, treceau și el întârzia, probabil prins în traficul infernal de pe autostradă. Așteptarea mea, prelungită în pași lungi pe asfaltul străin de Spania, mi-a mângâiat însă urechile cu graiul de acasă. Mi-am dat seama că limba română, și numai ea, se despletea în nuanțe pline de armonie în auzul atât de însetat de vorbirea copilăriei
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
dai dacă nu ai dat încă de tine, dacă nu te iubești, dacă te rănești mereu singur/singură, dacă nu crezi în tine. Aducem mereu de la izvor cofele pline de iubire, tandrețe și tot mereu plângem după picătura căzută în urma pașilor noștri. De unde bucurie dacă mereu în urma noastră lăsăm ce e mai bun să zacă în praf? Te aduni în acele cuvinte știute doar de tine ca apoi, strop cu strop, să le lași să umezească suprafețele aride. Cândva, cineva va
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Muscatura_vorbei_nerostite_anne_marie_bejliu_1343854792.html [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
aduni în acele cuvinte știute doar de tine ca apoi, strop cu strop, să le lași să umezească suprafețele aride. Cândva, cineva va uita să uite, să nu privească, să zdrobească frumusețile primite întâmplător sau nu, într-o adâncitură de pas sau pe vârful degetelor prelungi, strânse în așteptări. o floare și o baghetă în formă de semilună... în timpane răsună piatra lunii miroase a argint și frunză de nuc arsă ceaiul din dar așteaptă să fie băut buzele răsfrânte-n
MUŞCĂTURA VORBEI NEROSTITE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Muscatura_vorbei_nerostite_anne_marie_bejliu_1343854792.html [Corola-blog/BlogPost/360019_a_361348]
-
de apă vie căci altfel, fără această licoare de natură divină, totul ar fi deșertăciune.”(...) Emilian Marcu Cronici. Articol apărut în revistă Convorbiri Literare. 2. „(...) Singurătatea omului în înfruntarea destinului și singularitatea poetului în încântarea dramei umane.« la un singur pas - de gândul “născut” /dintr-o spaimă -/se deschide abisul/starea de veghe te va purta pe fâșia îngustă/a nonsensului/mereu va exista o fântână/ la jumătatea drumului/tu vei bea însetat/și vei coborî - treaptă cu treaptă -/ spre infernul
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Trei_aparitii_editoriale_intr_un_an_2011_valentina_becart.html [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
regulat prin programele europene schimbaseră totul în bine. E drept erau și mulți bani. Intra, ca de obicei, în padocul căilor. Cei doi armăsari, de rasă, dormeau deja sătui și bine periați. La fel dormea și dulăul Costea. Îi știa pasul și nu se deranjase... Mulțumit, pleca spre ieșire. Trecu de poartă monumentala, întrerupse cu telecomandă alimentarea cu energie electrică a interiorului lăsând însă aprinsă numai uriașă firma cu litere roșii: Badea Ilie Todoran stătea, acum spre apus, pe prispa și
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
regulat prin programele europene schimbaseră totul în bine. E drept erau și mulți bani. Intra, ca de obicei, în padocul căilor. Cei doi armăsari, de rasă, dormeau deja sătui și bine periați. La fel dormea și dulăul Costea. Îi știa pasul și nu se deranjase... Mulțumit, pleca spre ieșire. Trecu de poartă monumentala, întrerupse cu telecomandă alimentarea cu energie electrică a interiorului lăsând însă aprinsă numai uriașă firma cu litere roșii: UNIC! AȘEZARE RURALĂ DIN EUROPA. FUNDAȚIA MADAMME TOUSAUND Referință Bibliografica
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
Acasa > Redactia > Autori > ORGOLIUL TĂU Autor: Cruți Cristian Publicat în: Ediția nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cu pașii repezi Șoptesc in lună : Blestemul în vână Să îți rămână De nu te lepezi! Cu norii păgâni Îți strig o ploaie -N sentințe greoaie De ropot văpaie : Să scuipi în sâni! Cu ochii posaci, În cercuri șapte Te-nconjur in
ORGOLIUL TĂU de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cru%C5%A3i_Cristian.html [Corola-blog/BlogPost/342133_a_343462]
-
Autor: Mariana Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1209 din 23 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Când vei intra pe pagina mea, te-aș ruga, din toată inima, să încerci să te descalți de resentimente, si sa pășești desculț, pentru că vei pași peste sufletul meu cu ale lui cărări presărate cu petale și spini. Poate te vei rătăci dar apoi te vei regăsi, ascultând subjugat freamătul din sufletul meu care vibrează în acorduri melodioase cu fiecare rând pe care-l vei parcurge
SINGURATATEA! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1398278826.html [Corola-blog/BlogPost/347885_a_349214]
-
anume că este încrezătoare în faptul că are ceva de spus în poezie, că tot ce ne spune este rodul inteligenței și al talentului său. Din creanga luminii timpului, poeta culege roadele scrisului ei, zăpezile imaculate ale iernii rămase în urma pașilor, neuitați. Poezia ei pare smulsă dintr-o altă lume, din acel vis de dragoste, al blândeții și al simțirii sufletești, fiind construită pe imaginație și pe visul trăit în gingașa și dreapta frumusețe. Este o realitate ideală, o realitate a
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443945681.html [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
deși aș vrea/ Să văd, cu ochii mei de peruzea,/ Cum zorii se revarsă peste noi/ Ca altădat’, cu soare sau cu ploi.// Ieri mă făceai să râd și chiar să plâng,/ Cu al tău zâmbet de copil nătâng,/ Când pașii tăi cu suflet cristalin/ Se depărtau sau iar păreau că vin.// Eu te-am zidit pe veci în al meu gând,/ Dar nu doresc să te păstrez plângând,/ Ci-n geana unui vis neterminat,/ Cu un final, probabil, demodat.// Îmi
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1443945681.html [Corola-blog/BlogPost/381752_a_383081]
-
Acasa > Stihuri > Semne > IARNĂ... Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1497 din 05 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Iarnă... Se-așterne liniștea ningând, Cu fulgi mari din gând căzând, Sufletul meu îmbrăcând, Cu strai alb, lin fluturând. Pasul mi se-afundă blând În zăpezile dormind, Calea vieții desenând Cu argintul strălucind. Viscol de-oi simți suflând, Urma vieții-mi astupând, Și cărarea-mi rătăcind, Oi umbla steaua-mi privind. De-oi simți carnea-nghețând, Cu secunda vieții stând, Inima
IARNĂ... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1423171780.html [Corola-blog/BlogPost/374596_a_375925]
-
cea posacă, Ghețarii se topesc și se prefac în pâine Un bob a încolțit în liniștea din mâine... Pescarii Tăi de Oameni aruncă iar năvodul, Când marea-i liniștită își dă ofrandă rodul În două se desface și îți sărută Pasul, Pioasă-i și supusă când îți aude glasul! Furtunile ascultă când poruncești să tacă, La talpa Crucii Tale chiar frunțile își pleacă Și înfloresc narcise, bujori și lăcrămioare Țes un covor de flori să-Ți pună la picioare... În clopot
UN COLŢIŞOR DE RAI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1439551532.html [Corola-blog/BlogPost/373242_a_374571]