611 matches
-
Măniuțiu, Teatrul Național „Radu Stanca“ Sibiu »Vinerea lungă, regia Tompa Gábor, Teatrul Maghiar de Stat Cluj 31 mai »Viața cu un idiot, după Viktor Erofeev, regia Andriy Zholdak, Teatrul Național „Radu Stanca“ Sibiu » Unchiul Vanea, Chiten Company (JAPĂ 1 iunie »Pastorale, Grigore Leșe, la Cetatea Cisnădioara »Balul, regia Radu Alexandru Nica, Teatrul Național „Radu Stanca“ Sibiu 2 iunie »Waxing West, La MaMa Theatre - East Coast Artists (SUAĂ »Antigona, Vortex Theatre Company (SUAĂ, la Cetatea Cisnădioara 3 iunie »Nasul, după N.V. Gogol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
1965. 197 Michel Foucault, op. cit., p. 396. 198 Vivien Stern, director de cercetare la Centrul International de Studii Penitenciare, Kings College London, Prisonniers vus comme ennemis ou comme citoyens? La responsabilité de l'État, alocuțiune prezentată la Congresul Comisiei Internaționale Pastorale Catolice în Închisori, 19 august 2003; vezi textul pe www.icps.uk. 199 Cristian Lazăr, "O analiză sociologică a sistemului penitenciar", în Revista de Știință Penitenciară, nr. 3-4/1998, p. 51. 200 Howard Zehr, "Justice that heals; the vision", în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
posibilități în descrieri sonore, incepand cu epoca barocului. Exemplul cel mai convingător este Antonio Vivaldi, cu ale sale concerti grossi, întitulate Anotimpurile, precedate de câte un sonet explicativ. Dar, înflorirea muzicii programatice o datorăm romanticilor, impulsionați de Beethoven prin simfonia Pastorala, uverturile Egmont și Coriolan. Hector Berlioz a ridicat programatismul la un adevărat principiu stilistic, prin plasticitatea puterii sale de expresie. Franz Liszt concepea programatismul că o artă cuprinsă între două noțiuni: program poetic și melodie caracteristică. Robert Schumann, nume notoriu
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
1700, există cîte un seminar în majoritatea celor 130 de dioceze ale regatului. Un cler de acum încolo mai bine pregătit se poate consacra unei instruiri mai bune a fidelilor. Catehisme, pustnicii, misiuni interne, confrerii constituie tot atîtea forme de pastorale ale căror efecte sînt incontestabile: pe la 1700-1720, practica cvasi unanimă acoperă o evlavie mai profundă și mai bine înțeleasă decît cu un secol mai devreme, în ciuda supraviețuirii unor credințe sau practici populare pe care clerul le consideră *superstițioase, dar pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cum bine o ironiza Nae Ionescu 3. La 1 august 1928, "Cuvântul" publică un articol probabil al lui George Racoveanu semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului, confundând problema acceptării noului calendar cu aceea a datei sărbătoririi pascale. După o scurtă pauză, campania pascală se reia la începutul anului 1929, atunci când Nae Ionescu redă în "Cuvântul" un sighilion patriarhal din 1583 care îi anatemiza
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iubire, Ecclesia -, iar prin nesocotirea postulatului solidarității absolute a Noului Testament cu Vechiul Testament, se cade într-o gravă erezie ca unii ce neagă "noutatea și continuitatea Bisericii de la începutul până la sfârșitul vremii (marcionismul)". În "Cuvântul" din 8 februarie 1929, apare Pastorala Sfântului Sinod care încearcă să explice în șapte puncte motivațiile care au stat la baza alegerii datei de 31 martie ca dată de sărbătorire pascală. Nae Ionescu, răspunzându-i fostului ministru Vasile Goldiș, care ia apărarea membrilor Sinodului, îi reamintește
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pentru că a înfrânt lumea, trecând dincolo de ea"10. Pornind de la cazul "năprasnicei urgii de la Costești" din 1930, unde Patriarhia a trimis un ajutor de zece mii de lei, Nae Ionescu ia în discuție comportamentul Patriarhului Miron, ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca prin aceste gesturi Patriarhatul să constituie o autoritate administrativă absolută. Pastorala Patriarhului care depășea canoanele, se ocupa de un fapt petrecut într-o altă eparhie. Dispozițiile patriarhale extinse la nivelul tuturor bisericilor ortodoxe reprezenta o încălcare flagrantă a autorității Sfântului Sinod. Tendința de a se ridica deasupra episcopilor și de a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se ridica deasupra episcopilor și de a se substitui Sinodului este o "alunecare spre cezaro-papism", cum foarte bine sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap al Bisericii de peste munți, pentru a încălzi în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității personale, cu înlăturarea Sinodului și protestantismul faptelor bune, cu înlăturarea cultului. Răspicat!"13. Textul lui Nae Ionescu referitor la semnificația pastoralei patriarhale nu a rămas fără ecou, fiind atacat de ziarul "Universul", care îi face filosofului român un adevărat proces de intenție, acuzându-l că ar fi recurs "la o interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Textul lui Nae Ionescu referitor la semnificația pastoralei patriarhale nu a rămas fără ecou, fiind atacat de ziarul "Universul", care îi face filosofului român un adevărat proces de intenție, acuzându-l că ar fi recurs "la o interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui Nae Ionescu nu întârzie să apară, demontând cu argumente critica preopinentului său de la "Universul". Filosoful reia teza sa cu privire la comportamentul Patriarhului, reducând-o la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române se stabilesc anumite cazuri în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic în comun cu numărul lumânărilor și cu felul ofrandei. În ceea ce privește primul punct de vedere exprimat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
creștinilor ortodocși. Este de domeniul evidenței că preeminența faptelor bune asupra elementului cultual este specifică protestantismului, adevăr elementar, reperabil în orice manual de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci de cel al realității efective 14. Manifestările cezaro-papiste înregistrate de Nae Ionescu variază de la imixtiunea în problemele interne ale Eparhiei Argeșului (Zece mii de lei și o pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci de cel al realității efective 14. Manifestările cezaro-papiste înregistrate de Nae Ionescu variază de la imixtiunea în problemele interne ale Eparhiei Argeșului (Zece mii de lei și o pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului (Duminica, 19 mai 1930), până la autoacordarea dreptului de a emite brevete și decorații (Duminica, 31 martie 1931). Introducerea "Ordinului Patriarhului Miron" nu este vorba de un ordin călugăresc -, o decorație conferită de părintele patriarh
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
după spiritualitate". 21 Sinodul în gravă încăurcătură, nesemnat, în "Cuvântul", an V, nr. 1371, 14 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia, pp. 168-169: "Sinodul s-a decapitat însă a doua oară, dând hotărârea de la 8 februarie. Căci pastorala fiind generală, neutralizează învoirea de a sărbători Paștile și la 5 mai, iar hotărârea nouă, fiind ulterioară scrisorii, neutralizează fulgerele pastoralei". Această campanie de lămurire este continuată de Mircea Vulcănescu, Netemeinicia scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1373, 16
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Nae Ionescu, Teologia, pp. 168-169: "Sinodul s-a decapitat însă a doua oară, dând hotărârea de la 8 februarie. Căci pastorala fiind generală, neutralizează învoirea de a sărbători Paștile și la 5 mai, iar hotărârea nouă, fiind ulterioară scrisorii, neutralizează fulgerele pastoralei". Această campanie de lămurire este continuată de Mircea Vulcănescu, Netemeinicia scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1373, 16 februarie 1929, pp. 1-2; Paul Sterian, Nesinceritatea scrisorii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1374, 17 februarie 1929, pp. 1-2; George
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sluji la doi stăpâni, este în atmosfera de anarhie și de uitare a sfintelor așezări în care se zbate Biserica noastră un suprem cordial. Nu este vorba de eficacitatea actului în sine. Poate că, la urma urmelor, îndreptățirea canonică a pastoralei P. S. Romanu nici nu e așa de clară și că e nevoie de o interpretare prin ocol a textelor, pentru ca aplicabilitatea lor să fie reală... E un act nepolitic desigur. Dar tocmai aici îi vedem noi valoarea: în marea întoarcere
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
chiar de așezarea canonică a pravoslaviei". 10 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 504, 12 iulie 1926, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, p. 382. 11 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, p. 382. 11 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 386. 12 Pastorala Prea Fericitului Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu privire la cazul urgiei de la Costești, reprodus în Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, pp. 386-387: "Din acest trist caz e vorba de cazul de la Costești (n.n. C.M.) -, se îndatorează cucernicii preoți a convinge
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
morți se poate face și printr-un ajutor dat săracilor, văduvelor, orfanilor, pentru repararea bisericilor, pentru procurarea unui obiect necesar, a unui rând de odăjdii, cumpărare de cărți cu cuprins educativ etc.". 13 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, p. 387. 14 Nae Ionescu, Tot despre " Zece mii de lei și o pastorală". Răspuns ziarului "Univers", în "Cuvântul", an VI, nr. 1802, 29 aprilie 1930, p. 4, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 387-388. 15 Nae Ionescu, Duminica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
repararea bisericilor, pentru procurarea unui obiect necesar, a unui rând de odăjdii, cumpărare de cărți cu cuprins educativ etc.". 13 Nae Ionescu, Zece mii de lei și o pastorală, p. 387. 14 Nae Ionescu, Tot despre " Zece mii de lei și o pastorală". Răspuns ziarului "Univers", în "Cuvântul", an VI, nr. 1802, 29 aprilie 1930, p. 4, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 387-388. 15 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1775, 31 martie 1931, p. 1, în Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rile fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la realizarea feeriei. �n secolul al XVI-lea, se practic? o scenografie extras? din tratatul lui Vitruvius, măi �nt�i cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Belgrad. Reîntors în țară, ocupă funcția de profesor suplinitor (1929), apoi provizoriu (1932) și titular din 1935 de Dogmatică la Academia teologică “Andreiana" din Sibiu. Funcționează ca profesor până în 1946. Între 1929 - 1932 și 1936 - 1937 predă Apologetică, între 19321936 Pastorală iar între 1929 și 1934, Limba Greacă. A fost numit rector al Academiei teologice în 1936 și ocupă această poziție până în 1946 Este hirotonit diacon în 1931, preot în 1932 și protopop stavrofor în 1940. Este ales membru în Adunarea
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
munților, smălțuirea mărilor mai mici, ajurarea marelui ocean și traforarea stâncilor. *34 Unele metafore de tipul natură > artă se mențin și în poezia neoclasică, dar cu condiția ca metafora să apară ca un epitet oțios. Pope, în ale sale Pastorals (Pastorale) și în Windsor Forest (Pădurea de la Windsor) ne oferă exemple de acest fel : 263 Fresh rising blushes paint the watery glass (O proaspătă roșeață vopsește oglinda apei) ; There blushing Flora paints th'enamelled ground (acolo Flora cu obrajii rumeni vopsește
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]