2,501 matches
-
Europa le va trage în urma dezbaterii de miercuri din Parlamentul European, în urma ”țigănelii la care s-au dedat pateticii europarlamentari de doi bani ai USL”. Ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul European, adică țigăneala la care s-au dedat pateticii europarlamentari de doi bani ai USL vorbește de la sine despre ce va crede Europa despre România și poporul român: în timp ce Comisarul pentru Justiție Viviane Reding și alți europarlamentari discutau despre gravele încălcări ale regulilor democratice, reprezentanții USL au început să
Urban: În PE, pateticii USLINOȘI se credeau la un stabor țigănesc () [Corola-journal/Journalistic/42342_a_43667]
-
democratice, reprezentanții USL au început să facă mișto de haina pe care o purta doamna Reding în timpul dezbaterilor”, comentează senatorul Iulian Urban pe pagina sa de socializare evenimentele de miercuri din plenul Parlamentului European. În opinia senatorului, ”europarlamentarii rușinii, adică pateticii USLINOȘI se credeau probabil la un stabor țigănesc, la o cumetrie a vreunui clan interlop și mai aveau puțin să își dea dedicații manelistice în plenul PE”, iar ”acest incident denotă nivelul politicienilor USL, care continuă să facă de râs
Urban: În PE, pateticii USLINOȘI se credeau la un stabor țigănesc () [Corola-journal/Journalistic/42342_a_43667]
-
factură existențială, evitând - cu eleganță - locurile comune. E, într-adevăr, nevoie de o abilitate literară solidă să vobești despre moarte, despre carpe diem, despre religie și Dumnezeu, despre disperările unuia condamnat la moarte, despre terapii și relații, fără să fii patetic, fără să te sprijini pe clișee și pe vorbe de duh epuizate, mereu la îndemână. Autorul mizează pe tinerețea personajului lui și îi atribuie o schemă psihologică permanent verosimilă. Soni (Sonia Vlad) află la douăzeci și șase de ani că
În sfârșit, un roman by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4301_a_5626]
-
își pune numele pe fiecare din cele 21 de discursuri cîte numără tomul. Tematica lor, precumpănitor etică, are o tentă apăsat religioasă: iubirea, moartea, suferința, viața ca dar divin, rugăciunea, răbdarea, curajul sau îngrijorarea. În toate, Kierkegaard arată o elocvență patetică, de orator adresîndu-se credicioșilor creștini, numai că armele sale sînt cu precădere literare, mai puțin teologice și deloc mistice. Deși Kierkegaard și-a dorit deseori să fie pastor la țară, dorința i-a rămas în stadiu de reverie, filosoful neprimind
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
își făcea loc c-un felinar roșu în mână. Oamenii se adunau alergând din toate părțile. Se îmbrățișau. Gesticulau. Pe la geamuri se aprindeau lumini. În toată piața, de undeva dintr-o clădire făcând să zbârnâie geamurile, se auzi vocea solemnă, patetică și vibrantă a crainicului: Români! S-a-ncheiat armistițiu! strigau oamenii. Regele l-a arestat pe Antonescu! Trăiască! Ura! Urra! Trăiască! Piața exploda în lumină. Frisoane scurte îi străbătură corpul. Se-mbrăcă repede și coborî și ea. Acum îi părea rău că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
atât trăirea e mai adâncă. Sentimentele devin mască abia atunci când nu sunt subordonate conștiinței. Și totuși, exteriorizarea lor înseamnă depășirea spațiului interiorității (al autenticității?). Condiția dam-natului presupune, oricum, un exces (dar spre interior sau în afară?). Ceea ce este excedentar devine patetic (atunci când nu e grotesc, absurd etc.). Tot ceea ce își depășește limitele se sustrage condiției inițiale. Flautul meu are un ton arhitrist, De aceea nu sunt artist. (Gravitațiuni) Exteriorizarea înseamnă înțelegere, cu-noaștere de sine. Masca falacioasă a cabotinului ascunde o dezavuare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lui este preluată și transformată în altceva; este ca o întoarcere la starea primară a firului de apă, supus legii căderii și a pierderii identității în „trupul”imens al mării. Poate că în timpul orgasmului ea simte un fel de revenire patetică în „starea de început a lumii”, iar el nu este decât instrumentul declanșator sau „substanța catalitică”. Poate ... Aici nu sunt prea sigur că P.H.L. a reușit să fie limpede în a exprima valențele raportului intim bărbat-femeie. Văd în comentariul său
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
născut Pruncul Sfânt. Patrupedele „asistau” la evenimentul sacru în ordinea firească a vieții. Părinții care pregătesc „cuibul” pentru progenitură - iată o imagine venind din preistorie, prefigurare a unui șir infinit de cupluri. Văzută aici și acum, icoana nu are nimic patetic, solemn sau maiestuos!... Este „ceva absolut normal!” Și Profesorul își spune zâmbind de unul singur: „Poate că așa intru și eu în rând cu lumea!...” Este un alt demers spre autocunoaștere: începe să se vadă prin ceilalți, ajungând la convingerea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
-i viața!”, își șoptește resemnat. Apoi își adună lucrurile în servieta voluminoasă - (și cam veche!), pregătindu-se să se îndrepte din nou spre Gara C.F.R. „Căsătoria este primul pas, iar pensionarea este al doilea pas spre moarte!” O frază recitată patetic de profesorul său de română de la liceul Hasdeu, într-o discuție avută după ora de curs, când, neașteptat, „Bătrânul” i s-a confesat așa cum niciodată nu o mai făcuse în fața „celui mai bun elev al său”. Dacă școlarul de atunci
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
scoase la iveală, după minuțioase și îndelungate cercetări, oase de mamuți și de alte specii de animale ale cavernelor de acum cîteva milioane de ani. Noua peșteră a fost denumită de principalul ei descoperitor, arheologul Iancu Răgălie, " Cuibul viselor", un patetic și inspirat apel adresat tuturor speologilor și iubitorilor de drumeție din țara noastră...". După ce în articol se vorbea pe larg și despre alte descoperiri formidabile din această peșteră, printre care desene rupestre, unelte și arme ale omului primitiv, obiecte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vom angaja niște bocitoare calificate să te bocească după regulile unui muritor. Aurora: Dar, cu ce vorbe să te bocească? Să ne lași o listă cu vorbele care-ți plac. Profesorul: La mormănt voi ține eu o cuvăntare cu vorbe patetice; tu n-ai să crezi o vorbă dacă ai să mă auzi pentru că vorbele vor fi de adio pentru un extraterestru nemuritor și nu pentru un muritor anonim ca mine. Ce zici? Evelin: Ce mai contează profesore? Aveți voi o
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
teoria sublimului și cea a tragicului, făcând din lumea omului zona privilegiată de aplicare a sublimului. În opera citată, Gabriel Liiceanu afirma: “Așa cum în tragicul însuși, moartea și suferința nu sunt decât un mijloc de a glorifica viața, în tragedie, pateticul nu are valoare estetică decât în măsura în care este sublim”2. Moartea și suferința, calamitatea socială sau cea existențială, evenimentele teribile ale existenței pe care tragicul le pune în joc sunt transfigurate estetic prin intermediul sublimului și devin prilejuri de afirmare și celebrare
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
introducându-l pe al treilea. Făcând din om resortul tragic, Sofocle a acordat mai mare atenție prezentării personajului și analizei lui. Multe personaje din teatrul său au o psihologie mai bogată, mai suplă, spre deosebire 57 de predecesorii săi. Dramatismul, pateticul pe care îl creează eroii săi (așadar și Electraă este mai omenesc, fără ca ei să piardă grandoarea pe care trebuie s-o aibă eroul tragic: sunt oameni, dar de esență superioară. Lui Euripide mulți dintre contemporani i-au reproșat că
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Toate acestea s-ar putea Întâmpla. Un singur lucru nu s-ar putea Întâmpla: dispari?ia poemelor lui Eminescu. ?i cât timp va exista, undeva prin lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvat?. Istoria patetic? a neamului românesc a fost «proiectat? În eternitate » prin versurile unui poet care a suferit toat? via?a de s??? cie, uneori chiar de foame. Este o lec?ie de modestie pe care Ins??i istoria ne-o d?, nou
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ia paharul, toarnă apă în el, pune un lichid dintr-o sticluță, mai pune, gustă, mai pune zdravăn, apa se colorează, scoate fum. Efimița trage aer mult în piept va urma un moment decisiv. Ridică paharul ca o tragediană. EFIMIȚA (patetic): Hai, mamițo, să te culci și dumneata. (ordonă sieși) Scurt mișcarea! (dă paharul pe gît și cade moartă). Leonida se trezește. Se întinde alene, ia gazeta, se uita superficial pe ea. O vede pe Efimița lată. Se uită la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
acestui copleșitor tablou de familie. Mai mult. Eu sunt creatorul și inventatorul. Eu am pictat tabloul în toate culorile care te fac pe tine să te doară ochii. Eu sunt mâna care a desenat momâile astea care se îm brățișează patetic. Iar eu, cel care are drept de viață și de moarte asupra acestor jalnice făpturi, devin nervos. Pentru că nu pot să discern cu precizie cine pe cine îmbrățișează. Care pe care iubește mai mult. Cine pe cine minte. Cine pe
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Altă neînțelegere de vocabular. Eu îi vor beam de încredere cosmică, iar ea se gândise imediat la jocuri culinare, cum îmi povestise că practicase cu ăla, mânjindu-se amândoi și morfolindu-se și turnându-și sucuri înăuntru și alte asemenea patetice transgresiuni. Ce să spun, să te dai cu dulceață, când eu eram gata s-o mănânc cum era, crudă și nedecupată! Seara dinainte nu-mi vorbise și ne culcaserăm fără să facem amor pentru că în restaurantul de la parter îi atrăsesem
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să bea ceva. Apoi, fără să mai aștepte răspunsul, se îndreptă lipa-lipa spre un șevalet acoperit cu o față de masă mare și curată, pe care o smulse cu un gest ce lui Nur Iulian i se păru deodată înduioșător de patetic. — Uite, Julien, am promis că ți-l arăt. Ăsta-i. Un inedit al lui Dalí: MONEDA BACTERIANĂ. Taman ceea ce veniseră să înșface Iulian și banda lui selectă! Un tablou monstruos, pe care contactul lor era gata să dea monstruos de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblînzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării amorfe și a gregarității, prin utopie, iluzie și vis. S-ar putea susține, cu destule argumente, că în această definiție intră orice artist, că ordonarea haosului este locul comun al tuturor intențiilor
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
elice și linkuri...ť " (înghițituri mici de beatitutine cînd dai click pe femeia hipnotică). Mareele verbului de cosmică ambiție comunică oscilația între limitat și ilimitat, între vremelnic și etern precum o nostalgie a unei fixări mereu amînate. Cîte o notă patetică țîșnește din polifonia imagistică a cărei subsecventă aspirație recuperatoare e zădărnicită chiar de diversificarea metaforică. Restituția coeziunii originare rămîne o himeră: "pentru că literele întotdeauna se șterg dar nu și chemarea lor / pentru că lucrul cel mai greu de uitat este pădurea
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
de la care am supt laptele științei literare. [...] Din acest curs bătrîn, dar totdauna verde, al cărui imperiu nu i-l poate uzurpa nicio inovație, am învățat și învățăm nenumăratele feluri de stiluri - stilul... clar, concis, pompos, ușor, măreț, simplu, sublim, patetic, larg, ornamentat, chiar înflorit și alte multe." Din păcate, remarcă scriitorul, "un singur stil a fost uitat savantul meu curs francez să mă-nvețe, unul singur - stilul potrivit, tocmai acela care-mi trebuia, singurul care se poate numi stil.ș
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
totuși dragi, dar ineficienți, la o bere. Dacă nu agită un joc secund al gîndurilor în tine, tot ceea ce îți spune celălalt rămîne în el. Ploaie care cade pe piatră, nu pe pămînt să-l rodească". Ori această solitudine, în patetică formulă: "Seara, la întoarcerea de la spectacol,m-am zbuciumat singur, încercînd să-mi rup lanțurile destinului pămîntesc, apoi m-am întors în împietrirea trupului meu. Dor de cei morți, aproape de lumea lor". Starea declinantă se manifestă pe un fundal al
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
De aici se creează impresia de imprecizie și mister, ca și cum spectacolul vieților ar fi abia ghicit dincolo de perdeaua și draperia amintirii, fluide amândouă. O anume patină încarcă narațiunea de o atmosferă desuetă, care dă iluzia de roman sentimental, poate chiar patetic, iluzie realizată printr-o strategie rafinată a psihanalistului care învăluie prin dezvăluire și viceversa. O asemenea strategie aplicată ca tehnică narativă adâncește misterul, căci secretul nu îl constituie faptele trecutului care ajung să fie cunoscute și înțelese, ci altceva, vizibil
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
din el." (Piatră); "Iubind,/ cuvintele dor./ Ele pot fi o forță/ creatoare sau distructivă." (Cuvintele) etc., etc. Dorin Almășan are și un... certificat de poet, pe care i l-a oferit cândva Negoiță Irimie, și îl reproduce cu o recunoștință patetică pe prima pagină a cărții. Citim: " Crescut în cultul limbii române, iată că după ce semnează unsprezece cărți de proză, Dorin Almășan se întoarce la o dragoste din tinerețe - Poezia. Atunci când a mai cochetat cu Euterpe - regina celor nouă muze. De
Tichia de margaritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8809_a_10134]
-
remarcabilă, referitoare la această versiune care i-a entuziasmat pe italieni a fost "cantabilitatea" dorită și obținută de dirijor alături de orchestra Teatrului Scala, maleabilă și pentru o logică muzicală străină de repertoriile ei consacrate. Acest spectacol a comunicat o muzicalitate patetică, perceptibilă și de către auditorii reticenți la "orgiile" sonore wagneriene. Interpretarea l-a convins și pe domnul Stephan Poen, invitatul serii. Medic specialist în tehnică vocală, cunoscător al virtuților cântului frumos, riguros, pretențios, prețios, el s-a declarat satisfăcut. Ceea ce nu
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]