8,290 matches
-
și răului, deoarece are și rațiuni duhovnicești care nutresc mintea, dar și o putere naturală care desfată simțirea, dar pervertește mintea. Contemplată duhovnicește, ea oferă cunoștința binelui, însă celor care se împărtășesc de ea trupește li se face dascăl al patimilor, făcându-i să uite de cele dumnezeiești. De aceea Dumnezeu i-a interzis-o omului, a amânat pentru o vreme împărtășirea de ea, neoprindu-l veșnic de la aceasta, pentru ca omul, cunoscându-și cauza sa și prin comuniunea în har și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
de desăvârșire atât de înalt, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, referindu-se la interpretarea de mai sus a Sfântului Maxim Mărturisitorul, afirmă : Deci îndumnezeirea nu exclude cunoașterea făpturilor. Dar atunci omul le cunoaște fără patimă, ca Dumnezeu și în Dumnezeu, nu cu patimă, adică cu uitarea lui Dumnezeu. Toate își au vremea lor ca să se cunoască și să se săvârșească cum se cuvine, trebuind să aștepte creșterea omului la înălțimea lor. Pomul cunoștinței binelui și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
mai poată păcătui niciodată. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, referindu-se la interpretarea de mai sus a Sfântului Maxim Mărturisitorul, afirmă : Deci îndumnezeirea nu exclude cunoașterea făpturilor. Dar atunci omul le cunoaște fără patimă, ca Dumnezeu și în Dumnezeu, nu cu patimă, adică cu uitarea lui Dumnezeu. Toate își au vremea lor ca să se cunoască și să se săvârșească cum se cuvine, trebuind să aștepte creșterea omului la înălțimea lor. Pomul cunoștinței binelui și răului (sau lumea), ca sădit tot de Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
desfrânată în chip nepăcătos, din Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, S-a făcut întru toate asemenea nouă afară de păcat. Chiar dacă și îngerii au știut despre taina cea din veac ascunsă, căci proorociile despre Hristos s-au făcut prin îngeri, zămislirea Domnului e binevestită de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
oameni; pentru firea cea stricată Cuvântul trup s-a făcut și s-a sălășluit între noi. La cei nemulțumitori a venit Făcătorul de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 86. footnote> Prin întruparea, moartea și învierea trupului Său din morți, Logosul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Le Christ et l’homme dans la théologie d’Atanase d’Alexandrie. Étude de la conjunction de sa conception de l’homme avec sa christologie, Leiden, E.J., Brill, 1968, p. 350. footnote>. În centrul operei de răscumpărare a neamului omenesc stau patimile de bună voie și moartea pe cruce. Iubirea lui Dumnezeu pentru om se revelează mai ales în jertfă, prin aceasta ea făcându-se mai evidentă: Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El și-a dat viața pentru noi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
col. 637. footnote>. În scrierile lor, Sfinții Părinți lasă să se întrevadă că dragostea ne face asemenea lui Dumnezeu. Alte fapte bune se văd numai la oameni, de pildă lupta cu poftele, războiul împotriva desfrâului, a mâniei și a diverselor patimi, însă dragostea o avem de comun cu Dumnezeu. Un teolog român Părintele Profesor Ioan Bria este de părere că Sfântul Apostol Ioan descrie iubirea creștină ca o acțiune bipolară care cuprinde deopotrivă pe Dumnezeu și aproapele, iubirea aproapelui fiind un
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
desfrânată în chip nepăcătos, din Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, S-a făcut întru toate asemenea nouă afară de păcat. Chiar dacă și îngerii au știut despre taina cea din veac ascunsă, căci proorociile despre Hristos s-au făcut prin îngeri, zămislirea Domnului e binevestită de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
oameni; pentru firea cea stricată Cuvântul trup s-a făcut și s-a sălășluit între noi. La cei nemulțumitori a venit Făcătorul de bine; la cei robiți, Slobozitorul; la cei ce ședeau în întuneric Soarele dreptății; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moarte, Viața; Învierea pentru cei căzuți. Către El vom striga: Slavă Ție Dumnezeul nostru!<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 86. footnote> Prin întruparea, moartea și învierea trupului Său din morți, Logosul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Le Christ et l’homme dans la théologie d’Atanase d’Alexandrie. Étude de la conjunction de sa conception de l’homme avec sa christologie, Leiden, E.J., Brill, 1968, p. 350. footnote>. În centrul operei de răscumpărare a neamului omenesc stau patimile de bună voie și moartea pe cruce. Iubirea lui Dumnezeu pentru om se revelează mai ales în jertfă, prin aceasta ea făcându-se mai evidentă: Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El și-a dat viața pentru noi
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
col. 637. footnote>. În scrierile lor, Sfinții Părinți lasă să se întrevadă că dragostea ne face asemenea lui Dumnezeu. Alte fapte bune se văd numai la oameni, de pildă lupta cu poftele, războiul împotriva desfrâului, a mâniei și a diverselor patimi, însă dragostea o avem de comun cu Dumnezeu. Un teolog român Părintele Profesor Ioan Bria este de părere că Sfântul Apostol Ioan descrie iubirea creștină ca o acțiune bipolară care cuprinde deopotrivă pe Dumnezeu și aproapele, iubirea aproapelui fiind un
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
universul de-asupra noastră, legi eterne conduc și societățile omenești. Suntem mici pe un glob neînsemnat în univers, dar inventăm mereu mijloace ca să ne facem viața grea și dureroasă. Deși ne dăm seama că viața-i ceva accidental, nu uităm patimile care ne mișcă. E în sufletul omenesc o ordine de lucruri tot atât de fatală ca și aceia din lumea mecanică, și astfel evenimentele care sgudue istoria sunt inevitabile ca și evenimentele în constelația cerească. Anul ce ‘ncepe nu inspiră multă speranță
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
curat, cămilă simbolizează poporul ales, în timp ce necurăția prefigură neamurile păgâne. Faptul că Ioan purta o haină din par de cămilă, semnifică chemarea evreilor și a păgânilor la Hristos. Cureaua, provenită de la un animal mort, semnifică prin încingerea cu ea, omorârea patimilor. Cât privește hrană să, trebuie să știm că albinele și lăcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament, semn că Ioan se hrănea doar cu cele plăcute Domnului. Moartea Sfanțului Ioan Botezătorul Din Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
naturii și de etică vânătorească. Detalii pertinente ne oferă N. N. Străvoiu și N. A. Străvoiu, în lucrarea Trăiri vânătorești cu și fără câine (1995) Această îndeletnicire, ca toate celelalte, ne șoptește autorul Mircea Ionescu - „trezește mirări și invidii” față de „colegii de patimă...”, o invidie colegială, prietenească, am zice - chiar frățească, bineștiind doza de neprevăzut (chiar, de risc) la care se supune vânătorul. Așa că putem crede în afirmația: „ce dulce-i această invidie pe care o citești în ochii confraților...” (Chira) Și-n
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Vinerea Mare, ultima vineri din Postul Paștelui, se mai numește și Vinerea Patimilor (ziua patimilor și răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca, pentru că e zi de post negru. Vinerea Mare este zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că este ziua în care Hristos a fost răstignit și a murit pe cruce pentru mântuirea
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
Vinerea Mare, ultima vineri din Postul Paștelui, se mai numește și Vinerea Patimilor (ziua patimilor și răstignirii lui Iisus) sau Vinerea Seaca, pentru că e zi de post negru. Vinerea Mare este zi de mare doliu a întregii creștinătăți pentru că este ziua în care Hristos a fost răstignit și a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
ziua în care Hristos a fost răstignit și a murit pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc. Această zi este cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Este ultima zi din Postul Paștilor și se mai numește și Vinerea Patimilor sau Vinerea Seaca, pentru că e zi de post negru, adică nu se mănâncă și nu se bea decât apa toată ziua, potrivit romaniatv.net În Vinerea Mare nu se mănâncă urzici, nu se folosește oțet pentru că pe Cruce, Iisus a fost
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
vorbe grele - oameni, dar cine nu face asta, într-o formă sau alta? În schimb, câtă lumină a revărsat asupra omenirii! Vă îndemn să vrem să vedem această lumină, în centrul căreia stătea poporul său și România. A scris, cu patimă, la 17 ani și a publicat în „Familia” (în 1867), poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, pe când România abia exista, cuprinzând cu puțin peste o treime din România împlinită la 1918. Dar încă de atunci, el vedea aievea
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Adesea afirmă că iubește cu aceeași ardoare textele dramatice - la care nu lucrează mai mult de trei variante - și pe cele poetice. Lucrul cu limbajul e foarte aproape de sufletul lui, în sensul poetic al tehnicii de folosire. Iubește cuvintele cu patimă, mai ales pe cele aspre și șocante. Iubește de asemenea cuvintele care ascund, care abat atenția de la faptul concret către sentiment fără ca autorul să rostească măcar vorba îsuflet.' Faptul că piesele lui sunt aprige și folosesc vorbe neiertătoare, agresive, ucigătoare
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Adesea afirmă că iubește cu aceeași ardoare textele dramatice - la care nu lucrează mai mult de trei variante - și pe cele poetice. Lucrul cu limbajul e foarte aproape de sufletul lui, în sensul poetic al tehnicii de folosire. Iubește cuvintele cu patimă, mai ales pe cele aspre și șocante. Iubește de asemenea cuvintele care ascund, care abat atenția de la faptul concret către sentiment fără ca autorul să rostească măcar vorba îsuflet.' Faptul că piesele lui sunt aprige și folosesc vorbe neiertătoare, agresive, ucigătoare
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
mare pas înainte în creația lui Marin Preda. În nuvelele sale mai vechi despre viața satului (1948) autorul a zugrăvit o lume de oameni minați de instinctele și poftele crâncene guvernate de proprietatea privată, cu setea de închiaburire...sau cu patimile josnice, crude, care descompuneau familia Moromeților, unde relațiile erau dominate de ură și încrâncenare...; unele nuvele din volumul întâlnirea din pământuri erau adânc atacate de morbul naturalismului. Nuvela Ana Roșculeț, apărută în 1949, a fost puternic criticată pentru naturalismul ei
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
rugăciuni laice, scurte, disperate...Adunam cuvintele, cu suspin și mirare că mai există, că mai exist...că reușesc, iată!, să mai trăiesc o zi, o săptămînă, Doamne!, incredibil, încă o lună, ohoho...încă un an!!! Viața mea fusese vîndută unei patimi trufașe, chinuitoare: să scriu, să încheg rapoarte sumare, dar exacte, despre Îngeri! Cît de perfid mă bălăceam în gîndul că tocmai diavolul plătea cu bani grei timpul ăsta schingiuit de nesomn, hrănit cu pîine neagră și cafea amară, fără zahăr
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
asta albă, la toate femeile din Iași, pe stradă. * Am citit puțin din cartea despre Labiș, abia 55 de pagini, pe apucate, dimineața, înainte de-a porni în circutiul zilnic de vizite necesare, dar ineficace, Tamarei Nikolaevna. Dar cu cîtă patimă am absorbit literele, cuvintele, frazele ce însetat! Și-mi vine mereu să țip: da, așa e, așa e! Este uimitoare această cunoaștere pe dinăuntru a unor procese de creație, de maximă, de abisală intimitate. Și cît bun simț! Cîte ecouri
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
a lucrat și la ridicarea fântânii arteziene din părculețul Pake Protopopescu (fost, o vreme, Dimitrov). L-a luat și pe Vladimir Streinu să lipească cubulețe de ceramică colorată. Câștiga și el, cărturarul, o pâine după ce ieșise din pușcărie. În Săptămâna Patimilor acestui an, văzusem în apropierea fântânii cu mozaic două (sau trei?) pancarte policrome (6-7 ouă țipător colorate) cu urările primarului de sector: Sărbători fericite. Se apropie noul Paște (electoral)... Corneliu Lupeș, organizatorul acestei întâlniri din 17 aprilie a.c., de evocare
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
ascut creioanele pentru a-ncepe rugăciunea zilnică, îmi vine, brusc, să mi le bag în ochi, pînă la creier, să scotocesc acolo cu furie, cu deznădejde, cu ură, gîndurile mele leneșe și murdare. Mi-am urît părinții, am urît cu patimă tristețea, prăbușirea adolescenței mele-n boală, l-am urît pe Dumnezeu cînd, la optsprezece ani, a trebuit să fac, tuberculos, cură cadaverică, am urît facultatea de medicină cu clădirile ei uriașe roșii, din cărămidă netencuită, parcă jupuite de vii de
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]