708 matches
-
nedureroasă a mobilității articulare, în primul rând a extensiei articulațiilor mici ale mâinii; (b) îngroșarea și indurarea pielii suprajacente. Este denumită și sindrom pseudo-sclerodermic (scleroderma-like syndrome). De obicei, sindromul apare la diabeticii care prezintă microangiopatie diabetică (retinopatie și/sau nefropatie). Patogenia LMA este necunoscută. Se pare că se corelează cu vechimea diabetului sau cu vârsta. De asemenea, controlul glicemic riguros pare să determine ameliorarea acestuia, deși majoritatea studiilor publicate contestă acest lucru. Se sugerează că leziunea s-ar datora modificărilor turn-over-urului
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
8) Eritemul diabetic, localizat în special la membrele inferioare, și rubeoza diabetică, ce afectează predominant fața, apar mai ales la pacienții vârstnici cu diabet vechi. Eritemul diabetic deseori mimează erizipelul și de aceea este denumit și eritem pseudo-erizipeloid. Etiologia și patogenia sa nu sunt cunoscute dar se sugerează o eventuală legătură cu leziunile destructive ale osului subiacent (14, 22). Rubeoza diabetică este explicată probabil prin alterarea tonusului vascular sau prin microangiopatia diabetică (22) și este frecvent întâlnită și în populația generală
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
de tip 2 prezintă vitiligo (14, 22). B. Neuropatia și angiopatia produc leziuni cutanate în special la pacienții cu diabet vechi și cu un control metabolic precar (14, 22). (1) Infecțiile cutanate sunt foarte frecvente la pacienții diabetici dezechilibrați metabolic. Patogenia este multifactorială. Factorii predispozanți includ: hiperglicemia, afectarea circulației capilare, hipohidroza, hipoestezia secundară neuropatiei diabetice, scăderea imunității celulare. Femeile sunt mai frecvent afectate. Cea mai frecventă formă de infecție cutanată este candidoza, în multe cazuri fiind primul indicator al unui posibil
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
22, 23) apare la 0,1-0,4% din pacienții diabetici, mai ales în tipul 1 de diabet (90% din cazuri). Frecvența crește cu durata bolii și este mai mare la diabeticii cu vârste mai mari de 50 de ani. În patogenia bolii sunt implicați trei factori esențiali: neuropatia, microtraumatismele locale repetate și șunturile arterio-venoase. Rolul etiologic eventual al microangiopatiei este sugerat de cazurile în care leziunile osoase coincid cu progresia rapidă a retinopatiei, iar importanța macroangiopatiei este subliniată de cazurile în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
indus de alcool, dar apare la subiecți care nu consumă alcool în exces. Cele două criterii histologice care diferențiază steatoza de hepatita steatozică sunt reprezentate de degenerescența grasă (care interesează mai mult de 66% din hepatocite) și inflamația sau fibroza. Patogenia hepatopatiei diabetice nu este pe deplin elucidată. Elementul central pare a fi insulinorezistența. Substratul insulinorezistenței pare a fi multifactorial. Sunt implicate mai multe molecule țintă: gena Rad (gena ras asociată diabetului), care interferă mai multe funcții celulare esențiale; PC-1 (o
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
direct; - induce un deficit relativ de acetil coenzimă A sintetază, ceea ce duce la un exces relativ de acetil coenzimă A; aceasta va servi ca activator al PPAR-α, care promovează sinteza hepatică de proteine de decuplare (UCP 2); rolul lor în patogenia hepatopatiei diabetice este neclar dar se pare că inhibă apoptoza hepatocitară și cresc vulnerabilitatea celulelor hepatice încărcate gras la diverși stimuli; - contribuie suplimentar la supraîncărcarea grasă a ficatului. Nivelele crescute de acizi grași intrahepatocitari sunt și o sursă importantă de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
distins. Este autor al unui număr de circa 400 de lucrări științifice, care îmbrățișează cele mai multe aspecte ale psihiatriei. A stăruit, în mod deosebit, asupra neurosifilisului. A creat o școală cu trăsături distincte. Caracteristic pentru Școala Ballif este orientarea fiziologică în patogenia bolilor psihice, concepție care s-a reflectat plan național, în domeniul specialității bolii psihice. A fost un democrat convins, de o nobilă modestie și consecvență. Opera lui cea mai importantă a fost Centrul O.M.S. (Rockefeller), construit sub direcția sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nr.12/1942. Se tipărea la Tipografia Mitropolitul Silvestru, Piața Unirii nr. 3 - Cernăuți. Bucovina Medicală nr. 2-4 din februarie - aprilie 1943 cuprinde: sumarul periodicelor medicale românești, lucrări originale - Asupra anevrismului arterio-venos - de prof. dr.Costăcescu și dr. C. Stănescu; Patogenia și tratamentul pelagrei, de dr. Gh. G. Constantinescu; Transfuzia sanguină intraosoasă la sugari, de dr. Astra Nandriș și dr. I. Țurcan; Cazuri clinice: Dermatoză papulofoliculară în placarde papilomatoase și cicatriciale, scorbutică, de dr. D. Petrovanu; O nouă revistă sau o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prin plămân. Unele substanțe vasoactive trec prin plămân fără a câștiga sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele A1 și A2, angiotensina II și vasopresina). O importanță particulară au metaboliții acidului arahidonic, implicați în modularea tonusului vascular, bronhoconstricție, inflamație, patogenia astmului bronșic. Acidul arahidonic, format prin acțiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
et al., 1999), boala Addison (Donner et al., 1997, Blomhoff et al., 2004), boala celiacă (Djilali-Saiah et al., 1998), ciroza biliară primitivă (Agarwal et al., 2000) și lupusul eritematos (Ahmed et al., 2001), ceea ce pledează pentru implicarea acestei gene în patogenia bolilor autoimune în general (Kristiansen et al., 2000, Ueda et al., 2003). Toate aceste studii au furnizat dovezi importante privind existența unui locus asociat diabetului pe cromozomul 2q33 și care cel mai probabil este reprezentat de gena CTLA-4. Totuși trebuie
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
de tip cazuri control (Zheng et al., 2005) și familii cu DZ tip 1 din SUA, atât caucazieni, cât și mexicani-americani (Onengut-Gumuscu et al., 2004; Ladner et al., 2005). De asemenea, locusul a fost asociat cu mai multe boli cu patogenie autoimună, printre care boala Graves (Velaga et al., 2004), poliartrita reumatoidă (Begovich et al., 2004; Orozco et al., 2005), lupusul eritematos sistemic (Kyogocu et al., 2004; Orozco et al., 2005), precum și cu sindroame de autoimunitate poliglandulară multiplă (APS) (Criswell et
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
et al., 2004; Orozco et al., 2005), lupusul eritematos sistemic (Kyogocu et al., 2004; Orozco et al., 2005), precum și cu sindroame de autoimunitate poliglandulară multiplă (APS) (Criswell et al., 2005). În ceea ce privește mecanismul prin care mutațiile genei LYP/PTPN22 intervin în patogenia T1DM (și a bolilor autoimune, în general), acesta nu este precis elucidat. Substituția C1858T determină după cum am amintit înlocuirea Argininei din poziția 620 cu Triptofanul. Acest reziduu aminoacidic se află la nivelul regiunii P1 bogată în Prolină care intervine în
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
capacitatea de prezentare de antigen precum și expresia de molecule de adeziune pe suprafața macrofagelor și a celulelor dendritice (Van Etten et al., 2004). Toate aceste acțiuni al vitaminei D pot explica efectul benefic al administrării ei în unele boli cu patogenie autoimună (Nagpal et al., 2005) cum ar fi lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, scleroza multiplă, boala inflamatorie colonică, encefalomielita alergică și, bineînțeles, diabetul de tip 1 (Mathieu et al., 2002; Mathieu et al., 2005). Este interesant de menționat că există
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
et al., 2005), deficitul de vitamina D fiind asociat cu afectarea capacității insulinosecretorii a celulelor ? (și chiar cu toleranța alterată la glucoză) atât la animalele de experiență cât și la om. Există multiple dovezi ale implicării vitaminei D în patogenia diabetului zaharat tip 1, atât la oameni cât și la șoarecii NOD. Astfel, administrarea de 1,25(OH)2D3 la șoarecii NOD determină inhibarea activării limfocitare și restaurarea raportului normal de celule CD4/CD8, cu scăderea evoluției animalelor spre diabet
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
polimorfismului FokI, toate celelalte nu au nici un rol funcțional ceea ce sugerează că aceste polimorfisme ar putea fi doar markeri aflați în linkage disequilibrium cu variantele genice cauzale reale, încă neidentificate. Într-un efort de a elucida rolul genei VDR în patogenia DZ tip 1 la om, în anul 2004, grupul prof. John Todd din Cambridge resecvențializează o zonă de 94 kbp din regiunea de 164 kbp de pe cromozomul 12q12-q14 care cuprinde gena VDR (Nejentsev et al., 2004a). Autorii au identificat astfel
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
prin receptorii TCR (Van Seventer et al., 1990). Toate cele de mai sus arată că ICAM-1 și receptorul său (LFA-1) au funcții esențiale în modularea răspunsului imun. Există de altfel numeroase dovezi ale implicării ICAM-1/LFA-1 în diferite boli cu patogenie autoimună cum ar fi hepatitele cronice autoimune (Adams et al., 1992), boli neurologice (Jander et al., 1993), poliartrita reumatoidă (Mason et al., 1993), boala inflamatorie colonică etc. Clivarea proteolitică la nivel membranar a moleculei de ICAM-1 dă naștere unei forme
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
prin introducerea cu ajutorul unui vector viral a genei pentru sICAM) este urmată de o remisie de durată a diabetului la acest model experimental (Bertry-Coussot et al., 2002). Trebuie de asemenea menționat că există unele date privind intervenția ICAM-1 și în patogenia DZ tip 1 la om, fiind raportate concentrații ridicate de ICAM-1 solubil la pacienții cu DZ tip 1 aflați în perioada prediagnostică (Lampeter et al., 1992, Toivonen et al., 2003). Pe lângă datele experimentale deja menționate, trebuie amintit că gena care
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
datele obținute pentru populații diferite sunt în oarecare măsură contradictorii, indicând existența unei mari heterogenități inter-populaționale. Totuși asocierea pozitivă a alelei 469E pentru familiile din România și Sardinia, precum și rolul ICAM-1 în răspunsul imun la oameni și implicarea sa în patogenia diabetului autoimun la șoarecii NOD au făcut ca gena ICAM-1 să rămână un candidat puternic pentru susceptibilitatea genetică din DZ tip 1, cel puțin în unele populații. Într-un efort de a elucida rolul genei ICAM-1, Nejentsev și colaboratorii din
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
posibile unele forme de icter deoarece ficatul are o capacitate limitată de procesare a bilirubinei. În funcție de cauzele care provoacă boala și de procentul de bilirubină deversată În sânge se diferențiază mai multe tipuri de icter: hemolitic, mecanic, hepatocelular și cu patogenie mixtă. a. Icterul hemolitic apare datorită unei hemolize crescute, Însoțită de anemie. Creșterea cantității de pigmenți biliari, eliberată din ficat, duce la formarea de calculi din bilirubină la nivelul căilor biliare. Treptat, icterul hemolitic capătă o patogenie mixtă prin adăugarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
hepatocelular și cu patogenie mixtă. a. Icterul hemolitic apare datorită unei hemolize crescute, Însoțită de anemie. Creșterea cantității de pigmenți biliari, eliberată din ficat, duce la formarea de calculi din bilirubină la nivelul căilor biliare. Treptat, icterul hemolitic capătă o patogenie mixtă prin adăugarea factorului mecanic și al celui hepatocelular. Secreția crescută de bilirubină are ca urmare creșterea urobilinei și a urobilinogenului din urină. b. Icterul mecanic constă dintr-o obturare a căilor biliare extrahepatice datorită unui obstacol care blochează scurgerea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
icterul hepatocelular sunt: -icterul infecțios primar, de natură virotică, datorat apariției virusului A sau B (hepatită epidemică virotică); -icterul infecțios secundar În care leziunile ficatului apar după unele Îmbolnăviri grave (pneumonie, malaria, febră recurentă, diferite septicemii, sifilis). d. Icterul cu patogenie mixtă este declanșat În urma acționării mai multor factori patologici, inclusiv toxiinfecțiile alimentare, intoxicațiile cu arsen, fosfor sau alcool, hemolize accentuate și leziuni hepatocelulare. Simptomele icterului se manifestă, În primul rând, prin colorarea În galben a pielii, a ochilor și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
hemoragii digestive superioare, pieloflebită, edeme periferice și dereglarea metabolismului renal al sodiului. În plus, poate fi rezultatul unor factori infecțioși cum ar fi peritonita bacilară și hepatita epidemică, pe substratul unui consum masiv de alcooluri tari. Un rol important În patogenia ascitei Îl are retenția de sodium și apă ca urmare a unei tulburări În metabolismul hidrosalin, cu pierderea capacității de eliminare a sodiului consumat prin alimentație. În unele cazuri, vasele stomacului și ale esofagului se Îngroașă și se dilată dând
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
o cantitate mică de apă, formându se o suspnsie densă. Operația de tratare se face într-o instalație specială, semințele fiind acoperite cu un strat de suspensie, care protejează semințele de patogenii existenți la suprafață sau interior, cât și de patogenii din sol; tratarea prin încrustare (drajare). Această metodă constă în acoperirea semințelor cu o peliculă sau crustă groasă, solubilă. Acest tip de tratament asigură, atât distrugerea patogenilor din sămânță sau de la suprafață, cât și protecția tinerelor plantule, însă există riscul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
annual (Arad, Ialomița, Ilfov, Olt, teleorman, Tulcea, Vaslui) (Hatman și colab., 1986). Cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile de cartof nu prezintă o rezistență uniformă la atacul agenților patogeni. Însă, se pot amplasa soiuri rezistente în fiecare zonă de cultură, în funcție de patogenii principali. Pregătirea materialului de plantare. Tuberculii destinați înfințării culturii, se sortează, îndepărtându-se cei cu atac de putregai umed, fuzarioză sau atipici, când se face și calibrarea lor pentru a asigura uniformitatea culturii. Dacă se realizează preîncolțirea, se vor elimina
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
și la cei sănătoși. Tahicardia supraventriculară, fibrilația atrială, extrasitolele ventriculare, tahicardia ventriculară necesită uneori terapie medicamentoasă sau electroterapie (șoc electric, electrostimulare etc.). 7. Trombo-embolismul pulmonar (TEP) Profilaxia bolii trombo-embolice se face după următoarea schemă (ACC): Factorii de risc implicați în patogenia TEP sunt: vârsta înaintată, imobilizare prelungită, TEP în antecedente, cancere, chirurgie mare abdominală, pelvină sau a membrelor inferioare, obezitate, varice, insuficiența cardiacă congestivă, infarct miocardic acut, accidente vasculare cerebrale, fracturi, hiperestrogenism, stări de hipercoagulabilitate. 4.3.2.3. Bolnavul cu
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]