1,557 matches
-
amplificate, voința divină sau firea pământească a omului - „o, Iacov, fiul marilor părinți/ ești singur în noaptea din pustie/ cu pofta inimii mereu mai vie/ de case, de avere și arginți.” („Iacov”), fiind redate în detaliu și fără ambiguități inutile. Patosul cu care Petru Lascău scrie dovedește că are fascinația nostalgică și melancolică a identității colective. Deși un exilat aflat departe de țară, el păstrează în inimă valorile națiunii căreia îi aparține, prin naștere, și le cântă. Mai mult, sentimentul național
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
și s-a evaporat! În mare viteză, pe sub nasul supraveghetorilor ce aveau misiunea de a nu-l scăpa din ochi. Pentru a-l propti la DNA. Omul nu mai avea imunitate de 24 de ore. Ghiță, care cânta dăunăzi cu patos „Treceți batalioane române Carpații...”, a forțat, se pare, Marea Neagră! Probabil să testeze noul tunel făcut pe sub celebra strâmtoare ce ne-a pus pe butuci, la prima cursă, cea mai mare navă românească... „Independența”! Asta a doua zi, după ce Dragnea lansase
TABLETA DE WEEKEND (180): SURPRIZE SURPRIZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368701_a_370030]
-
autoritar: "ai întrecut măsura vasal, în genunchi la picioarele mele!' eu din fugă de după tine, îngenunchez și mă prosternez lângă cizmulițele tale de piele și încep să le deschid fermoarul. Cum se dezvelea un pic din pulpa o sărutăm cu patos, cu foc de nedescris, și o mângâi și cobor sărutând. Tu spui: "mai mult sluga netrebnică!" și mai descopăr și mai sărut până am scos piciorușul atât de dulce și de fin din încălțăminte.cu mișcări mai prelungi mângâi pulpa
DOMNIŢA TOAMNEI .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364709_a_366038]
-
adâncite în piept și trăgeam perdeaua cutremurată până la celălalt capăt al păcatului/. Fiecare poezie, fiecare vers e-un simțământ trecut, pierdut și regăsit, /o cunună împăcată, să ne șteargă-n veci durerea, o iubire așteptată, să trezească învierea/ și cu patos fulminant își expune convingerea /iubesc, iubirile pierdute de alții/ iar incertitudinile se răsfrâng în sensibilitate dusă până la exacerbare / Uneori nu îndrăznești... să mă aprinzi ca pe o țigară... uneori mă ții între degete, mocnesc/. Iubirile surprind prin miresme romantice ca
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
știu nici acum ce m-a determinat să-i cer Preasfintei Născătoare de Dumnezeu să mă facă scriitor, când meseria mea era cu totul alta, dar știu că m-am rugat în fața icoanei Ei din acel mic paraclis cu atâta patos, cu atât de multă emoție și trăire religioasă cum nu mi s-a mai întâmplat vreodată până atunci. Pe drumul de întoarcere spre mânăstire (de maximum un kilometru) simțeam cum inima îmi ia foc și mă vedeam scriind povești după
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
într-un mesaj de iubire adus ofrandă fraților ei de limba română. Poeziile Tatianei Scurtu, publicate în revista ”Ecou” a școlii, ori în presa locală și națională, s-au impus ușor publicului iubitor de literatură. Vocația lirică pe deplin formată, patosul autoarei, mereu atentă la lumea care reverbera în sufletul ei, luciditatea observației poetice, limbajul cu accente de baladă, erau doar câteva aspecte care individualizau creațiile sale în contextual poeziei scrise de tânăra generație. Volumul de poezii pe care Tatiana Scurtu
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
în graiul molcom și dulce al spațiului moldovenesc, topește în retortele sale toate comorile păstrate în pământul frământat al Basarabiei. Rostirea solemnă din letopisețele cronicarilor se împletește cu verbul înfiorat al Doinei eminesciene, reverberând în invectiva și imprecație, ori transmițând patosul poeziei lui Alexei Mateevici și Grigore Vieru: “Nistrule, de ce ești frate Cu Prutul care desparte Doi copii de-același neam, Două frunze de pe-un ram? Râuri, voi, ce despărțiți Și-napoi nu mai uniți, Facă-vi-se apa vad
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
poemul “Se surpă temeliile”, îi contrapune atitudinea critică, condamnare a prezentului inacceptabil. Refuzând compromisul cu o epocă a dominației absurdului, Tatiana Scurtu identifică o logică a istoriei, desfășurată după sistemul ciclicității. Adevărul lui ”nihil novi sub sole” îl denunță cu patos în poemul ‘Realități”. Concluzia poemului are valențele unei sentințe implacabile: Sensuri absurde își pun măștile vechi.” Portretul artistei, din tinerețea care irumpe bogat, este figurat în poemele care fixează coordonatele majore ale volumului, sublimând fiorul erotic și vibrația sentimentului patriotic
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
al Universității.” În această directivă comunistă nici leninismul nu era ignorat de redactorii revistei studențești. În articolul de prima pagină „Lenin și pasiunea cunoașterii” se elogia fondatorul comunismului rusesc. „Geniu al ideii și acțiunii revoluționare, Lenin a întruchipat prin excelență patosul căutării adevărului în una din cele mai complexe și obscure zone ale existenței - aceea a condiției sociale a omului. Pasiunea cunoașterii s-a dovedit de timpuriu o trăsătură vitală a personalității lui Lenin.” Poantă a trăit cu febrilitate emoțiile începuturilor
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Autorului Au fost trimiși în toată lumea, de DOMNUL CHRISTOS IISUS, Să ducă Evanghelia, de la cel mic la cel de sus ! Andrei cel întâi chemat, cu Evanghelia să meargă În Dobrogea și în ținuturi, vecine cu Marea Neagră ! Apoi în Grecia la Patos ; păgânii l-au urmărit Și pe o Cruce ca un "x", barbaric, l-au răstignit... Petru, "întâiu-ntre egali", năvalnic Mărturisitor Cu "trilogia lepădării", de Bunul său Învățător... Căindu-se, a mers Apostol în Pont și Capadocia În Asia, la spanioli
SOBORUL SFINȚILOR APOSTOLI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348555_a_349884]
-
nu a fost deloc lejeră, dimpotrivă, am plecat cu o durere imensă în suflet. Contrariat, am început să mă interesez cine este acest P. Multe din întâmplările neverosimile mai circulă și acum sub formă de legende. Povestite de diverși, cu patos și pe nerăsuflate. Mi s-a părut că este păcat ca ele să se piardă, de aceea acum puteți citi aceste rânduri. II. P îmi spunea că nu și-a dorit să vină pe lume. Dimpotrivă. S-a împotrivit cât
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
rusă este atrasă de Occident, nesimțind identitatea lumii slave preocupați fiind de credințele intelighenției europene, care ar reprezenta, după părerea lor, forța salvatoare a întregii culturi europene. V. Zenikovski scrie că „Danilevski luptă împotriva acestei conștiințe bolnave; în aceasta constă patosul primordial al cărții sale și prin acest lucru el a fost și va rămâne drag tuturor celor care trăiesc cu aceeași intuiție și convingere în identitatea culturii ruse”. (1) În ceea ce constă relațiile dintre Rusia și Occident, Danilevski scrie că
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
ucid chiar versul, Toate-și arătară fața și reversul. Nu știi nici măcar cât de greu a fost Să nu văd în tine,în nimic, un rost.. Să am prieten singur numai pe Thanatos, Dracii să-mi vorbească cu milă si patos, Să simt c-aș lupta chiar cu Dumnezeu. Din visuri să cad în Hades mereu. Îmi venea să-mi rup veșmintele sărace Numai să te am doar o clipă ,drace! Drac,înger ,femeie, zână din povești... Nu-ți mai știu
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
multă sensibilitate, au interpretat, acompaniați de cor și de grupul instrumental format din Gheorghe Jucan - clape, Augustin Teglas - vioară, Dumitru Tătar - saxofon, Alexandru Petran - vioară, soliștii: Victor Aldea, Sandu Țăgureanu, Ana Pralea, Elena Loghin. Romică Topan a recitat plin de patos poemul „Sunt român”, iar Marina Muntoi a emoționat cu „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” a lui Mihai Eminescu. Partea a doua a programului a fost deschisă de Al. Florin Țene, președintele LSR, care a vorbit despre cele mai
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
pur. J’ai un grand plaisir a l’entendre, une voix chaude, authentique...” mais tendre, la voix d’une douce, un baume qu’il convient de sentir” ( D. Grama) Lucian Hetco, Germania Poetesă, prozatoare, eseistă, aceeași pe registre diverse, cu patos fosforescent, al meditației și confesiunii colocviale, elegante, metafizice, dar mai ales a smereniei și rostirii psalmice, Antonia Iliescu, rezidentă în Belgia, a rămas româncă cu toată ființa ei, așa cum se face auzită și prin cântecele nostalgic- medievale, de menestrel amintind
O CARTE DE ANTONIA ILIESCU TRADUSĂ EN FRANCAISE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348169_a_349498]
-
altei părți ce Există. Nu cere- întregire în androgin Nici în zeu Ai fost cel născut Ca să fii ce devine Rupe tăcerea prin cântec, Doliul nins pe curcubeu! Dă-te prins, îngere orb! Aici, între supranatural Și sub- natural De la patos la obsesie Drumul e mai scurt Răsucit - el cabrează Ceea ce văd este auzit Suspinul tău cu clopoței Sublimând în sărut Mușcătura. Dă-te prins, zbor târât Nu eu beau din izvor Ci oglinda lui, scânteiuțele Spațiul nocturn curbat Înseninându-ne
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
de sus mereu veghează și ne încurajează. a doinit țara și neamul, a cântat râul și ramul, strămoșii, vitejii voievozi, trecutul glorios slăvind, ca un profet viitorul luminos întrezărind. de lumea bună a fost iubit, la rându-i cu mare patos a iubit, veșnic fiind îndrăgostit. a fost și critic și boem, viața fiindu-i un poem. aprig, vifornic și pragmatic vorbind pe șleau, dar democratic. cu pana-i ascuțit’ a lăudat, a criticat mai marii vremii, pe nimeni n-a
EMINESCU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350124_a_351453]
-
continuu, trăind un „prezent” mai proaspăt, cu mai multe noutăți, chiar dacă este câștigat cu prețul unui tribut mai mare, cu o mai largă privire asupra lumii, cu alte orizonturi și alte înțelesuri. Dar trăim și un „trecut”, cu un inimitabil patos fără patimă, mai frumos și mai îndulcit, strecurat prin sita vremii. Retrăim pe îndelete amintirile, adevărate restituiri de viață. Dar există un anotimp, cel al sărbătorilor de iarnă, când amintirile nu mai au răbdare și dau năvală nebună împletindu-se
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
deschide cu - am putea-o numi - artă poetică, poezia intitulată „ Muzei mele “, în care poetul cere „ Să-mi plouă-n vers cuvinte dulci”. Frământările interioare, glasul zbuciumului sufletesc transpar în versuri tensionate, în tonalități grave sau calde, jucăușe , pline de patos, iubire, dar și durere față de momentele tragice din istoria Ardealului. Tulburător mesaj al setei de libertate și dreptate pentru poporul român se desprinde din versurile poeziei „ Zăbrelește”: Cu libertatea încătușată-n lanțuri/ Și ulii paznici la cuib de visuri,/ S-a-ntors
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
gândeau, simțeau, și scriau ca Eminescu. După ce Gherea semnalase în 1887 fenomenul eminescian în amploarea sa, poetul Alexandru Vlahuță, prietenul lui Eminescu, ține o conferință la 12 martie 1892 de un mare răsunet, intitulată „Curentul Eminescu”, unde denunță cu mult patos maladia imitării de către tineri a marelui poet. Dar însuși Vlahuță, în ciuda dezicerii, nu s-a putut dezbăra de imaginile, ritmurile și sonurile eminesciene, imitându-l până la sfârșitul vieții, fiind „cel mai ilustru epigon al lui Eminescu”. Din generația lui Vlahuță
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
VALE - PROFIL LITERAR - HERMAN VICTOROV - VĂZUT DE ELENA BUICĂ Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu rădăcini adânci în caldul humus deliormănean, pe care îl slăvește și îl cântă cu patos, cât și loială trăitoare în glacialul, dar primitorul pământ al frunzei de arțar, Elena Buică, ce răspunde și la sentimentalul apelativ de Buni, mi-a dăruit de curând (într-o miraculoasă și antologică întâlnire, despre care am să vorbesc altă
VĂZUT DE ELENA BUICĂ de ION IANCU VALE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365984_a_367313]
-
II. ION IANCU VALE - PROFIL LITERAR - HERMAN VICTOROV - VĂZUT DE ELENA BUICĂ, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016. Cu rădăcini adânci în caldul humus deliormănean, pe care îl slăvește și îl cântă cu patos, cât și loială trăitoare în glacialul, dar primitorul pământ al frunzei de arțar, Elena Buică, ce răspunde și la sentimentalul apelativ de Buni, mi-a dăruit de curând (într-o miraculoasă și antologică întâlnire, despre care am să vorbesc altă
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
scrieri publicate în diferite reviste”, și în care, alături de inspirate eseuri literare, autoarea a inserat și prezentări de cărți, „fotografiind”, „radiografiind” și ... Citește mai mult Cu rădăcini adânci în caldul humus deliormănean, pe care îl slăvește și îl cântă cu patos, cât și loială trăitoare în glacialul, dar primitorul pământ al frunzei de arțar, Elena Buică, ce răspunde și la sentimentalul apelativ de Buni, mi-a dăruit de curând (într-o miraculoasă și antologică întâlnire, despre care am să vorbesc altă
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
magicianului, ingredientele care pot fabrica aurul sufletesc: candoare, frumusețe lăuntrică, gingășie, putere de sacrificiu. Și nu în ultimul rând, iubire. Toată gama de stări afective se regăsește în aceste poeme: tristețea, melancolia, spaima, ardoarea, un dor fără sațiu, voluptatea, solitudinea, patosul, lirismul, patima, bucuria, capriciul, provocarea, căutarea, nemulțumirea, dăruirea totală. Sub forme și expresii originale, într-un stil elevat, concis, format, nuanțat, în funcție de propriile trăiri și precepte. Visele Valentinei Becart sunt împărtășite, după propria mărturisire. De ce nu ar fi și cuvintele
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
de aur Ce ne-a lasat superba zestre Mult mai de preț ca un tezaur! Îi suntem toți de -aici “datori” Nu doar în plan spiritual Pentru întreaga -nvățătură, Ce-ntrece mult, un manual! Ce-ai scris-o cu atâta patos Ca sufletul să ne Sființească Pentru-a putea și noi ajunge În Țara Sfântă cea Cerească! ....................................................... La fel pentru Academia Instituită sub pământ Lăsată-ca reper la Ocne, Dar și ca un Locaș Prea Sfănt. MOTTO: Poetul nostru din salină, Ca
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]