631 matches
-
politică, politici publice către relații interpersonale, iar xe "Pasti"Pasti susține că accentultrebuie pus pe eliminarea/reducerea inegalităților din aceste patru sectoare, din moment ce ele sunt inerente și stabile. Demersul trebuie să țină cont și de formele pe care le îmbracă patriarhatul în societatea românească: tradițional, socialist, capitalist 1, iar potrivit autorului, „formele cele mai accentuate ale inegalității de gen se regăsesc în patriarhatul tradițional”, combaterea acestuia având sprijinul social (xe "Pasti"Pasti, 2003, p. 249). Întrebarea este cine vine cu propuneri
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
din moment ce ele sunt inerente și stabile. Demersul trebuie să țină cont și de formele pe care le îmbracă patriarhatul în societatea românească: tradițional, socialist, capitalist 1, iar potrivit autorului, „formele cele mai accentuate ale inegalității de gen se regăsesc în patriarhatul tradițional”, combaterea acestuia având sprijinul social (xe "Pasti"Pasti, 2003, p. 249). Întrebarea este cine vine cu propuneri de politici pentru combaterea inegalităților din gospodărie din moment ce voința clasei politice este foarte slabă? Potrivit studiilor efectuate, mai curând femeile din politică
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
efectuate, mai curând femeile din politică decât bărbații sunt cele care ar propune astfel de măsuri, cu condiția ca numărul acestora să fie suficient de mare încât să formeze o masă critică (minimum 30%). Așadar, nici diferențele din politică (adică patriarhatul politic) legate de subparticiparea femeilor nu trebuie neglijate 2. Chiar dacă analiza efectuată de xe "Pasti"Pasti nu privește explicit interesele politice, așa cum am spus deja, acestea pot fi deduse prin/din identificarea formelor pe care le îmbracă patriarhatul. Potrivit autorului
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
politică (adică patriarhatul politic) legate de subparticiparea femeilor nu trebuie neglijate 2. Chiar dacă analiza efectuată de xe "Pasti"Pasti nu privește explicit interesele politice, așa cum am spus deja, acestea pot fi deduse prin/din identificarea formelor pe care le îmbracă patriarhatul. Potrivit autorului, în fiecare caz în parte există anumite mecanisme de asigurare a inegalității de gen, iar, odată identificate acestea, se poate acționa în așa fel încât impactul lor să fie diminuat. Meritul autorului constă mai ales în identificarea celor
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
caz în parte există anumite mecanisme de asigurare a inegalității de gen, iar, odată identificate acestea, se poate acționa în așa fel încât impactul lor să fie diminuat. Meritul autorului constă mai ales în identificarea celor patru structuri impregnate de patriarhat care se regăsesc apoi în toate relațiile sociale, dar a stabili că prioritatea principală o reprezintă contestarea patriarhatului tradițional, în opinia mea, este discutabil. Vladimir xe "Pasti"Pasti menține intactă dihotomia public-privat și consideră că rezolvarea problemelor se face în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
acționa în așa fel încât impactul lor să fie diminuat. Meritul autorului constă mai ales în identificarea celor patru structuri impregnate de patriarhat care se regăsesc apoi în toate relațiile sociale, dar a stabili că prioritatea principală o reprezintă contestarea patriarhatului tradițional, în opinia mea, este discutabil. Vladimir xe "Pasti"Pasti menține intactă dihotomia public-privat și consideră că rezolvarea problemelor se face în mediul privat, dar, după cum am observat, este imposibil de realizat fără acțiune politică, iar pentru clasa politică masculină
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
teoretic, dar este necesar ca acesta să treacă la o altă etapă, de profunzime, în care să ia în considerare și diferențele, de pildă, să investigheze cum anumite categorii de femei (femeile rrome sau cele tinere) interacționează cu formele de patriarhat. Ipoteza mea, în acest caz, este că, în funcție de categoriile de femei pe care le avem în vedere și de contextele specifice în care acestea se situează (potrivit Annei xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir), un anumit tip de inegalități sunt mai adânci 1
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
unui alt dualism, respectiv dominația succesivă a principiului masculin și a celui feminin, chiar dacă înfățișările concrete sunt diferite, în căutarea idealului androgin. Din acest punct de vedere, la putere se ridică din nou principiul feminin, după o lungă perioadă de patriarhat. Poate că e nevoie ca lumea să renască, de aceea "vălul lui Isis" este aruncat iar asupra ei, pentru ca bucățile răspîndite în luptă ale lui Osiris (principiul masculin) să fie recuperate și reîntregite, după milenii de lupte patriarhale. Mai curînd
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pentru a câștiga o reputație și o „voce” cu autoritate în privința nevoilor și intereselor feminine, perpetuează inegalitățile și privilegiile în rândul femeilor în loc să le înlăture. Deși ne pune în gardă cu privire la orice „caracterizare generală a ONG-urilor ca fiind slugile patriarhatului planetar neoliberal”, Sonia Alvarezxe "Alvarez, Sonia" a observat în ultimul timp evoluții ce amenință capacitatea acestor organizații de a „promova o agendă politică progresistă și de a stabili, în același timp, relații vitale între mișcarea feministă mai largă și grupările
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
constituie în obsesia culturii masculine occidentale în legătură cu aceleași teme ale dominării și ale autorității. Astfel, cyberfeminismul, respingând dualismul cultural occidental, respinge însăși problematica identității de la care se revendică. Delimitări în cadrul feminismului electronic operează fie ca o ideologie împotriva subordonării la patriarhat sau rasiale (precum la Chela Sandovală, ca o ideologie politic-activistă (precum la Judith Squires sau Donna Harawayă, fie ca o practică apolitică a imaginarului feminin (spre exemplu la Claudia Springer sau Sadie Plantă. Toate aceste perspective încearcă să elibereze tehnocultura
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
postsexuate. Mesajul este că feministele pot folosi imaginarul cyborgic nu doar în scopul criticării situației tehnoștiințifice autoritare (se înțelege, masculineă, ci și în scopul „împuternicirii” femeii. Atât ontologic cât și ideologic, se consemnează ruperea condiției cyborgice de tradiția occidentală a patriarhatului capitalist/alb, care legitimează ceea ce autoarea numește „informatica dominării”. Organismele cibernetice sunt socotite, din această perspectivă, „hărți ale controlului și ale identității”, ale protezării și ale interfațării, ale inteligenței artificiale și ale procedurilor decizionale electronice, ale controlului politic și ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologiilor, ci atribuie acestor practici înțelesuri sociale și politice, sensuri alternative și strategii opoziționale. Cyberfeminismul extinde noțiunile ideologice ale conceptului de gen în contextul științei cibernetice, însă principala sa preocupare rămâne împotrivirea la dominația operată de utilizarea tehnologiei digitale asociată patriarhatului și imperialismului. Donna Haraway surprinde poate cel mai bine această problematică a controlului sau a puterii prin definirea cyborgului drept interfața autonomiei cu automaticul. Totuși, în ciuda vocilor care afirmă dispariția asimetriilor de gender în spațiul virtual, polaritățile de gen se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
24 Ibidem. 25 Ibidem, p. 110. 26 ,, Viitorul”, an 17, nr. 7873, București, 17 ianuarie 1924. 27 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 107. 28 Ibidem 53 Una dintre cele mai mari nevoi pe linie bisericească o constituia crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, în condițiile creșterii numărului de credincioși la peste 13 milioane. S-a impus astfel, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la cea mai înaltă treaptă ierarhică 29. Alexandru Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
o constituia crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, în condițiile creșterii numărului de credincioși la peste 13 milioane. S-a impus astfel, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la cea mai înaltă treaptă ierarhică 29. Alexandru Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a afirmat existența unei legături indisolubile între Stat și Biserică: ,,Organizarea bisericii Ortodoxe Române stă în așa de strânsă legătură cu cea a Statului, că fazele dezvoltării acestuia sunt și ale aceleia”31. Proiectul de lege
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fost promovate creațiile literare românești, atât în țară, cât și peste hotare 3. În domeniul Cultelor, contribuția adusă de omul politic a fost și mai importantă, având în vedere faptul că din inițiativa sa au fost adoptate legea pentru crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române și legea pentru Regimul General al Cultelor, legi necesare pentru unificarea spirituală a țării. Printr-o viziune de ansamblu, considerăm că lucrarea noastră reprezintă, într-o măsură destul de mare, o încercare
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
24 Ibidem. 25 Ibidem, p. 110. 26 ,, Viitorul”, an 17, nr. 7873, București, 17 ianuarie 1924. 27 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 107. 28 Ibidem 53 Una dintre cele mai mari nevoi pe linie bisericească o constituia crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, în condițiile creșterii numărului de credincioși la peste 13 milioane. S-a impus astfel, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la cea mai înaltă treaptă ierarhică 29. Alexandru Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
o constituia crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, în condițiile creșterii numărului de credincioși la peste 13 milioane. S-a impus astfel, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la cea mai înaltă treaptă ierarhică 29. Alexandru Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a afirmat existența unei legături indisolubile între Stat și Biserică: ,,Organizarea bisericii Ortodoxe Române stă în așa de strânsă legătură cu cea a Statului, că fazele dezvoltării acestuia sunt și ale aceleia”31. Proiectul de lege
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fost promovate creațiile literare românești, atât în țară, cât și peste hotare 3. În domeniul Cultelor, contribuția adusă de omul politic a fost și mai importantă, având în vedere faptul că din inițiativa sa au fost adoptate legea pentru crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române și legea pentru Regimul General al Cultelor, legi necesare pentru unificarea spirituală a țării. Printr-o viziune de ansamblu, considerăm că lucrarea noastră reprezintă, într-o măsură destul de mare, o încercare
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
puțin a unei discuții în alți termeni. Faptul că există două momente liturgice unul oficiat de către Patriarhul Teoctist, în prezența Sfântului Părinte și unul celebrat de Suveranul Pontif însuși, în prezența Patriarhului Teoctist este foarte important în contextul în care patriarhate mai vechi, cum ar fi cele de la Constantinopol, Atena sau Moscova, au evitat astfel de momente, a explicat purtătorul de cuvânt (n.n. Jaquin Navarro Valls), adăugând că acest fapt reprezintă un pas important spre refacerea unității creștine"93. Conform unei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Slavici spre așa ceva pare să se-ndrepte. [...] Prin legea mamei se reface ordinea, se restaurează echilibru, în vreme ce legea tatălui provoacă eșec și violență, nebunie și moarte"143. Afirmația este justificată, dar dezvoltările ulterioare izbânda principiului feminin asupra celui masculin; "agonia patriarhatului" și "revoluția matriarhatului" nu sunt îndreptățite. Și Persida va face, până la un punct, în raport cu soțul ei, aceleași greșeli ca și tatăl acestuia. La o replică similară a bărbatului ce se simte amenințat de o nouă cădere: Pe mine Dumnezeu nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de unde o fi știind Constantin de patriarhul Nicon 29. — Să trecem la ale noastre. Înțeleg bine că trebuie să zăbovim cât mai mult pe drum, că francezii n au nimic în hambare și lanurile lor 28 Fost mare demnitar. 29 Patriarhatul rus - al Moscovei - a durat 111 ani: din 1589 până la 1700, când a fost desființat de Petru cel Mare. Patriarhul Nicon (1652-1666) a curățat de erezii liturghierele, ceea ce a produs o împotrivire vehementă. sunt încă verzi. Nu le vindem nici un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lume o acțiune care ar fi fost și mai emblematică datorită unei curiozități a istoriei: centrul lumii ortodoxe nu se află într-o țară creștină, ci în Turcia. Nici măcar cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453 nu a putut să îndepărteze patriarhatul echivalentul ortodox al Vaticanului din capitala sa istorică. Împreună cu domnul și doamna Clinton, am avut ocazia să-l întâlnesc pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la reședința său din centrul vechiului oraș al Instanbulului. Acesta din urmă este un oraș frumos, dar
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
capitala sa istorică. Împreună cu domnul și doamna Clinton, am avut ocazia să-l întâlnesc pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu la reședința său din centrul vechiului oraș al Instanbulului. Acesta din urmă este un oraș frumos, dar zgomotos și aglomerat. Spre deosebire de el, Patriarhatul este liniștit, mistic și modest. Patriarhul însuși este cetățean turc, rezervist și absolvent al seminarului Halki. El arată exact așa cum ne-am aștepta să arate un patriarh, cu o barbă lungă, albă, cu medalioane și o cruce la gât, înveșmântat
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]