5,114 matches
-
Costăchel, pentru că acesta fusese plecat la județ și la acea oră era ajuns deja acasă. Vizitiul se întorsese de un ceas bun. O bătaie apăsată în ușă l-a oprit pe Petrache în mijlocul încăperii. „Cine o fi la vremea asta? Paznicul unde-i?” Și-a dus instinctiv mâna la buzunarul unde ținea cheile de la casa de bani... Erau la locul lor. S-a repezit în colțul unde ținea un ciomag sănătos - să fie acolo pentru orice eventualitate... După ce s-a văzut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
fi vreo douăzeci și trei de ani. Mamăăă! Da’ bătrâni mai suntem! Parcă mai ieri ne întorceam de pe front pe o zloată în care n-ai fi aruncat un câine... La acea oră nu mai era nimeni în primărie, afară de paznic, care se trăsese sub o streașină, să nu l ude ploaia. În timp ce Costăchel și Petrache își făceau socoteala să plece acasă, primăria s-a umplut de larmă și de pași apăsați. Ce se aude, Petrache? Parcă-i o șatră de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
șold”. În clipa următoare, hotărârea era luată... Măi Târnaucă! Ia aruncă furca ceea încoace! a strigat cu voce de comandant Costăchel. În clipă următoare, îmbrâncindu-l pe Catârcă, a și trecut în spatele lui Vrăbioi. A apucat fulgerător furca din mâinile paznicului, care alerga spre el, și a proptit-o în șalele lui Vrăbioi. Între timp, Petrache își luase și el ciomagul de după ușă și s-a postat haiducește în fața legionarului. Să ieși din primărie până nu te iau în coarnele furcii
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
au făcut, Răducu' mamei, cine te-a adus aici? Te ia mama acasă, nu te las eu aici. Mi-ai promis că-mi spui povestea aceea... Ții minte!? Ce oameni răi, vor să te despartă de mine... Intuindu-i intențiile, paznicul cimitirului căută să o îndepărteze de mormânt cu blândețe, dar nu reuși în nici un chip. Văzându-se într-o situație deosebită, anunță Miliția care, însoțită de o salvare, veni la cimitir. În timp ce continua să dea nebunește pământul la o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
față de care ajunsese chiar să se și teamă! Oricât s-ar fi căznit dânsul să adoarmă noaptea, cu niciun chip nu reușea să-și învingă cumplita insomnie, care-l domina. Puțin câte puțin, el ajunsese să fie, în timpul nopții, singurul paznic al tavanului jalnic, la care se uita! Iar, atunci când, totuși, închizând ochii, izbutea să biruie cu greu neastâmpărul nervos din el și să adoarmă, era mai în permanență hărțuit și hăituit năprasnic, aproape cu cruzime, de tot felul de îndelungi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
intersectat mai apăsat existența cu omul special - dr. Petru Blaj. „ O conștiință de 60 de ani „ ( Redacția). În nr. 24 al revistei „Tecuciul literar-artistic”, În articolul „Scriitorii și securitatea” apar dezvăluiri memorabile privind colaborarea unor scriitori de marcă... cu acești paznici din umbră...( Dan Moldoveanu). Remarcabil este interviul realizat cu regretatul academician Fănuș Neagu. „Cred că poezia va rămâne Înscrisă În bucuria omenească Încă vreo câteva sute de ani...” ( afirmă scriitorul). Nu am putut trece cu vederea un răspuns ce m-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
-și face temele. Am intrat și noi În clasă și ne-am așezat În ultima bancă. Eu mi-am pus pe cap o căciuliță , iar colega mea o basma neagră Împrumutată de la o amică. Unde sunteți nenorocitelor? striga din ușă, paznicul nostru, plin de nervi, cu obrajii roșii, gâfâind după cât a alergat să ne caute. Vă găsesc eu pe voi! Am să vă dau pe mâna directorului și poate dă domnu să vă exmatriculeze. Bagaboantelor! Noi ne-am făcut mici, am
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
aceea la concertele lui Zinzin de după-masă se înșira toată suflarea orașului, oamenii se rânduiau molcomi pe lângă gard, erau zile de vară târzie, se urcau în copacii din parc, au năvălit chiar pe stadion, fără să poată fi opriți de paznici, se așezau și ascultau în transă concertul lui Zinzin, unii voiau să se vindece de câte o boală incurabilă, alții de câte o dragoste neîmplinită, dar majoritatea veneau la concert ca să uite de foame, sunetele zburau din vioara lui Zinzin
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
vrut numai pentru ea, l-a ocrotit o bună parte din acei ani de captivitate și a fost o adevărată dramă când tata a părăsit-o, evadând pe ascuns într-o noapte întunecoasă, îmbrăcat în haine militare rusești, păcălind vigilența paznicilor din lagărul de prizonieri. Trecând prin multe peripeții, pe drumul parcurs mai mult pe jos, ascunzându-se ziua și mergând noaptea, a ajuns după câteva luni acasă, în sat la Vama. Surpriza a fost atât de mare, încât cei care
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
posturi na-ționale de difuzare specializate Categoriile din rândul angajaților La nivelul conducerii Conducători de nivel superior Conducători de nivel mediu Conducători de nivel inferior La nivelul personalului Specialiști Funcționari Secretariat Personal în uniformă Cei care operează cu diferite echipamente Șoferi Paznici Alte tipuri de personal în uniformă Reprezentanți sindicali Alte tipuri de personal în afară de cel de conducere Categoriile din rândul membrilor Angajații organizațiilor Conducerea de la sediu Personalul din sediu, care nu face parte din conducere Alt tip de personal din sediu
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
am putea discuta? - Vom găsi. Sunt atâtea teme ce se pot găsi într-o ceașcă de cafea! - Nu cred că am să pot. - Observ că aveți un contract nelimitat semnat cu acest NU. A devenit această negație un fel de paznic de zi și de noapte al dumneavoastră, bănuiesc. De ce vă temeți? - Adevărul e că sunt foarte ocupată toată săptămâna. Inclusiv unele duminici. Și duminica ce urmează sunt de serviciu. - Bunăoară, ați putea să vă permiteți câteva clipe de relaxare sâmbătă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
trebuie să fie „Stat de drept”, sau mai exact, „Stat de justiție”, spune cu depline temeiuri, Del Vecchio. „Funcția Statului nu este numai de a Împiedica de a se aduce atingere drepturilor particulare, ca un simplu «Stat jandarm» sau ca «paznic de noapte», ci trebuie, pe lângă aceasta, să asigure și să promoveze dezvoltarea acestor drepturi, În toate direcțiile de activitate, atât ale individului cât și a unităților sociale la care el participă(Ă). Dreptul dă vieții norma sa regulativă În toate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
oameni cu preocupări periferice care, atunci când li se pare că într-o familie este statornicită buna înțelegere, pacea și liniștea, aureolată de o trainică iubire, ei vin ca niște păsări negre, din nechemate sfere să tulbure apele. Sunt ca adevărați paznici ai răului ce vor să întunece și să dezechilibreze stările unor lucruri bine așezate. Purtătorii acestor poveri nu pot suporta postura în care se află cuplul în discuție și întețesc un foc, chiar dacă acesta abia scânteiază, fabulând povești viclenite, punând
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
omenit-o. Bărbatul, părinții, o uitaseră. Parcă, nici nu fuseseră, pe lume, ei pentru ea și ea pentru ei. Aseară, s-a simțit rău. Aproape că n-a dormit, deloc, toată noaptea. Către ziuă, a născut. O fetiță. Au auzit paznicii. Că lătrau câinii, la acea lespede de piatră. Când s-au apropiat, au tresărit înmărmuriți. Vai! Cereșetoarea a născut. Unde? Aici, pe lespedea de piatră. Au telefonat la 112. A sosit, de îndată, un echipaj sanitaroplițienesc. Au dus, și lehuza
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Hai, că noi trebuie să ne ducem acasă. L-au lăsat și s-au dus. Badea Gherasim, simțind mai multă liniște, s-a mutat, de pe scaun, sub masă. și, cu fața în jos, dă-i la sforăit și la horcăit. Paznicii de noapte au vrut și ei să-l scoale, și să-l trimită acasă. Mai cu seamă că teancurile de bani erau pe măsuță. N-au avut pe cine. L-au lăsat în pace. Dimineața, pe la șapte, badea Gherasim s-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
unei tinere ...cronicărese ( pardon de expresie), către familia ei, care - culmea! - a lăsat-o serile la teatru! Ptiu! Adicătelea, dacă n-o lăsau, ea ar fi trebuit să se a puce de o altă meserie! Ce-ar fi ca un paznic de noapte săi mulțumească nevestei că e Înțelegătoare și nu-i cere să stea cu ea, nopțile! ... Vorbeam cu un redactor-șef din Iași, pe care-l mustram pentru faptul că În ziarul lui, cronicile teatrale sunt susținute de persoane
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
conchis că nu e cazul să-mi asum niște riscuri inutile. Am hotărât așadar că mai bine mă străduiesc eu nițel și duc lucrurile la bun sfârșit, așa cum trebuie. Iată deci rezultatul acestor atât de laborioase străduințe: Nea Vasile e paznic la noi, la facultate. E convins că și el, asemeni multor alți cetățeni ai patriei noastre, este om serios. Este, totodată, om de omenie, om de bine și bagă bine de seamă! tată de familie. Dar nu numai atât. Este
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
deceniul opt, prea puține dureri de cap dar ideea cum că au fost nopți în care, zice-se, au apărut acolo în biblioteca orășenească, lumini dubioase, fără ca aceasta să fi fost descuiată de către cineva anume, sau că unul din milițienii paznici de noapte ai orașului chiar ar fi văzut într-o noapte, o stafie fără cap jucând singură table sau moară, la masa de lângă fereastra ce dă spre șosea, era dacă nu ceva nepalpabil, ceva ce se putea lua, la urma
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
câteva vertebre cervicale și la o privire devenită de-o precizie incredibilă, de parcă toate angrenajele din carne și oase și-ar fi donat Întreaga vlagă ochiului suveran. În acest port ai cărui locuitori fuseseră doborâți de o maladie teribilă, numai paznicul farului rămăsese viu, continuându-și zilnica trudă a luminării, descoperirii și ghidării. Dintr-un mizantrop, mă transformasem Într-un curios, Însă oare nu aceeași dorință de-a ști Împinge miniaturala cameră video prin ungherele trupului și azvârle naveta spațială În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În timpul primei mele vizite. „Nu e unul acolo care să n-aibă două-trei operații de prelungire a penisului. Acum, de când cu virtualul ăsta, nu mai trebuie să spargi coduri ori să generezi parole false, e suficient să seduci soția unui paznic de server și-n față ți se deschide orice nivel.“ Urma camera În care erau Închiși dependenții de jocuri pe calculator. Lipsite de contururile binefăcătoare ale mouseului, PlayStation-ului, XBox sau Wii-ului, mâinile lor Începeau să se chircească, asemenea unor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fructe de ceară E curent În sala de așteptare. Văd fluxul de aer de-abia pătruns În incinta spitalului, chemat de indescifrabilul joc al presiunilor care se formează În clădiri. S-a infiltrat Întâi pe sub ușa de la intrare, mângâind Încălțămintea paznicului, a parcurs apoi târâș, cu oarecare precauții, coridorul principal, și, după ce a zăbovit ușor În dreptul coturilor și al scărilor, și-a iuțit alunecarea de-a lungul pereților, ca un grup de comando nevăzut. Cu coada ochiului, văd marginea draperiei vibrând
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
parte a rutei Oslo-Satu Mare-Bacău, cel de-al doilea pierde Întrecerea. Înghesuială veșnică În holul blocului. Noaptea se lungește și se lărgește considerabil, temperatura coboară sensibil. Costurile la lumină, Încălzire și Întreținere cresc amețitor. Cum domnul Pandele este angajat ca paznic de noapte, viața lui e dată peste cap. Își prezintă demisia. Fenomene paranormale. Superbe aurore boreale reflectate pe peretele mallului din localitate. Ceasurile nu merg. Câinii husky latră, urșii polari se trezesc când ți-e lumea mai dragă din hibernare
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a dat ortul popii în fața spiritului populist al lui Sartre. O țară în care cea mai bună rampă de lansare este să-i înjuri pe fasciști, indiferent ce anume înțelegi prin acest cuvînt: "Fascist e statul, fascist e polițistul, fascist paznicul de închisoare, fascist șeful de întreprindere, fascist profesorul care disprețuiește greva, fascist tatăl care nu demisionează de la autoritaea sa, fascist cel care denunță drogurile." (p. 86.) Așadar, o țară în care tot ce înseamnă ierahie și autoritate emană un iz
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
Lucrările unei conferințe pe această temă (Timișoara 2006), desfășurate sub egida Congresului Germaniștilor din România, au fost recent publicate - având pe copertă un tablou din anul 1855 (care fusese, până de curând, necunoscut): o pictură de Ludwig Knaus, în care paznicul local întreabă ceata dacă are hârtii de liberă trecere. Imaginea e plină de umor, infatuarea paznicului față cu nonșalanța și degajarea nomazilor care se odihnesc întruchipând exact contrastul între ordine și libertate, între strictețea vieții citadine și neîncătușarea hălăduirii. Iar
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
fost recent publicate - având pe copertă un tablou din anul 1855 (care fusese, până de curând, necunoscut): o pictură de Ludwig Knaus, în care paznicul local întreabă ceata dacă are hârtii de liberă trecere. Imaginea e plină de umor, infatuarea paznicului față cu nonșalanța și degajarea nomazilor care se odihnesc întruchipând exact contrastul între ordine și libertate, între strictețea vieții citadine și neîncătușarea hălăduirii. Iar pentru cine a trăit în România până în 1989, ridicolul controlului de către autorități e și mai evident
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]