665 matches
-
singur lider, dar că, spre deosebire de alte populații, conducătorilor pecenegi le era recunoscut statutul de indepedență, ca atare fiind îndreptățiți să aibă corespondență cu împărații din Constantinopol. Țarul bulgar Simion s-a folosit de pecenegi pentru a-i alunga pe unguri. Pecenegii au fost atât de eficienți, încât i-au determinat pe ungurii aflați în ținutul Atelkuzu (în limba maghiară Etelköz, „Între râuri”) - una dintre patriile temporare ungare înainte de stabilirea în Pannonia pe Dunărea mijlocie - să se strămute pe teritoriul unde este
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
probabil din etnonimul alanilor: "as" sau "ias"; în turca modernă, „scriptură”); în Çoban: "Bata"-han, apoi "Bula". Cronica lui Constantin mai spune: "„Cele opt provincii sunt divizate în patruzeci de districte, conduse de conducători mici ca importanță”". Patru clanuri ale pecenegilor erau situate, potrivit cronicii, de-a lungul Niprului spre est și spre nord cu fața la "Uzia", "Hazaria", "Alania", Cherson și alte regiuni. Celelalte patru clanuri erau situate pe malul drept al Niprului, spre vest și nord, învecinându-se cu Bulgaria, „Turcia
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
de Alania, zece zile de Mordovia, o zi de Rusia, patru zile de „Turcia” (Ungaria), o jumătate de zi distanță de Bulgaria, aproape de Cherson... În dreapta Nistrului, partea dinspre Bulgaria, la trecerea râului sunt orașe pustiite, primul oraș este numit de pecenegi "Aspron" (Cetatea Albă) din cauza albului său strălucitor, al doilea "Toungatai", al treilea "Kraknakataial", patrulea "Salmakatai", al cincilea "Sakakatai", al șaselea "Giaioukata". Printre clădirile acestor orașe pot fi găsite ruine de biserici și cruci tăiate din piatră poroasă, în timp ce unele păstrează
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
al doilea "Toungatai", al treilea "Kraknakataial", patrulea "Salmakatai", al cincilea "Sakakatai", al șaselea "Giaioukata". Printre clădirile acestor orașe pot fi găsite ruine de biserici și cruci tăiate din piatră poroasă, în timp ce unele păstrează urmele așezărilor romane Constantin Porfirogenetul menționează că pecenegii din trei „provincii” (trei triburi) erau supranumiți "Kangar", fiind mai viteji și de obârșie mai aleasă decât ceilalți. Denumirea fusese atestată anterior, nu constituie o apariție singulară, fiind atestată anterior de cronicarul armean "Lazar Parpeci" la finele secolului al V
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
decât ceilalți. Denumirea fusese atestată anterior, nu constituie o apariție singulară, fiind atestată anterior de cronicarul armean "Lazar Parpeci" la finele secolului al V-lea și de două martirologii siriene din secolul al VI-lea. Localizarea revoltei din 1178 a pecenegilor "Tatos", "Seslav" și "Satza" ("Sacea"): cel mai probabil în sudul Dobrogei și în Teleorman. Legat de istoria celor trei șefi pecenegi, a existat o teorie, oficializată pentru o perioadă, teoria „primelor formațiuni statale românești”, teorie elaborată de Nicolae Iorga și
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
pecenegi, a existat o teorie, oficializată pentru o perioadă, teoria „primelor formațiuni statale românești”, teorie elaborată de Nicolae Iorga și N. Bănescu, dar dovedită ca lipsită de fundament. Kitab al-masâlik wa'l-mamâlik („Cartea drumurilor și regatelor”) menționează referitor la teritoriile pecenegilor: "„la est de unguri se află pecenegii și ținuturi nelocuite care se întind între țara pecenegilor și cea a bulgarilor care se numără printre slavi”". După revolta din 1178, pacea încheiată de Alexios I în 1087 cu pecenegii a recunoscut
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
o perioadă, teoria „primelor formațiuni statale românești”, teorie elaborată de Nicolae Iorga și N. Bănescu, dar dovedită ca lipsită de fundament. Kitab al-masâlik wa'l-mamâlik („Cartea drumurilor și regatelor”) menționează referitor la teritoriile pecenegilor: "„la est de unguri se află pecenegii și ținuturi nelocuite care se întind între țara pecenegilor și cea a bulgarilor care se numără printre slavi”". După revolta din 1178, pacea încheiată de Alexios I în 1087 cu pecenegii a recunoscut noua situație creată la Dunărea de Jos
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
de Nicolae Iorga și N. Bănescu, dar dovedită ca lipsită de fundament. Kitab al-masâlik wa'l-mamâlik („Cartea drumurilor și regatelor”) menționează referitor la teritoriile pecenegilor: "„la est de unguri se află pecenegii și ținuturi nelocuite care se întind între țara pecenegilor și cea a bulgarilor care se numără printre slavi”". După revolta din 1178, pacea încheiată de Alexios I în 1087 cu pecenegii a recunoscut noua situație creată la Dunărea de Jos de statul peceneg. Această formațiune statală a ajuns în jurul
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
la teritoriile pecenegilor: "„la est de unguri se află pecenegii și ținuturi nelocuite care se întind între țara pecenegilor și cea a bulgarilor care se numără printre slavi”". După revolta din 1178, pacea încheiată de Alexios I în 1087 cu pecenegii a recunoscut noua situație creată la Dunărea de Jos de statul peceneg. Această formațiune statală a ajuns în jurul anului 1087 sub dominația pecenegului "Tzelgu" ("Celgu"? sau Salgo) și s-a aliat cu regele ungur detronat Solomon ("Salamon"), apărând astfel o
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
care se numără printre slavi”". După revolta din 1178, pacea încheiată de Alexios I în 1087 cu pecenegii a recunoscut noua situație creată la Dunărea de Jos de statul peceneg. Această formațiune statală a ajuns în jurul anului 1087 sub dominația pecenegului "Tzelgu" ("Celgu"? sau Salgo) și s-a aliat cu regele ungur detronat Solomon ("Salamon"), apărând astfel o coaliție antibizantină destul de puternică. În unele documente, hanul Kutesk este menționat ca fiind căpetenia pecenegilor din Moldova în secolul al XI-lea, deși
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
statală a ajuns în jurul anului 1087 sub dominația pecenegului "Tzelgu" ("Celgu"? sau Salgo) și s-a aliat cu regele ungur detronat Solomon ("Salamon"), apărând astfel o coaliție antibizantină destul de puternică. În unele documente, hanul Kutesk este menționat ca fiind căpetenia pecenegilor din Moldova în secolul al XI-lea, deși unii istorici îl consideră ca fiind cuman. Unii atribuie pecenegilor, dar există controverse în acest sens, anumite inscripții pseudorunice în alfabetul Orhon scrijelite în piatră, recuperate în arealul meridional al Europei de
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
în 1799 și păstrat la „Kunsthistorisches Museum” (Muzeul de istorie a artelor) din Viena. (În general, tezaurul este pus pe seama avarilor sau a protobulgarilor). În așezările fortificate și în mediul rural din Dobrogea au fost găsite pandantive foliforme tipice pentru pecenegi, precum și alte obiecte specifice lor. Pandantivele sunt executate în formă de frunză, din bronz, prin ajurare. Integrarea pecenegilor în armatele feudale a condus la abandonarea modului de viață nomad. Ei sunt cunoscuti in izvoare cu numele de Bisseni, care este
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
pus pe seama avarilor sau a protobulgarilor). În așezările fortificate și în mediul rural din Dobrogea au fost găsite pandantive foliforme tipice pentru pecenegi, precum și alte obiecte specifice lor. Pandantivele sunt executate în formă de frunză, din bronz, prin ajurare. Integrarea pecenegilor în armatele feudale a condus la abandonarea modului de viață nomad. Ei sunt cunoscuti in izvoare cu numele de Bisseni, care este latinizarea numelui dat de unguri pecenegilor "(besenyő)". Singura regiune din Transilvania unde există o concentrare masivă de toponime
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
Pandantivele sunt executate în formă de frunză, din bronz, prin ajurare. Integrarea pecenegilor în armatele feudale a condus la abandonarea modului de viață nomad. Ei sunt cunoscuti in izvoare cu numele de Bisseni, care este latinizarea numelui dat de unguri pecenegilor "(besenyő)". Singura regiune din Transilvania unde există o concentrare masivă de toponime de origine pecenegă se află în sud-est, în județele Brașov și Covasna. Cel mai important dintre aceste toponime este chiar Brașov. Deși sufixul este slav (ceea ce a condus
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
toponime și hidronime din sud-estul Transilvaniei de origine türcică sunt Arpaș, Avrig, Baraolt, Bățani, Biborțeni, Bögöz (in romana: Mugeni), Borcea, Racoș. De asemenea, satul Firtuș din Harghita a fost denumit până în secolul al XV-lea "Besenyo-falva sau Bezzenijofalwa," adică “satul pecenegilor”. Un sat Beșeneu al cărui nume actual este Pădureni se află și în județul Covasna. Au rămas în centrul și sud-estul României unele denumiri geografice legate de pecenegi: satele "Beșimbac" (azi Olteț, din județul. Brașov), "Peceneaga" (jud. Tulcea), "Pecineaga" (jud.
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
fost denumit până în secolul al XV-lea "Besenyo-falva sau Bezzenijofalwa," adică “satul pecenegilor”. Un sat Beșeneu al cărui nume actual este Pădureni se află și în județul Covasna. Au rămas în centrul și sud-estul României unele denumiri geografice legate de pecenegi: satele "Beșimbac" (azi Olteț, din județul. Brașov), "Peceneaga" (jud. Tulcea), "Pecineaga" (jud. Constanța), pădurea "Peceneaga" (jud. Brăila) și muntele "Picineagul" (Jud. Arges). Desigur, este posibil ca unele dintre aceste toponime să fie de fapt cumane. Totuși, preluarea unora dintre ele
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
de fapt cumane. Totuși, preluarea unora dintre ele de către sași arată că ele existau deja în secolul al XII-lea, înainte de stabilirea cumanilor în regiune. Pe de altă parte, toponimele de tip Heidendorf care înseamnă “satul păgânilor” se referă la pecenegii care erau încă păgâni în vremea colonizării săsești. Nicolae Drăganu considera că așezarea pecenegilor în Transilvania s-a petrecut mai înainte de instalarea lor în Ungaria de dincolo de Dunare, deși documentele îi menționează mai târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
deja în secolul al XII-lea, înainte de stabilirea cumanilor în regiune. Pe de altă parte, toponimele de tip Heidendorf care înseamnă “satul păgânilor” se referă la pecenegii care erau încă păgâni în vremea colonizării săsești. Nicolae Drăganu considera că așezarea pecenegilor în Transilvania s-a petrecut mai înainte de instalarea lor în Ungaria de dincolo de Dunare, deși documentele îi menționează mai târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele colonii pecenege să se fi instalat la distanța cea mai mică de țara pecenegilor
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
pecenegilor în Transilvania s-a petrecut mai înainte de instalarea lor în Ungaria de dincolo de Dunare, deși documentele îi menționează mai târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele colonii pecenege să se fi instalat la distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat în luptă carele. Călăreții pecenegi foloseau arcul compozit scurt, securi de
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
târziu. Nu este însă obligatoriu ca primele colonii pecenege să se fi instalat la distanța cea mai mică de țara pecenegilor. Dimpotrivă, rațiunile militare impuneau ca acești ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat în luptă carele. Călăreții pecenegi foloseau arcul compozit scurt, securi de luptă, arcanul, lănci ușoare și purtau îmbrăcăminte de zale și armuri compuse din plăcuțe de metal. red kaganate www.kipchak
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
prima atestare documentară, în zona văii Idicelului exista atât populație românească cât și ruteană; în partea de est a satului se află și o zonă numită "Beșinei", ceea ce ar atesta așezarea mai timpurie în acest loc a unei populații de pecenegi (în maghiară "besenyők"). O altă zonă din Idicel, numită Ifălău, pe baza analizei toponimice arată că aici ar fi locuit și o populație vorbitoare de limbă maghiară (în maghiară "újfálu" însemnând "satul nou", denumirea dând de înțeles că în momentul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
două ramuri ale Bozokler-ilor erau Ay Han și Yıldız Han. Bozokler-ii erau una din cele două mari familii tribale ale oguzilor, cealaltă fiind Üçok sau Üçokler. Una din ramurile Üçokleri-lor era tribul Gökhan sau Gök Han, care îi includea pe pecenegi. Toate aceste triburi își aveau ca totem diferite păsări răpitoare din familiile Falconidae, Acvilidae sau Accipiteridae, ca vulturi, ulii, șoimi respectiv pajura sau acvila de munte, ultima, coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
totem diferite păsări răpitoare din familiile Falconidae, Acvilidae sau Accipiteridae, ca vulturi, ulii, șoimi respectiv pajura sau acvila de munte, ultima, coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură Imperiul Romano-Bizantin sau cu cumanii sau pecenegii care au dominat acest teritoriu în evul mediu timpuriu. Cronicarii bizantini și mai târziu ruși distingeau între așa-numiții cumani „sălbatici” și cei „pașnici”, ultimii din ei fiind aceia cu care bizantinii și statul Kievean Rus aveau legături de cooperare
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
Kolobici, Etebici, Terterobici. Din grupul Terterobici a provenit dinastia bulgară Terter (sau Tertereș). Alte triburi cumane: Olperliueve (Olperlu), Elobici, Emiakovie (Yemek). Secolul al IX-lea i-a surprins pe cumani în spațiul geografic dintre fluviile Ural și Volga, în apropierea pecenegilor. După mutarea (migrarea) pecenegilor spre vest, între Nistru și Carpați, pe la finele secolului al IX-lea, cumanii au luat locul acestora dintre Don și Nipru. În a doua jumătate a secolului al XI-lea, după ce resturile hoardelor pecenegilor rămase în urma
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
grupul Terterobici a provenit dinastia bulgară Terter (sau Tertereș). Alte triburi cumane: Olperliueve (Olperlu), Elobici, Emiakovie (Yemek). Secolul al IX-lea i-a surprins pe cumani în spațiul geografic dintre fluviile Ural și Volga, în apropierea pecenegilor. După mutarea (migrarea) pecenegilor spre vest, între Nistru și Carpați, pe la finele secolului al IX-lea, cumanii au luat locul acestora dintre Don și Nipru. În a doua jumătate a secolului al XI-lea, după ce resturile hoardelor pecenegilor rămase în urma decimării lor in bătăliile
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]