KorAP: Find »[drukola/base=pectoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...72 >

1,787 matches

Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428

ST ca răspuns la testarea de efort la cicloergometru reprezintă un predictor impor - tant al afectării tricoronariene (8). Un alt studiu publicat în 2004 aduce date suplimentare privind rolul prognostic al testării de efort la pacientul vârstnic diagnosticat cu angină pectorală stabilă. Într un grup de pacienți cu vârste peste 75 de ani, au fost capabili să desfășoare testul de efort cei care au asociat un risc cardiovascular mai redus. Subiecții cu test de efort negativ au avut o mortalitate la

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
Pentru o perioadă medie de urmărire de 7,4 ani, evenimentele coronariene au apărut la 19,1% dintre subiecții cu un răspuns anormal al segmentului ST, față de 5,5% la subgrupul fără modificări ale segmentului ST (p = 0,001). Angina pectorală a fost evenimentul cardiovascular care a survenit cel mai frecvent, indiferent de răspunsul ST la testul de efort. La subiecții cu anomalii ale segmentului ST, incidența evenimentelor cardiovasculare a fost similară la cei care au prezentat de la început anomalii ale

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
care au avut un răspuns inițial anormal al segmentului ST la testul de efort (2,72 versus 2,8, p < 0,002) (10). În funcție de antecedentele pacientului, de rezultatul evaluării clinice și ale testării de efort se stabilește diagnosticul de angină pectorală și riscul cardiovascular. Mai departe pot fi necesare metode suplimentare imagistice, pentru evaluarea perfuziei miocardice. La pacienții clasificați la risc scăzut pe baza informațiilor clinice și a testării de efort, nu există dovezi consistente privind aportul prognostic suplimentar al unor

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
fie indicate în evaluarea ulterioară a riscului. Dacă se documentează imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic al bolii (11). 16.3. Tratamentul farmacologic Tratamentul pacienților cu angină pectorală stabilă are ca obiective primare îmbunătățirea calității vieții prin minimizarea sau abolirea crizelor anginoase și îmbunătățirea prognosticului prin scăderea riscului cardiovascular global, prevenirea infarctului miocardic și a morții subite cardiovasculare. Înaintea terapiei farmacologice, un rol primordial îl deține modificarea stilului

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
sau obezitatea, un rol important îl deține controlul acestor afecțiuni. În plus, unele efecte secundare ale medicamentelor folosite pot fi amplificate la pacientul vârstnic. Cele mai frecvente efecte secundare la vârstnic pentru principalele clase de medicamente folosite în tratamentul anginei pectorale stabile sunt sintetizate în tabelul 16.1. 16.3.1. Nitrații Nitrații produc vasodilatație coronariană arterială și venoasă, mecanism prin care determină diminuarea până la dispariție a durerii în angina pectorală de efort. Nitroglicerina în administrare sublinguală reprezintă terapia standard pentru

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
vârstnic pentru principalele clase de medicamente folosite în tratamentul anginei pectorale stabile sunt sintetizate în tabelul 16.1. 16.3.1. Nitrații Nitrații produc vasodilatație coronariană arterială și venoasă, mecanism prin care determină diminuarea până la dispariție a durerii în angina pectorală de efort. Nitroglicerina în administrare sublinguală reprezintă terapia standard pentru crizele anginoase la efort. Administrarea se poate face repetat, la fiecare 5 minute, până la dispariția durerii sau până la atingerea dozei de 1,2 1,5 mg, în funcție de tipul de prezentare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
nitraților în combinație cu blocantele alfa-adrenergice, folosite frecvent la vârstnici pentru patologia prostatică. Excepție fac blocantele selective α-1A și α-1D (tamsulozin), care pot fi asociate nitraților (3). 16.3.2. Betablocantele Betablocantele acționează asupra cordului cu efecte favorabile în angina pectorală prin reducerea frecvenței cardiace și contractilității miocardice, creșterea perfuziei zonei miocardului ischemic prin prelungirea diastolei și prin creșterea rezistenței vasculare în miocardul normal. Pentru obținerea efectului optim se recomandă betablocante cardioselective cu durată lungă de acțiune, fără activitate simpatomimetică intrinsecă

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
fizic. Din acest motiv se recomandă analizarea răspunsului frecvenței cardiace la tratamentul betablocant și printr-un test de mers sau de efort, dacă răspunsul la doza stabilită inițial nu este satisfăcător (14). Betablocantele prezintă avantaje suplimentare la pacientul cu angină pectorală stabilă care asociază infarct miocardic în antecedente sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. Trialul clinic multicentric CAPRICORN, care a inclus 1.959 de pacienți cu infarct miocardic și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
6,25 mg reduce frecvența mortalității globale și specifice cardiovasculare ( hazard ratio 0,77; 95% interval de confidență: 0,60-0,98, p = 0,03) și a infarctului miocardic recurent non-fatal (15). Nu toate studiile clinice confirmă beneficiile betablocantelor în angina pectorală stabilă. Un studiu longitudinal din 2012, efectuat pe un număr de 44.708 subiecți, a analizat rezultatele clinice ale utilizării betablocantelor la pacienții stabili cu boală coronariană, cu sau fără istoric de infarct miocardic, precum și la subiecții cu risc pentru

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
întârziate ( odds ratio 0,44; 95% interval de confidență 0,26-0,74) (17). Folosirea precoce a betablocantelor în infarctul miocardic acut rămâne limitată în cazul pacienților vârstnici sau care asociază disfuncție ventriculară moderată sau severă (18). Beneficiile betablocantelor în angina pectorală au fost extrapolate din studii postinfarct miocardic, dar nu există trialuri pentru angina stabilă (3), de aceea sunt necesare cercetări riguroase în acest sens. 16.3.3. Blocantele canalelor de calciu Blocantele canalelor de calciu sunt medicamente antianginoase introduse în

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
de acțiune din prima generație, precum și formulele noi, de generația a doua și a treia, sunt bine tolerate și eficiente în atenuarea ischemiei miocardice, precum și a frecvenței și severității crizelor anginoase, la cea mai mare parte a pacienților cu angină pectorală stabilă. Studiile clinice demonstrează că blocantele canalelor de calciu produc efecte antianginoase cel puțin la fel de ample ca și betablocantele. Din această perspectivă, ghidurile clinice recomandă terapie antianginoasă individualizată și în funcție de comorbi-ditățile fiecărui pacient. Prezența infarctului miocardic în antecedente și a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
ca și betablocantele. Din această perspectivă, ghidurile clinice recomandă terapie antianginoasă individualizată și în funcție de comorbi-ditățile fiecărui pacient. Prezența infarctului miocardic în antecedente și a insuficienței cardiace reprezintă indicații indiscutabile pentru recomandarea betablocantelor în locul blocantelor canalelor de calciu, pentru tratamenul anginei pectorale. Totuși, în cazul pacien -ților cu angină pectorală care asociază hipertensiune arterială, blocantele canalelor de calciu de a doua și a treia generație pot determina beneficii prognostice similare cu ale beta-blocantelor (19). 16.3.4. Antiagregantele plachetare Un studiu publicat

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
recomandă terapie antianginoasă individualizată și în funcție de comorbi-ditățile fiecărui pacient. Prezența infarctului miocardic în antecedente și a insuficienței cardiace reprezintă indicații indiscutabile pentru recomandarea betablocantelor în locul blocantelor canalelor de calciu, pentru tratamenul anginei pectorale. Totuși, în cazul pacien -ților cu angină pectorală care asociază hipertensiune arterială, blocantele canalelor de calciu de a doua și a treia generație pot determina beneficii prognostice similare cu ale beta-blocantelor (19). 16.3.4. Antiagregantele plachetare Un studiu publicat în 2010 demonstrează efectele aspirinei, de scădere a

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
variabilă, astfel încât la mulți dintre pacienții cu boală coronariană efectele pot fi sub nivelul dorit (21). Când există contraindicații pentru folosirea aspirinei, se poate folosi clopidogrelul ca alternativă. Asocierea aspirină clopidogrel poate fi recomandată independent de prezența sau absența anginei pectorale stabile, în particular după infarctul miocardic sau angioplastia coronariană (22). 16.3.5. Statinele Statinele și au dovedit eficiența în prevenția secundară, prin reducerea riscului de evenimente cardiovasculare. O meta analiză a 26 de trialuri randomizate, incluzând 170.000 de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
mmol/litru a LDL colesterolului se obține o reducere a incidenței anuale a acestor evenimente la 40 50% (23) . Aceste studii au fost realizate însă la pacienți cu forme severe de boală coronariană, fiind greu de extrapolat rezultatele la angina pectorală stabilă izolată. Trialul clinic DUAAL (DoUble-blind Atorvastatin AmLodipine) a evaluat potențialul atorvastatinului de a descrește ischemia prin mecanisme vasculare, independent de efectele hipocolesterolemiante, la pacienții cu boală coronariană ischemică. Rezultatele au arătat că atorvastatinul și amlodiplina au efecte antianginoase similare

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
de a descrește ischemia prin mecanisme vasculare, independent de efectele hipocolesterolemiante, la pacienții cu boală coronariană ischemică. Rezultatele au arătat că atorvastatinul și amlodiplina au efecte antianginoase similare, acesta fiind un argument pentru prescrierea statinelor la pacien ii cu angină pectorală stabilă (24). 16.3.6. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei Trialul HOPE a investigat rolul inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei, respectiv ramiprilului, la pacien ii cu risc pentru evenimente cardiovasculare, dar fără insuficiență ventriculară stângă. Rezultatele au arătat

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
3% la placebo), procedurilor de revascularizare (16,3% versus 18,8% la placebo). Aceste rezultate susțin prescrierea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei pentru prevenția complicațiilor cardiovasculare la pacienții cu risc înalt printre care sunt incluși și cei cu angină pectorală stabilă (25). Rezultatele trialului clinic EUROPA au confirmat efectele benefice ale acestui tratament prin scăderea cu 20% a riscului la pacienții cu boală coronariană stabilă tratați cu perindopril (26). Această indicație a inhibitorilor enzimei de conversie este complementară indicațiilor clasice

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
mm (p = 0,0002). Totuși, există puține date referitoare la efectele asupra mortalității, evenimentelor cardiovasculare și calității vieții. 16.3.9. Ivabradina Ivabradina acționează prin blocarea canalelor If la nivelul nodulului sinoatrial, determinând scăderea frecvenței cardiace. Eficiența ivabradinei în angina pectorală stabilă a fost dovedită de studiile care demonstrează creșterea perioadei până la apariția unei subdenivelări de 1 mm a segmentului ST și timpul până la apariția anginei la testul de efort la cicloergometru (28). Trialul INITIATIVE a analizat comparativ efectele antianginoase și

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
33). Trialul randomizat TIME (Trial of invasive versus medical therapy in elderly patients with chronic symptomatic coronary artery disease) a investigat rezultatele terapiei de revascularizare comparativ cu cele ale terapiei medicamentoase la pacientul vârstnic peste 75 de ani, cu angină pectorală stabilă, cel puțin clasa II funcțională după clasificarea Canadian Cardiac Society. Dintre subiecții repartizați în grupul intervențional, 73% au beneficiat de intervenție coronariană percutanată și 27% de bypass aortocoronarian. După 6 luni de urmărire, studiul arată scăderea severității anginei și

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
a fost evident și în cazul diminuării episoadelor anginoase (raportul de risc 1,20), evident indiferent de perioada de urmărire (35). Un studiu german publicat în 2014 a investigat particularită ile angioplastiei coronariene percutanate la pacien ii vârstnici cu angină pectorală stabilă, din punctul de vedere al diferențelor procedurale și de rezultate. Au fost inclu i 35.534 de pacienți din registrul ALKK (Arbeitsgemeinschaft Leitende Krankenhausärzte) care au fost tratați prin intervenție coronariană percutanată: 76,4% au fost sub 75 de

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432

prezent, care are ca substrat fiziopatologic major inflamația. Desigur, trebuie menționat că la baza inițierii și accelerării sale stau factorii genetici predispozanți împreună cu ceea ce se studiază intens astăzi, și anume factorii de risc cardiovascular (1,2). În prezent, tratamentul anginei pectorale stabile sau al sindroamelor coronariene acute (SCA) ca forme de manifestare a bolii coronariene aterosclerotice a evoluat foarte mult, astfel încât, pe lângă tratamentul medical optim administrat acestor pacienți, tehnicile invazive folosite atât în scop diagnostic, dar mai ales cu viză terapeutică

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
a aspectului angiografic este în creștere semnificativă, devenind o realitate a practicii medicale zilnice, scorurile predictive de risc reprezintă un punct important de sprijin în luarea deciziilor medicale atât pentru medic, cât i pentru pacient. 20.2. PCI în angina pectorală stabilă la vârstnici În literatura de specialitate există puține date referitoare la tratamentul anginei stabile prin PCI pentru segmentul de vârstă reprezentat de pacienții peste 75 de ani, existând o problemă generală cu reprezentarea acestui segment de vârstă în studii

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
mortalitatea prin revascularizare (PCI sau BAC) comparativ cu trata mentul medical prin reducerea riscului absolut (18). Trebuie menționat însă că aproximativ 55% dintre pacienții din această analiză au fost revascularizați pentru diferite forme de SCA și numai 35% pentru angină pectorală stabilă, ceea ce modifică datele cu privire la mortalitate și prognostic, știute fiind beneficiile PCI în urgență pentru diversele forme de SCA. Totuși, datele cu privire la pacienții cu angină stabilă realizate aici pe un număr considerabil mai mare decât pacienții din studiul TIME susțin

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415

la hipertensivul foarte vârstnic. Studiul Framingham demonstrează că o creștere cu 20 mmHg a TAS este un factor de risc mai important decât creșterea cu 10 mmHg a colesterolului seric (87). HTA ar putea avea rol cauzal în apariția anginei pectorale la vârstnici, deoarece creșterea cu 20 mmHg dublează riscul de boală coronariană (88). Și în acest caz, beneficiul scăderii TA asupra incidenței anginei pectorale și infarctului miocardic (IM) este egal pentru clasele de anti - hipertensive (86). Informații în detaliu provin

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
cu 10 mmHg a colesterolului seric (87). HTA ar putea avea rol cauzal în apariția anginei pectorale la vârstnici, deoarece creșterea cu 20 mmHg dublează riscul de boală coronariană (88). Și în acest caz, beneficiul scăderii TA asupra incidenței anginei pectorale și infarctului miocardic (IM) este egal pentru clasele de anti - hipertensive (86). Informații în detaliu provin din trialul INVEST, care demonstrează că hipertensivii cu vârste între 70 i 79 ani și peste 80 de ani care au TAS > 135 mmHg

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]