17,095 matches
-
înghețată, - nu ziua, când acest spectacol, cu toate că rar, îți poate totuși apărea, în bizara lui întrupare de forme, ca o imaginabilă variantă polară, ci noaptea, sub raza astrului selenar, - acela, în visările sale, rămâne văduvit de cel mai fantastic dintre peisajele mării. Căci atunci când îngheață marea, ceea ce încremenește, ceea ce se lasă surprins de cristalinul clește al gheții, nu e întinderea ci mișcarea, valul. închipuiți-vă valurile în mantia lor de zăpadă, sub palorile lunii - șiruri după șiruri, stranie cavalerie de fantome
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
vii se amestecă în veci. Îngână secunde luna care nu-i de-aici, vai, nu! Arborii tresar în somn; fugi în visul lor și tu. Dormi. Adormi. Ascunde-te. Zaci încolăcit. Alene, aer negru, aer negru fulgeră din bolți viclene... Peisaj de august Ah, nouri negri pe cerul viclean. Aerul mușcă zăbala calului. Arborii-mi zdrelesc privirea, mâinile, coamele anului. Nori se-mbulzesc pe bolți însemnate. Ah, dimineață zdrențuind așteptări! Cerul se-nclină, păsări adulmecă crestele nevăzutelor țări. Albini se învârt
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
se învârt în cercuri profane. Și-i atâta-ntuneric, încât în duh te arunci, ca delfinii speriați în asprul văzduh! Brusc cineva face lumină. Liniștea toarce, înceată felină. Caii sălbatici din bolta vicleană turma de nori la păscut o mână. Peisaj montan O, sunete rostogolite de la o creastă la alta, melodie desprinsă din alte lumi cândva, cine vă urmărește - a fost smuls din stâncă cu dalta de un maestru nevăzut al timpului venit de altundeva! Sunete lovind timpanul, dându-se de-
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
greșească atunci când a apăsat hotărât pe clanța ușii și a pătruns într-un birou la fel ca al lui, dar de două ori mai mare. Fereastra din spatele vocii pe care o auzea fără să o și vadă decupa exact același peisaj având ca fundal "Vasili Blajenii", numai că, de aici, vedea doar jumătatea de sus a turlelor ceea ce însemna că era fix deasupra locului unde lucra el. În ambele cazuri fusese felicitat: mai întâi pentru avansarea sa ca funcționar principal și
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
N-ar fi pământ, Ci numai aripi; Mă ții de mână Și abisul De ne trecut Rămâne zâmbet; Dacă acum, în întuneric, Vedem ca ziua De departe, Cât de năprasnic Va fi clarul Care ne-așteaptă După moarte? Lectura ca peisaj Vezi, scrisul e cochilia în care sună timpul, întinsă, biblioteca E-o plajă cu volume, Venite din adâncuri, Iar când citești o carte, Copertele deschise Sunt pânze de corăbii, Umflate de un suflu De dincolo de moarte; Ies din străfund epave
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9877_a_11202]
-
cele trei scrieri ale sale din antologie nu ne ajută să vedem prea multe în poezia sa. Totuși, Urme vagi merită să fie citită cu atenție și cu un pic de considerație, întrucît autorul reușește în ea o conexiune a peisajului natural cu acela al relației umane, pe care o punctează aluziv: Cade frunza de fag din vîrf de septembrie/ peste malul arămiu al unui alt septembrie, / rîndunele trag cu aripile lor norii de sus / în apele mele adînci, / iar mlădițele
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
vedere poetul. Și, la urma urmei, aceasta nu i se poate reproșa poeziei ca un neajuns. Pentru că ea are, nu-i așa?, "scuza de a nu dovedi nimic" (E.Cioran). Aura Christi poate realiza fără nici o dificultate portrete interioare și peisaje, dar în general se ferește să facă uz de această calitate. Melancolică pînă la tristețe grea, ea izbutește să realizeze legătura dintre variate stări sufletești și natură, găsind și potrivitele mijloace proprii pentru asta: Amărăciunea plouă mărunt și rece / în
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
ai abisului. Horia însuși explicându-l pe Paul Klee explică poetica romanului: "Toate formele acestea sparte oglindesc sfărâmarea sufletelor noastre. Artistul a văzut dezintegrarea ființei umane" (p. 158). Abisul devorează într-un mod respingător umanul. Și cum poate fi acest peisaj decât înspăimântător și dezgustător? Romanul lui Dan Stanca ne îndeamnă să speculăm pe marginea acestei figurări a abisului ca sex feminin maladiv. Imaginea nu e totuși atât de scandaloasă și de terifiantă ca episoadele de misticism trivial, imposibil de justificat
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
ale Orientului Indepărtat.Am spus:pare, fiindcă el ascunde traducerea din tibetana În română a numelui unui pisc de pește 8.000 de metri, CHO OYU, din Himalaia. În fapt, cartea aceasta este o broderie de cugetări lirice și de peisaje lăuntrice care au ca pretext performanțele urcușuri ale tânărului alpinist argeșean Alex Găvan pe cele mai Înalte crește ale Podișului Lumii. Pentru alpinistul Alex Găvan "munții din interior (sunt) mai greu de urcat". Daniela Vo icu lescu u rca munț
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
Dispunând de o armată de lucrători, defrișează, remodelează terenul, tunde arboretul, dirijează creșterea fiecărui exemplar vegetal și a întregului ansamblu. Câteva decenii la rând se zbate pentru a-și impune regulile. În ciuda nesfârșitelor extinderi, minuțioaselor reveniri, izbutește: subjugă un întins peisaj, care devine armonios, subtil; pe întreg domeniul său natura se desprinde de sălbăticie. Ajuns sexagenar transformă și blazonul familiei, introducând pe scut un labirint arboricol flancat de îngeri, în patima cărora căzuse. Motivul vegetal și auriții îngeri îl seduc o dată
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
și Țeapa. F lashback-urile personajelor pun În mișcare o umanitate urâtă, hidoasă, lugubră. O Românie colectivizată, sub influența nocivă a comunismului. Însă cartea lui Radu Pavel Gheo nu se axează pe prezentarea consecințelor dictaturii comuniste (aceasta devine parte integrantă a peisajului), ci pe viețile unor tineri ce speră să ajungă „Dincolo”. „Dincolo” Înseamnă penru ei, și pentru aproape Întreaga națiune, America, Țara tuturor posibilităților, ce atrage prin pseudostrălucirea de gheață și prin frumusețea Înșelătoare. Protagonistul cărții este Marius Albu, un român
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
România devine ultima destinație pentru Marius Albu. Întregul roman lasă aceeași impresie ca un acelerat cu viteză maximă. Adrenalina este pompată În cantități din ce În ce mai mari, pupilele se dilată, inima zvâcnește, mintea amețește, aleargă, zboară, se zbate din ce În ce mai tare, până când, deodată, peisajul se schimbă și ne trezim În fața unei prăpăstii fără sfârșit, a unui abis. Apoi, filmul se rupe. Dar altundeva Începe un altul, pentru ca și acesta să se termine și tot așa, la nesfârșit. La fel, cartea lui Radu Pavel Gheo
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
Și de cen mormânt se-ncuie Dumnezeu?”) Moartea e rea! Viața este bună, iar cel care o iubește curat până În ultima clipă, Împotriva nonsensului care o cotropește, calcă pre moarte cu moartea. Nebunie frustă. Nu amăgire, nu iluzie poetică, nu peisaj edenic consolator, ci iubire de viață, atât cât mai este această viață, atât de cumplită cum este. O astfel de „Înțelegere” nu exclude credința În mântuire și nu anulează rostul smeritcurajoasei rugi: „Pomenește-mă, Doamne, când vei veni Întru Împărăția
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
rămâne totuși fără o esență propriu-zisă. Pornind de la mizeria anilor `90, Gospodinov expune cinic pe de o parte probleme conjugale, dar ne și deschide ochii asupra lucrurilor peste care trecem prea grăbiți zilnic și care au devenit parte a unui peisaj monoton. Deși cu o dimensiune mică, fiecare capitol reușește să relateze Într-o nuanță cenușie o concluzie clară, fapt admirabil, dar care Își pierde farmecul În acest tot unitar parcă prea aglomerat. Imaginea recurentă a căsniciei ratate are În centru
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
FILIT” Spectacolul montat pentru prima oară În România de regizorul Andrei Șerban dezvoltă, prin intermediul unor decoruri somptuoase, al costumelor extravagante și al desfășurării, pe scenă, a unei uriașe forțe umane, una dintre marile teme ale artei universale - iubirea: „În acest peisaj frământat al vieții, În care invidia, frustrarea, resentimentul alcătuiesc regula, o operă barocă necunoscută nu face decât să ne bucure. În primul rând, muzica lui Rameau este frumoasă, sinceră, pură. Ascultând-o ai impresia că respiri aerul de superioară, detașată
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
În sec. XVI, Imperiul Otoman își întinde dominația peste teritoriul Africii de Nord, înglobând așa numitele State Barbare - Algeria, Tunisia și Tripolitania (partea de nord-vest a Libiei). Muzica de factură turcă - în special cea militară - își va lăsa amprenta asupra peisajului muzical nord-african, influențele turcești făcându-se simțite chiar și în muzica practicată în sec. XX. În special în sec. XX, se remarcă o tendință de apropiere către muzica Orientului Mijlociu, prin introducerea micro-intervalelor, a unor noi moduri și scări melodice
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de Radio Oltenia etc. A doua manifestare prilejuită de 85 de ani de la întemeierea Revistei „Scrisul Românesc“ și peste un deceniu de serie nouă a reunit zeci de colaboratori ai publicației care este considerată una dintre cele mai importante din peisajul revuistic românesc, așa cum a precizat în expozeul său directorul revistei, istoricul și criticul literar Florea Firan, acesta menționând că obiectivul fundamental al Revistei „Scrisul Românesc“ care o particularizează de celelalte publicații este multiculturalismul, interculturalitatea. Această idee a fost relevată și
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
sau nu, sunt în horă, mă văd, mă simt, mă ciupesc să văd dacă este real și iată este cât se poate de real, sunt aici, sunt pentru că Tatăl Sfânt a îngăduit să fiu la nunta Iubirii. Aici în acest peisaj pot să mă îmbăt, cu miresme fine sau cu parfumul din vântul cenușii. Alegerea este a mea, startul a fost dat atunci când m-am născut. Eu aleg ce gust de la masa bogată, însă nu vreau să uit că la sfârșitul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
de colț”, cu irizări alpine, dar și de nestemate, cernute din florilegiul mărturiilor autoreferențiale ale pictoriței însăși: ,,Este culoarea care mă definește, deoarece foarte multe piese populare din Bucovina au această nuanță de negru. Începând de la catrințe, vase -, chiar și peisajele din natură conțin un contrast dintre alb și negru, au un verde foarte închis, cel al munților. (...) Toate mânăstirile din sudul Bucovinei poartă sobrietatea și solemnitatea negrului. Pentru mine, negrul nu înseamnă doliu și tristețe, ci noblețe și înțelepciune. V-
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
interior, spre profunzimile sinelui și universului spiritual, este culoarea tainei (s.n.), un fel de iluminare nevăzută, dar simțită. Pictura, ca și viața, trebuie să exprime adevăruri profunde, să pornească de la rădăcini. La Sucevița am lucrat pe negru și verde, pentru că peisajul era inundat de verdeață - un verde în diferite nuanțe, în funcție de ora zilei, de soare și umbră... Sunt nespus de bucuroasă că am avut ocazia să trec prin Cernăuți. În Grădina Publică am simțit acea atmosferă care mi se potrivește. Copacii
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cele două vizite întreprinse la Universitatea Apollonia din Iași s-a putut construi imaginea canaliei animată de setea de a face rău, de parcă arătarea ar lucra în solda cuiva, interesat de ani buni să distrugă această universitate particulară, apărută în peisajul academic ieșean acum 25 de ani. Universitatea nu ar trebui să fie pizmuită de UMF Iași, de exemplu, pentru că este o instituție relativ mică, cu doar o facultate de medicină și una de științe ale comunicării și jurnalism. Cu toate
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
cu bandă roșie.Toată această porțiune de traseu este puțin ciclabilă și suntem nevoiți să purtăm bicicleta pe umăr sau în mână. Parcurgerea acestui traseu se va realiza în maxim o oră și va fi apoi răsplătită cu priveliștea altor peisaje uimitoare după ce vom trece de Vârful Roșu odată cu deschiderea Culmei Piscanu. De aici, traseul este unul mai domol cu plaiuri largi și ierbate. Acest traseu te va conduce spre Vârful Bătrâna pe lângă care vom trece și vom coborî pe Valea
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
Începâd cu luna iulie a acestui an, 2013, membrii Uniunii pot beneficia de petrecerea vacanței, concediului, sau a timpului liber în peisajul de o rară frumusețe din Munții Banatului. UZPR a încheiat un Protocol cu Pensiunea „Wittmann” din Poiana Rusca Teregova, prin care membrii Uniunii beneficiază de facilități importante pentru odihnă, recreere, creație. Pentru membri activi ai UZP se asigură cazarea și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
Teregova, prin care membrii Uniunii beneficiază de facilități importante pentru odihnă, recreere, creație. Pentru membri activi ai UZP se asigură cazarea și trei mese pentru suma de 77,50 lei pe zi. Pensiunea este amplasată într-un loc cu un peisaj montan încântător, la 750 m altitudine, străjuită de vîrful Cozia ( 1450 m ), în preajma Muntelui Mic și Țarcu, pe malul unui lac de acumulare - „Poiana Ruscă”. Pensiunea este un complex gospodăresc, care oferă, în bună parte, produsele necesare alimentației, așa numitele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
din comunism. Dar condițiile care au făcut posibilă această vacanță de geopolitică se apropie de sfârșit. Invazia rusească din Ucraina reprezintă o provocare directă și foarte violentă la adresa bazelor juridice și teritoriale ale securității spațiului european. Aceasta semnalează modificări ale peisajului geopolitic din sud-estul Europei care vor modifica, la rândul lor, profund și permanent, mediul extern al României în moduri care vor pune sub semnul întrebării succesul său continuu ca stat european democratic în curs de dezvoltare. Pentru prima dată în
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]