932 matches
-
lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de voievozi. Colaborează cu poezie George Voevidca (Adormire), Al. Brateș (La mare), Ion Buzdugan (Vedenii din trecut), Radu Gyr (Rugă veche, Rugă nouă), Nuși Tulliu, Traian Chelariu, C. Zarojanu, Ovidiu Hulea ș.a. Sunt
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
Capodopera eminesciană e radiografiată în sine și în contextul întregii opere, ca depozit de mituri și de simboluri culturale, dar și într-o rețea de analogii, uneori neașteptate (de exemplu, cu Madame Bovary de Flaubert). Cartea a fost controversată, comentariile pendulând între elogiu (N. Steinhardt) și desființare (George Munteanu). O interpretare inedită încearcă G. și în cazul prozei lui Mateiu I. Caragiale, comentată ca organic „triptic de proze fantastice” (Mateiu I. Caragiale, 1995). În personajele din Craii de Curtea-Veche eseistul vede
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
Atracția lumilor subterane, a „spațiului absorbit”, motivul seminței, al germinației structurează o viziune lirică nouă; tensiunile lăuntrice ale unui imaginar bulversat sunt transferate într-un imagism extins pe spații ample, dar, în același timp, controlat cu discreție. Acest lirism pulsatoriu, pendulând între lăuntric și exterioritate, pornește de la dezvăluirea unei relații indisociabile între spirit și trup. În viziunea lui H. trupul este doar aparență schimbătoare și pieritoare, iar spiritul, neschimbat și etern. Ca și la Nichita Stănescu, sfera și oul sunt asociate
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
convențional. Următoarele cărți oferă un vers mai tehnic, cantabil și metaforic în accepție modernă: „Versurile sale sunt sever elaborate, conceptuale sau controlat sentimentale, cu un timbru ușor recognoscibil” (Al. Piru). Așa cum s-a spus, H. este „un temperament dionisiac care pendulează între extaz și prăbușiri interioare” (Ovidiu Ghidirmic). Volumele Vânt de vis (1977) și Călăreț stingher (1984) au fost distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. În 1974 scoate volumul Convorbiri cu..., în care sunt prezenți Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
filonul sentimental și aici. Se descriu și alte ținuturi patriarhale dintre Olt și munte, unde poezia este aducere-aminte, bradul, soarele, mănăstirea, șarpele devin simboluri laice, iar oamenii sunt precum cei arhaici, oameni ai munților, aspri, „crescători de vulpi argintii”. Reporterul pendulează mereu între Țara Făgărașului - „ținutul alb”, „țara de sus a sufletelor și merilor” - și toposul marin, la care se întoarce în Zile de pescuit (1985) și Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit) (1994), ca și în
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
de ore din viața unui geniu (în stagiunea 1977-1978). A utilizat și pseudonimele Grigore Aburel, Cititor, Ioana Parava, Mircea Sarca. În versurile de început, adunate în volumul Întreținerea focului (1968), S. se dovedește un poet care își caută încă personalitatea, pendulând între elegiac și sarcasm, folosindu-se de „măștile” unor personaje celebre: Ulise, Icar. În schimb, Îngerul și măscăriciul (1970) marchează pregnant ipostazele sale poetice, prezente și în cărțile ulterioare. Pe de o parte, o structură vitală, exuberantă chiar: „Am vinul
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
vindictei plebee a lui Nicolae Crevedia. Locul geometric al poeziei lui S. este intervalul dintre notație și viziune și dintre pastel (formă de lirism obiectiv) și proiecția (auto)biografică. Logodna apelor continuă acest mod liric, adăugând tematicii coordonata erotică. Aceasta pendulează între tonul de romanță, remarcat de critică, și cel de lirism aspru - reflex al stărilor de spirit ale celui ce se simte marginalizat, proletar, și pentru care singurul bun inalienabil este libertatea himericului „năvodar de stele”: „Eram sărac, dar câmpul
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
mitologia va fi considerată un reflex al structurii sociale și al raporturilor sociale” (Lévi-Strauss, 1978, p. 248). Totuși, o anumită evoluție interpretativă- chiar dacă într-o formă minimală - se regăsește în aceste rânduri, semn că în științele sociale, chiar dacă adevărul a pendulat între mai multe tendințe extreme, regăsim și necesitatea echilibrului; autorul spune astfel că mitul este un limbaj, dar un limbaj care lucrează la un nivel foarte ridicat și la care „sensul reușește să decoleze, dacă se poate spune așa, de pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fragmente de roman istoric, studii privind istoria Banatului și în „Luceafărul” (Timișoara), „Înnoirea “ (Arad), „Societatea de mâine”, iar după război scrie la „Lupta patriotică” (Timișoara), „Luptătorul bănățean”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „Semenicul” (Reșița). A mai semnat Sim, Drumețiu. S.-U. va pendula între studii istorice și poezie. Activitatea lui este, în primul rând, una de animator. Întemeietor de reviste, de societăți culturale, lider eficient într-o Timișoară cosmopolită, el și-a neglijat propriile scrieri, multe rămânând în faza de fragment, de proiect
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
cum ar fi povestirea Târgul cel mare, ce amintește prin detalii și atmosferă de La hanul lui Mânjoală, nuvela lui I.L. Caragiale, precum și Descântecele, poem de factură folclorică, unde se încearcă valorificarea stilistică a stratului primar al mitului. Capacitatea de a pendula între universuri și stiluri diverse, cu o dezinvoltură nu o dată derutantă, se manifestă și în romanul Iubirile cascadorului (1976), ce are la bază nuvela A.B.C. din Țiganca albă, precum și în nuvelele incluse în Moartea comandorului (1976), Un caz de
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
de observație și o capacitate de a transcrie rapid și sugestiv o imagine, îmbinând detașarea «textualistă», ce îngăduie comentariul metafictiv, și distanțarea obiectivată a naratorului stăpân pe efectele sale”. E, într-adevăr, o ilustrare a mobilității epice a autorului, care pendulează între kitsch, fantastic și intertextualism, compunând schițe și povestiri, scurte notații nervoase și bine scrise, grupate în trei secțiuni: Intuiții, Viziuni și Metaforii. Mai toate sunt texte segmentate, alcătuind un puzzle de mici drame casnice. Personajele, după schema caragialiană, dar
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
îi reușește reconstituirea elementarului în cadre ale unei naturi sălbatice sau dezlănțuite. Iar viforul, lupii, singurătățile albe ale ținuturilor basarabene, buțile de catran arzând în fața curții boierești, pentru a alunga fiarele, compun tablouri ale meleagurilor natale puternic evocatoare. În povestiri, pendulând între satiră și fascinanta căutare a idealului intangibil, S.-C. amestecă realitatea cu visul, legenda, imaginarul, în compoziții romantice asupra contradicției și misterului destinului omenesc. Demoniaci, nebuni, damnați, toți sunt fațete ale veacului, iar „omul enigmatic”- personajul său central, aflat
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
front - publicat postum (1968) de un bun prieten, Laurențiu Fulga, sub titlul Carnetele unui poet căzut în război - conține notații de pe câmpul de luptă, consemnări de lecturi făcute pe apucate, confesiuni vibrante către soție („santa Lucia”), dar mai ales trăiri pendulând între speranțe și aprehensiuni, consemnând o altă „sete”, a „nemuririi” prin operă, dar și spaima la gândul că nu își va mai putea scrie „cărțile pe care le duc sub frunte”. Jurnalul e, la rându-i, documentul unui spirit superior
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
violet. Maestru al violetului impresionist, poetul se situează în zona simbolismului decorativ, unde linia are traseul arabescului, iar culorile sunt voit artificiale, un fel de pictură ostentativ naivă și bizară. La nivel cromatic, ca în pictura lui Gustav Klimt, totul pendulează între simbolic și decorativism gratuit. Erotica la S. este mai puțin realizată, închisă în formule cel mai frecvent banale, aproape antipoetice. Iubirea înseamnă „o luptă pe viață și pe moarte”, o nebunie sălbatică și amară, iar femeia va fi posedată
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
atestare a arhitecturii lumii invizibile și ca suport inițial al experiențelor extatice) va deveni una dintre punțile care Înrudesc Șamanismul (1951) și Yoga (1954), cele două mari cărți asiatice ale lui Eliade. Honigberger din 1940, ca și autorul Însuși au pendulat constant și riscant Între toate aceste universuri, la a căror solidaritate Eliade voia să nu renunțe. Numai Înțelegând acest lucru ne putem reîntoarce la tonica lectură a memoriilor lui Honigberger, acela care a trăit cincizeci de ani În Asia. Biobibliografietc
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de poteci oprise caleașca lină// cortegiu” sau înșiruirea, nesfârșită parcă, a numelor date celui rău de către țăranul român. Extrem intelectualizată, epura expresiei respiră totuși umilitate și dramatism auster al interogației asupra propriei condiții: vocație minoră, falsă damnare, manierism, destin? Comunicarea pendulează între sentimentul înfrângerii irevocabile - „zăbovesc sub semnul eșecului fără egal în/ imperiul meu acest/ prea pustiu arhipelag: haa! pacea lui promisă...// ascult valuri/ stinsa-vă zbatere geamătul/ semințiilor înțepenite în umărul nopții” - și arta poetică militantă din „poemul ca înfruntare
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
Vălenii de Munte, 1998), și participă la înființarea revistei „Interval” (Brașov, 1990). Volumele de versuri ale lui S. pornesc de la descrierea obiectelor celor mai obișnuite, într-o manieră obiectivă, ce amintește de poetica grupării beat, asimilând datele unui lirism ce pendulează între realitate și vis. Un singur element își păstrează aproape nemodificat conturul: polemica purtată cu civilizația lipsită de idealitate a epocii contemporane. Tema capătă un suport teoretic lipsit de orice emfază mai târziu, în alte volume de versuri, precum Tratat
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
pentru a le spune ce îl frământă, ce-și dorește de la viață și îi consideră pe aceștia ca fiind cei mai apropiați lui. În consecință, copilul din familia monoparentală nu și va găsi niciodată liniștea sufletească, el fiind nevoit să penduleze între cei doi poli ai familiei sale. Familia are o mare importanță pentru randamentul școlar al elevului. Un copil care nu are la dispoziție un climat familial favorabil, nu va fi atent la ore, nu se va putea concentra la
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
un proces de imixtiune din partea factorului exterior, iar noile etape ale protagoniștilor se confruntă, mereu, cu prima vârstă, paradisiacă. T., printre primii în epica românească, întreprinde acum o analiză a psihologiei adolescentului. Elev în ultima clasă de liceu, Dan Deleanu pendulează între stările de timiditate orgolioasă, dublate de reveria poetică, și îndrăzneala de a revendica prețuirea și afecțiunea celor din jur. Privește viața sub semnul absolutului, socotind că nimic nu îl poate opri de la realizarea, în cel mai scurt timp, a
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
sufletești: „Albe pietrele, oasele. / Schelete de cărbune în pomi. Adună dorurile, coase-le, / spânzură inima și dormi”. Aceasta este, de altfel, ținta demersului liric al lui T., în care, alături de reconstituirea din frânturi de amintire a unui climat erotic particular, pendulând între adorație și mâhnire, evocarea peisajului bălților brăilene, a aerului straniu, vag exotic al cheiului portuar încremenit în vipia unei amiezi de vară și meditația în jurul invenției poetice (,,Cine adulmecă pe ape cântul / cu rotiri de uliu scăpătat?”), adesea cu
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
presă, din Vladimir Vâsoțki, Bulat Okudjava, Daniil Harms, Marina Vlady, Victor Erofeev, Vladimir Sorokin ș.a. Minimalismul, biografismul și textualismul primelor volume îl apropie pe V. de poeții optzeciști, de care ulterior încearcă să se distanțeze. În Nemuritor în păpușoi el pendulează între livresc, trimiteri culturale, vers intelectual, pe de-o parte, și spontaneitate, prospețime și tandrețe, pe de alta. Nu e însă deloc un sentimental, afecțiunea fiind însoțită de ironie și chiar de duritate. Iubita trebuie să vadă miracolul poetic și
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
de prozator și îl îndreaptă exclusiv spre traduceri. Deși nivelul construcției epice este destul de atent strunit, deficitul scrierii, care își propune să valorifice banalitatea faptului cotidian, constă în tratarea plată a unui subiect generos, acela al devenirii unor tineri. Aceștia pendulează unii în jurul altora, cuplurile se fac și se desfac, cineva dorește să devină scriitor (autoreferențialitate folosită cu stângăcie), o tânără e actriță etc. Deși autorul nu a mizat pe această încadrare a scrierii sale, Verigile nu s-ar defini nici
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
lecții, le este frică pentru notele mici și le este teamă să meargă la școală. Neînțelegerile dintre părinți , dintre părinți și bunici, unii încurajează copilul să învețe celălalt îl lasă în voia sorții fac să apară note mici, copilul va pendula spre cel care îl lasă să facă ce vrea. În aceste situații apare cu siguranță eșecul școlar. Interesul excesiv al părinților pentru buna pregătire a lecțiilor de către copil are ca efect o continuă stare de tensiune și oboseală, care influențează
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
domeniul științific respectiv. Intențiile reprezintă totalitatea acțiunilor pe care eu le urmăresc la obiectul științei respective. În sensul eticii științifice, rezidă, pe de o parte, motivațiile, iar pe de altă parte, intențiile mele față de obiectul supus cunoașterii. O atitudine care pendulează între de ce și pentru că. Aceasta presupune că orice domeniu științific este dublat, dincolo de aspectele sale factologice de niște mobiluri psiho-morale ale cercetătorului sau practicianului. Orice cunoaștere științifică trebuie să explice sau să motiveze ceva. Aceasta ar fi însăși esența etică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
greco-latină. Nu cumva învățământul creștin s-a edificat pe cadavrul acesteia și nu pe ruinele ei mărețe? Ce legături de continuitate putem regăsi între enkyklios paideia și diferitele regula monastice? Avem de-a face cu o ambiguitate curriculară care a pendulat, de-a lungul veacurilor, când în favoarea elementului pedagogic, când în favoarea elementului mistic. Ce se întâmpla cu adevărat în mănăstiri din punct de vedere educațional? Este pe de-a întregul adevărat că rosturile acelor Regulae erau educative și că Imitatio Christi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]