872 matches
-
a harului. 3.3 Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală, nu este una uzuală, care să se folosească frecvent. Ea este prevăzută de Ritualul Penitenței ca posibilitate concretă în care reconcilierea sacramentală să fie celebrată în situații excepționale. Apelul la această formă în practica pastorală este permis doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții. Prima condiție se referă la împrejurările necesare. Celebrarea are loc doar în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu mărturisirea și dezlegarea individuală, după care celebrarea continuă într-o formă originală. După omilie, penitenții sunt îndemnați la căință și la însușirea propunerii de a se spovedi în mod individual, imediat ce există prima ocazie. După aceasta, se impune o penitență comună, la care fiecare poate să mai adauge și altceva. Urmează invitația adresată penitenților de a-și exprima dorința de a primi iertarea, adică „să mărturisească printr-un semn că o cer (ex: prin plecarea capului, îngenunchind, sau prin alt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
proclama victoria morții și a învierii lui Cristos asupra păcatului săvârșit de om. După împlinirea acestor momente, urmează dezlegarea, care este oferită în mod comunitar tuturor celor de față, care au cerut acest lucru prin semnele indicate mai sus. Ritualul Penitenței propune două formule de dezlegare, dintre care preotul celebrant poate alege una și pe care o rostește cu mâinile întinse asupra penitenților: a) Prima variantă a formulei de dezlegare conține patru părți. În primele trei părți, este amintită fiecare Persoană
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nivel subiectiv existența căinței perfecte, care conține în mod implicit și dorința de a se mărturisi. Prin aceasta, penitenții sunt iertați și reașezați în comuniune cu Dumnezeu. Urmărind derularea celor trei Forme de celebrare a sacramentului reconcilierii, pe care Ritualul Penitenței le propune, se observă că există o procesualitate dialogică evidentă în structura ritului acestui sacrament. Unii autori au numit acest aspect „itinerariu”, făcând referință atât la procesul de convertire pe care un creștin îl poate trăi în mai multe etape
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrarea liturgică propriu-zisă, în care Dumnezeu este prezent și acționează prin persoana confesorului, prin intermediul căruia comunică cu omul, folosindu-se de cuvinte, de gesturi, de rituri și de simboluri consecvente cu Ritualul. În al treilea rând, acțiunea continuă prin practica penitenței, care se concretizează în afara ambientului liturgic, adică în viața de zi cu zi. Structura acestor forme poate suferi și anumite adaptări, însă acestea trebuie făcute cu aprobarea celor competenți, în mod gradual, mai întâi a conferințelor episcopale, apoi a episcopului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din cadrul mărturisirii individuale, așa cum este prezentat atât în Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și în partea a treia a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează, în primul rând, „in persona Christi”, el îl reprezentă în fața penitentului, înainte de toate, pe Cristos, care este „fratele omului, marele preot milostiv (...), păstorul hotărât să caute oaia rătăcită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care vrea să îl întâlnească pe om de fiecare dată când acesta vine înaintea sa, îl predispune pe penitent să conștientizeze și să contemple acest eveniment sacramental care îl transformă fundamental. 4.2 Confesorul, părinte care își primește fiul Ritualul Penitenței afirmă despre confesor că, „prin faptul că îl primește pe penitentul păcătos și-l aduce la lumina adevărului, el îndeplinește o misiune părintească, descoperindu-le oamenilor inima Tatălui ceresc”. Prin întoarcerea sa, penitentul își recunoaște decizia necugetată de a păcătui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
său cu ceilalți. El este ajutat să învingă sentimentul greșit de vină și de teamă, sau iluzia unei judecăți dure și să perceapă o iubire adevărată, de care inima sa are cu adevărat nevoie pentru a se putea schimba, pentru că penitența este „schimbarea unei vieți în armonie cu schimbarea inimii (...), este o convertire care trece de la inimă la fapte și apoi către întreaga viață creștină”. Pe de altă parte, este necesar ca preotul-confesor să fie atent să nu cultive față de penitent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
corecte a lui Dumnezeu, cât și în respectarea libertății penitentului în a crește în viața de credință în mod responsabil. Pentru a-și împlini cum se cuvine această misiune de părinte, confesorul este invitat să se roage și să practice penitența pentru binele sufletelor, manifestând mereu o atitudine de acceptare necondiționată față de acestea. Iar, pentru că nu există un timp anume când Tatăl poate sau nu să își aștepte „fiul”, înseamnă că preotul confesor este chemat mereu la disponibilitate în celebrarea reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aspect judiciar, fapt ce face ca relaționarea și conținutul dialogului dintre confesor și penitent să urmărească acest model, de judecător al greșelii. Întreaga celebrare a sacramentului se împlinește printr-un act de autoritate, de discernământ și de judecată, pentru că „sacramentul penitenței este acea liturgie, care, în forma proclamării, a rugăciunii și a absolvirii, actualizează judecata harului lui Dumnezeu asupra păcătosului căit”. Judecata pe care confesorul o face nu este o judecată arbitrară. Ea vine din partea lui Dumnezeu, care nu vrea să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să continue drumul sfințeniei și să își formeze o conștiință dreaptă. Este esențial ca preotul-confesor să nu transmită penitentului propriile teorii și convingeri subiective despre viața de credință, ci să îl învețe adevărul pe care Biserica îl propune. Dacă Ritualul Penitenței cere ca sacramentul reconcilierii să fie început cu o lectură biblică, înseamnă că, în primul rând, conținutul învățăturii este inspirat din mesajul acestei lecturi, care are mereu scopul de a-i prezenta penitentului milostivirea lui Dumnezeu și drumul pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va trăi la momentul oportun conștientizarea evenimentului pascal, ajungând să contemple figura milostivă a Tatălui, jertfa iubitoare a lui Cristos și prezența tainică, dar rodnică, a Duhului Sfânt în propria sa viață. 4.6 Confesorul, profet al lui Cristos Ritualul Penitenței vorbește de un anume „munus propheticum” al confesorului, care se manifestă și în celebrarea sacramentului reconcilierii. În fața penitentului, a păcatelor acestuia și a durerii sale, confesorul vine cu o veste bună din partea lui Dumnezeu: „Fiule, îți sunt iertate păcatele!” (Mc
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cea bună”. Unii autori propun ca, cel puțin în cazul în care celebrarea reconcilierii are loc în zi de duminică sau de sărbătoare, cuvintele confesorului să fie inspirate din Liturgia Cuvântului din ziua respectivă. Se subliniază astfel legătura dintre celebrarea penitenței și celebrarea euharistică. În fața acestor sfaturi, penitentul este îndemnat să aibă cel puțin două atitudini fundamentale: umilință și iubire, pentru că raportul autentic dintre două persoane aflate în dialog nu se realizează doar prin cunoaștere, ci și prin iubire și acțiune
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Încercând să fie fidelă acestei intenții, practica pastoralei actuale încurajează mai multe tipuri de mărturisire sacramentală, în funcție și de intenția și trăirea spirituală a penitentului. Aceste tipuri de mărturisire nu se identifică cu cele trei Forme propuse de Ritualul Penitenței, ci se disting prin frecvența și prin conținutul lor, ambele criterii fiind motivate spiritual. Din acest punct de vedere, există o spovadă frecventă, sau devoțională, și o spovadă generală, ambele promovând forme particulare de dialog între confesor și penitent. 5
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la un moment de har. Efectul său medicinal îi vindecă rădăcinile cele mai adânci ale păcatului și îl face mai ascultător la mișcarea Duhului Sfânt, dezvoltându-i un nivel înalt de sensibilitate morală. El este ajutat să vadă necesitatea virtuții penitenței în viața sa, ca o acceptare liberă a crucii, care nu vrea să însemne o viziune pesimistă asupra vieții, ci o urmare continuă a îndemnului evanghelic „convertiți-vă și credeți în Evanghelie” (Mc 1,14). Spovada frecventă poate fi privită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
continuă cu aproapele și cu comunitatea, pentru că „a te confesa săptămânal, dar a nu voi apoi să-ți recunoști propriile greșeli și propriile lipsuri față de aproapele, înseamnă un fariseism rafinat și (...) un contrast cu caracterul și semnul sacramental al sacramentului penitenței” . Pe lângă multiplele beneficii spirituale ale spovezii frecvente, se mai adaugă și avantaje naturale, care nu sunt urmărite ca scop în sine, ci ca o consecință secundară a celebrării sacramentale, așa cum sunt de exemplu: îngrijirea psihologică, consilierea, întărirea, etc. Este necesar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Pentru că „celebrarea sacramentului este în mod esențial liturgică, festivă și bucuroasă, astfel încât, ghidată de Duhul Sfânt, este orientată către o reîntâlnire cu Dumnezeu și cu Bunul Păstor, (...) celebrarea frecventă și regulată a sacramentului penitenței este de înțeles și de dorit”. 5.1.2 Spovada generală Spovada generală este un mod de mărturisire sacramentală prin care penitentul vrea să își ceară iertare pentru păcatele săvârșite într-o perioadă mai lungă de timp. Chiar dacă în acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spovada frecventă, cât și spovada generală trebuie privite prin prisma consecințelor spirituale benefice pe care le aduc în viața creștinului. Ele sunt momente autentice de trăire intensă a unui raport dialogic între om și Dumnezeu. Respectând structura propusă de Ritualul Penitenței, aceste tipuri de spovezi sunt forme legitime de celebrare liturgică, pe care Biserica le admite și le promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte liturgice ale dialogului Păstrându-și caracterul spiritual, celebrarea sacramentului reconcilierii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aceeași direcție, către un crucifix, sau către o altă imagine simbolică. Acest lucru îi poate ajuta să conștientizeze mai bine că se află înaintea lui Dumnezeu, autorul oricărei iertări. Dar și aici pot apărea situații de echivoc. Faptul că Ritualul Penitenței propune ca, atât confesorul, cât și penitentul să facă semnul Sfintei Cruci împreună, dă naștere unor noi discuții, cu privire la modalitatea reală în care poate fi conceput confesionalul, pentru ca să fie posibilă împlinirea simultană și a acestui moment din cadrul ritului. Această problematică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcate, ajutându-i să se reintegreze în comuniunea inițială cu restul comunității. Amplasarea confesionalelor în aceste zone ale bisericii, favorizează celebrarea reconcilierii comunitare, propusă de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, din Ritualul Penitenței. c) Într-o capelă laterală sau într-un ambient special amenajat - lucru care este util mai ales în locurile unde există o frecvență mare de penitenți, adică în sanctuare sau alte locuri de pelerinaj. În aceste situații, sunt mai bine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
doar prin simplul efort de a împlini un ritual, ci și prin puterea harului pe care însuși Dumnezeu îl revarsă gratuit în viața sa, tocmai în acest moment sfânt al sacramentului. Prin cele trei forme pe care le propune Ritualul Penitenței, este indicat de fapt și modul în care se celebrează sacramentul reconcilierii: individual, comunitar cu mărturisire și dezlegare individuală și comunitar cu mărturisire și dezlegare generală. Deși fiecare din aceste forme își menține anumite trăsături particulare, totuși, toate trei sunt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cuvenită și celorlalte veșminte sacre, atât a reverendei, cât și a cotei și a stolei. Experiența multor preoți implicați în pastorație confirmă o mai mare apropiere a credincioșilor de sacramentul reconcilierii atunci când confesorul celebrează sacramentul îmbrăcat cu veșmintele sacre. Ritualul Penitenței afirmă că cel care stabilește veșmintele sacre pe care confesorul le îmbracă în timpul celebrării, este ordinariul locului. Fiind îmbrăcat, în momentul celebrării, „altfel” decât de obicei, confesorul amintește penitentului că nu în numele propriu celebrează acest sacrament, ci „in persona Christi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu atât există șanse mai mici ca preotul-confesor să afle date despre identitatea penitentului. Cu cât sunt cunoscute mai puține lucruri despre identitatea penitentului, cu atât este mai mică șansa de a încălca respectarea sigiliului sacramental. Este adevărat că Ritualul Penitenței propune ca, în momentul introductiv, penitentul să îi prezinte confesorului câteva date cu privire la situația sa socială și la dificultățile pe care le trăiește în plan spiritual, însă acest lucru trebuie făcut mereu cu prudență, tocmai din același motiv. Mai mult
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
manieră reală, adevărată, așa cum este el, milostiv, și nu ca pe un judecător care ar amenința viața omului. Apoi, va încerca să descurajeze excesul de disciplină pe care și-l impune penitentul anxios și îi va putea recomanda, atât ca penitență, dar și ca modalitate de trăire a religiozității proprii, rugăciunea liberă, deschisă, fără pierderea în prea multe detalii obsesive. Toate acestea le va face cu un spirit de încredere, acceptare necondiționată, disponibil de a oferi ajutor și ferindu-se de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va încerca să îi arate că și el prețuiește simțul ordinii, al rigorii. Îi va respecta nevoia de a prevedea și de a organiza totul, însă va fi atent la exagerări, pe care le va corecta sau atenționa cu grijă. Penitența care i se poate propune trebuie să fie adaptată, evitându-se starea de obsesie sau de rigoare. Ea poate fi orientată spre sarcini mai „relaxate”, care să îl îndrume pe penitentul obsesiv spre contemplare și care să promoveze ideea abandonului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]