448 matches
-
oficialități de la conducere au convocat pe jurnaliștii care aveau să fie cei ce vor răspîndi poveștile cum că Irakul refuzase să negocieze retragerea din Kuweit și că aveau trupe concentrate la granițele Arabiei Saudite amenințînd cu intrarea în regatul petrolului. Pentagonul și Administrația Bush, la conferințele de presă, au făcut afirmații referitoare la amenințarea irakiană împotriva Arabiei Saudite, cît și la atitudinea refractară în fața unei posibile negocieri, iar la toate aceste declarații oficiale s-au mai adăugat și afirmațiile neoficiale ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opuneau trimiterii de forțe în Golf" (31 ianuarie 1991). În plus, soldații care erau alarmați de plecarea în deșertul Arabiei Saudite și care ridicau obiecții la adresa condițiilor primitive de trai au fost făcuți să tacă prin restricțiile impuse de politica Pentagonului asupra presei și publicării, cît și prin trusturile de presă ce nu erau dornice să caute păreri contradictorii. Și totuși, în preajma războiului, mai mult de 50% din publicul american s-a opus soluționării crizei prin intervenția armatei. Probabil că imagini
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se pare că și-au însușit perfect punctul de vedere militar al forțelor armate. Ori de cîte ori propuneri de pace apăreau din partea irakienilor sau a Uniunii Sovietice, grupurile de corespondență aflate în circuit le respingeau repede și impuneau pozițiile Pentagonului și ale Administrației Bush asupra fiecărui aspect al războiului (pentru o critică și o analiză mai sistematică vezi Kellner, 1992 b). Mijloacele de comunicare au dat războiului conturul unei povești palpitante a unui mini-serial difuzat în fiecare seară, un mini-serial
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acasă și trupele de soldați din deșert și contribuind la o întărire a sprijinului manevrelor politico-militare ale Statelor Unite. În felul acesta, a fost mobilizat un mare număr de telespectatori care aveau să susțină fiecare mișcare a Administrației Bush și a Pentagonului, iar pe măsură ce războiul înainta destul de rapid, țara era copleșită de sentimentul victoriei, de parcă era pe cale să cîștige Cupa Super-Bowl a războaielor și astfel să devină numărul 1 în lume. Asemenea suită de imagini și de discursuri a contribuit la obținerea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologie. Încă de la început, bombardarea Irak-ului a fost prezentată ca fiind un act eficient ce nu depășea limitele umanului și care nu avea drept țintă decît distrugerea facilităților militare. În repetate rînduri, în ciuda imaginilor din Irak care dezvăluiau contrariul, Pentagonul și Administrația Bush au accentuat asupra corectitudinii strategiilor lor de bombardare, iar des repetatele imagini cu bombe de precizie care aveau la capete cîte o cameră video înfățișau imaginea unui bombardament extrem de corect și bine pus la punct. În mod
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
video înfățișau imaginea unui bombardament extrem de corect și bine pus la punct. În mod similar, desele imagini ale proiectilelor Patriot, care după cîte se pare distrug proiectilele irakiene Scud, au creat sentimentul unui război corect, de înaltă tehnologie. Mai tîrziu, Pentagonul însuși a admis că numai 7% din bombele folosite au fost așa numitele bombe "smart" și că peste 70% dintre bombe și-au greșit ținta; dar principalele imagini ale acestui război au creat impresia că e vorba de un război
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Persic. Mai mult, General Electric și RCA, care sînt proprietarii NBC, sînt principalele părți implicate în încheierea unor contracte militare importante, părți care vor beneficia enorm de pe urma unui război cîștigat, iar NBC, servil, a îndeplinit rolul organului de propagandă a Pentagonului, de la începutul pînă la sfîrșitul războiului (ca dovadă, a se vedea Kellner, 1992 b). S-a afirmat că General Electric a produs componente ale celor mai importante arme folosite în război, iar grosimea dosarului ce conține liste cu armele americane
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și textele media și efectele lor conservatoare, de susținere a sistemului. Deși analiza mea s-a concentrat în primul rînd asupra modului în care transmisiile televizate asupra războiului dus de Statele Unite împotriva Irakului a sprijinit politica administrației Bush și a Pentagonului. În orice caz, efectele televiziunii și ale principalelor mijloace de presă sînt, ca mai întotdeauna, contradictorii și pot avea consecințe ce nu țin de intențiile inițiale. Deși în primăvara anului 1991, criza și războiul din Golf au constituit o imensă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
T., 264, 265, 273 Osama Bin Laden, 179, 185, 248 Ó Tuathail, G., 193, 194 Oye, K., 188 Paine, T., 75, 79, 166 Palestina, 241 Papua Noua Guinee, 77 Parpart, J., 249 Paterson, M., 41, 273 Patton, P., 200 Pearl Harbor, 183 Pentagon, 155 Peterson, V. S., 235, 236, 243, 244, 247, 248 Pin-Fat, V., 180, 199 Pinochet, 86 Pokrovsky, B., 20 Pol Pot, 65 Polonia, 110 Polanyi, K., 87, 171 Porritt, J., 262 Praga, 86 Prakash, M. S., 278 Pribram, A. F.
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu figurează efectiv în proiecția optică a cercului pe retina ochiului nostru. De fapt, nici măcar nu putem sesiza structura unei astfel de forme fără să o vedem organizată în jurul centrului său. Imaginați-vă, de exemplu, pe cineva desenând mecanic un pentagon, prin unirea a cinci linii la fel de lungi, așezate una față de alta la un unghi de 108°. Va avea o surpriză structurală atunci când capetele se vor uni. Pentagonul va apărea ca o figură centrică simetric organizată în jurul mijlocului său. Vom vedea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
supremația. Un remediu parțial este adaptarea subiectului la structurile radiale. T.B.L. Webster, într-un studiu asupra decorațiilor pictate pe vasele antice grecești, desemnează simetria centrică drept una dintre principalele trăsături compoziționale. El găsește multe scene reductibile la un triunghi, patrulater, pentagon sau hexagon înscris într-un cerc. O figură alergând se poate sprijini pe o schemă din trei raze și scene mai complexe pot folosi ceea ce Webster numește patriotic, principiul Union Jack - adică structura radială formată din opt raze principale care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o parte de salvarea atlantică prin transformarea statelor europene în sateliți ai Statelor Unite și renunțarea la orice eventualitate de apărare propriu-zis europeană, ceea ce ar lăsa grija destinului nostru, în primă și în ultimă instanță, pe mîna Casei Albe și a Pentagonului. Pe de altă parte, există posibilitatea salvării prin pacea păstrată cu orice preț, care ar asigura supraviețuirea biologică a Europei. Ambele atitudini exprimă o conștiință acută a pericolului. Însă una presupune acceptarea protectorului, iar cealaltă, acceptarea protectoratului. În vreme ce atlantismul a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fizician moderat să fie; și că este aproximativ ca și cum am spune că matematica nu are niciun merit estetic special. Geometria euclidiană, de exemplu, este tot atât de folositoare pe cât este de plictisitoare nu vrem axiomaticile paralelelor, sau teoria proporțiilor, sau construcția unui pentagon regulat. De aici reiese o concluzie mai degrabă ciudată, aceea că matematica pură este cum nu se poate mai clar mai mult utilă decât aplicată. Un matematician pur pare a fi avantajat atât pe latura practică, cât și pe cea
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
număr-formă avea un înțeles ascuns, iar cele mai frumoase numere-forme erau sacre. Simbolul mistic al cultului pitagoreic era, evident, un număr-formă: pentagrama, steaua cu cinci colțuri. Această figură simplă reprezintă aspirația către infinit. Cuibărit între laturile stelei se află un pentagon. Unind cu linii colțurile pentagonului se formează o steluță cu cinci colțuri, întoarsă, identică din punct de vedere al proporțiilor cu steaua inițială. Această stea, la rândul ei, conține un pentagon și mai mic, care înglobează o stea mai mică
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
iar cele mai frumoase numere-forme erau sacre. Simbolul mistic al cultului pitagoreic era, evident, un număr-formă: pentagrama, steaua cu cinci colțuri. Această figură simplă reprezintă aspirația către infinit. Cuibărit între laturile stelei se află un pentagon. Unind cu linii colțurile pentagonului se formează o steluță cu cinci colțuri, întoarsă, identică din punct de vedere al proporțiilor cu steaua inițială. Această stea, la rândul ei, conține un pentagon și mai mic, care înglobează o stea mai mică împreună cu pentagonul ei minuscul și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
către infinit. Cuibărit între laturile stelei se află un pentagon. Unind cu linii colțurile pentagonului se formează o steluță cu cinci colțuri, întoarsă, identică din punct de vedere al proporțiilor cu steaua inițială. Această stea, la rândul ei, conține un pentagon și mai mic, care înglobează o stea mai mică împreună cu pentagonul ei minuscul și așa mai departe (Figura 6). Oricât ar fi fost de interesant, pitagoricienii considerau că cea mai importantă caracteristică a pentagramei nu consta în această autoreproducere, ci
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
cu linii colțurile pentagonului se formează o steluță cu cinci colțuri, întoarsă, identică din punct de vedere al proporțiilor cu steaua inițială. Această stea, la rândul ei, conține un pentagon și mai mic, care înglobează o stea mai mică împreună cu pentagonul ei minuscul și așa mai departe (Figura 6). Oricât ar fi fost de interesant, pitagoricienii considerau că cea mai importantă caracteristică a pentagramei nu consta în această autoreproducere, ci stătea ascunsă între laturile stelei. Ele conțineau un număr-formă care reprezenta
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Citatele din Between Past and Present de Hannah Arendt (copyright 1954, 1956, 1957, 1958, 1960 și 1961 Hannah Arendt) sînt folosite cu permisiunea Viking Penguin, o diviziune a Penguin Books USA Inc. Extrasele din "Lying in politics: reflections on the Pentagon Papers" din Crises of the Republic, copyright 1971 Hannah Arendt, sînt retipărite cu permisiunea Harcourt Brace and Company. Citatele din The prevalence of deceit de F.G. Bailey sînt retipărite cu permisiunea Cornell University Press. Citatele din Lying de Sissela Bok
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lui Nixon. În cazul lui Nixon, părerea lui Rich avea să fie confirmată de amestecul președintelui în afacerea Watergate (Rasberry 1981: partea a II-a). În 1971, New York Times publica ceea ce mai tîrziu a fost cunoscut sub numele de "Documentele Pentagonului", un raport secret asupra războiului din Vietnam. Hannah Arendt (1972) a analizat pe larg acest raport; ea susține că eforturile de a induce în eroare din timpul războiului nu aveau ca scop ținerea în secret a unor informații față de inamici
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au nevoie să se înșele singuri pentru a-și păstra respectul față de propria persoană. Într-adevăr, Arendt (1968:253) se întreabă: "De ce a devenit auto-amăgirea o unealtă indispensabilă în procesul de creare a unei imagini?" Ea afirmă, cu privire la autorii documentelor Pentagonului (Arendt 1972: 35), "este ca și cum procesul normal de auto-amăgire s-ar fi inversat ... Mincinoșii încep prin a se înșela pe ei înșiși". O parte din explicațiile ei se leagă de faptul că în ziua de azi minciunile din sfera politicii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
TV Da, domnule ministru. Sir Humphrey Appleby este un birocrat de stil vechi, care îi poate înșela pe ceilalți fără să creadă în propriile minciuni, pe cînd Jim Hacker, politicianul "amator" este nevoit să creadă ce spune. Totuși, autorii documentelor Pentagonului, pe care Arendt (1972:9,11) îi descrie ca fiind "oameni mult mai calificați" și, urmînd spusele lui Neil Sheehan, "profesioniști în rezolvarea problemelor" și astfel apropiindu-se mai degrabă de Sir Humphrey decît de Jim Hacker, erau persoane care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
astfel față de alte persoane semnele subtile ale cunoșterii de sine, care ar putea să dea de gol atitudinea persoanei în cauză. (Trivers 1985:395) Această descriere a noțiunii de autoiluzionare, termen mai potrivit decît auto-amăgirea, se aplică mai degrabă membrilor Pentagonului decît femeilor angoasate consultate de Werth și Flaherty. Auto-iluzionarea și în special pretinsa autoiluzionare sînt facilitate și susținute prin colaborare. Despre auto-iluzioniștii autori ai documentelor Pentagonului, Arendt (1972:35-36) are următoarele de spus: Lumea internă a guvernării, cu birocrația pe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a noțiunii de autoiluzionare, termen mai potrivit decît auto-amăgirea, se aplică mai degrabă membrilor Pentagonului decît femeilor angoasate consultate de Werth și Flaherty. Auto-iluzionarea și în special pretinsa autoiluzionare sînt facilitate și susținute prin colaborare. Despre auto-iluzioniștii autori ai documentelor Pentagonului, Arendt (1972:35-36) are următoarele de spus: Lumea internă a guvernării, cu birocrația pe de o parte și viața socială pe de alta, a facilitat apariția auto-amăgirii. Nici un turn de fildeș al științei nu a reușit vreodată să pregătească mai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
interioare suferite de femeile consultate de Werth și Flaherty. Se autoiluzionau ei într-adevăr sau doar se prefăceau? Trivers (1985:416) menționează "ochii alunecoși, palmele transpirate, vocile nesigure", care sînt semnele ce însoțesc "intenția conștientă de a minți". În cazul Pentagonului, nu era nici un pericol ca aceste semne involuntare să fie observate de anchetatori sau de aparatele de detectat minciuni; televiziunea și funcționarii care se ocupau de relațiile cu publicul i-au protejat pe mincinoși dacă acesta este termenul corect și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
părinților că aflase, aceștia au exclamat furioși: "Cum! Mincinos mic! Știai că nu-ți spunem adevărul și ai tăcut din gură!" Discutînd despre auto-amăgire și autoiluzionare ne-am concentrat atenția asupra a două cazuri diferite de înșelătorie, cel al membrilor Pentagonului și cel al unor femei americane aflate în criză sentimentală. Aceste fenomene complexe nu apar numai în cele două contexte separate, iar datele înregistrate ar trebui să ne pună în gardă în privința posibilelor relații similare între mincinos și păcălit, ce
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]