1,002 matches
-
amputarea fostelor formule ierarhice ale colonizării: astfel, societatea a fost produsă metaforic ca spațiu de rudenie dublu îngrădit prin închiderea politică. La un alt nivel, această închidere într-o "familie endogamă" extinsă simbolic la națiunea reunificată s-a dezvoltat în cadrul penuriilor materiale, împărtășite la nivel general, prin care s-a neutralizat diferențierea economică și s-a exaltat verticalitatea "virtuții politice". Apariția bruscă a bunurilor pieței, concedierile și șomajul tulbură această orânduială. Incriminarea marginilor subalterne în fața direcțiilor din întreprinderi acuzate de păstrarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
centrul strategiilor individuale confirmă, în felul lor, aceste constatări. În schimb, cu siguranță că, în țări în care o mare parte a populației luptă pentru supraviețuire, o muncă salariată permanentă capătă dimensiunile unui privilegiu râvnit de toți. Aceste situații de penurie materială nu trebuie totuși să ne trimită înapoi la utilizarea schemelor mecaniste de reproducere, în care munca ar fi purtătoare a unei preeminențe cauzale ce se extinde în mod repetat și neîntrerupt peste celelalte zone de incluziune ale actorilor. Studiul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se face preponderent cu bicicleta). Centrul e hrănit de o zonă puțin importantă (cf. densitatea minimă a populației) în care nu există niciun joc, nicio complementaritate în producția care depinde de hazardurile momentului. De unde supraproducție de manioc într-un loc, penurie la 100 km distanță. Situația este identică pentru carne, cu variațiile de preț arătate mai sus. Trebuie distrus acest laisser-faire de pe piața internă a produselor alimentare; trebuie depășită legătura mecanică imediată dintre cerere și ofertă, iar aceasta prin organizarea schimburilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mecanică imediată dintre cerere și ofertă, iar aceasta prin organizarea schimburilor, introducerea unor mijloace de transport adecvate și încurajarea de schimburi între regiuni după vocația proprie (absorbția supraproducției de manioc, scandaloasă în unele locuri, în timp ce la Etoumbi sau Fort-Rousset este penurie). Planul dezvoltării nu trebuie să se rezume la o organizare a producției de export (cum este cazul în general); el trebuie să armonizeze cele două sectoare, piața internă și exportul, în caz contrar existând riscul unui dezechilibru care să paralizeze
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
controale de prețuri. Când prețurilor nu le este permis să fie corectate prin ofertă și cerere (în acest caz, creșterea ofertei de bani, care tinde să cauzeze o coborâre a prețului banilor, exprimat în termeni de bunuri), se ajunge la penurii de bunuri și servicii, pe măsură ce tot mai mulți oameni caută să cumpere cantitățile limitate de bunuri sub prețul pieței, solicitând mai mult decât doresc producătorii să furnizeze la acel preț. În plus, absența unor piețe libere îi face pe unii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
decât doresc producătorii să furnizeze la acel preț. În plus, absența unor piețe libere îi face pe unii oameni să își mute activitatea pe piețele negre, apar mituirea pe sub masă a oficialilor și alte deviații de la domnia legii. Amestecul de penurii și corupție care rezultă induce apoi de regulă tendințe și mai puternice de afirmări autoritare ale puterii. Efectul creării un "portofoliu de politici" care include astfel de politici proaste este să submineze economia, să creeze corupție și chiar să submineze
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cheltuiți pe mite și timpul așteptând la coadă sunt pierderi ele sunt cheltuieli ale consumatorilor care nu sunt primite de către producători, ca urmare ele nu furnizează niciun stimulent pentru ca aceștia din urmă să producă mai mult și deci să ușureze penuria cauzată de controalele de prețuri. Deși prețurile în bani ar putea să crească pe termen scurt când prețurile sunt liberalizate, rezultatul final al acestei măsuri este creșterea producției și diminuarea raționalizării risipitoare și a corupției, astfel încât prețurile reale totale exprimate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
celorlalte științe sociale. Se pot identifica două moduri tradiționale de a distinge o disciplină. Primul este definiția pe baza obiectului independent; de pildă economia, cel puțin în accepțiunea unor savanți, tratează despre distribuția eficientă a bunurilor într-o lume a penuriei. Al doilea este delimitarea metodologică. Astfel, științele sociale nu se deosebesc în privința obiectului lor empiric, ci în privința modalității specifice de abordare 2. De aceea putem distinge abordarea istorică de cea economică (adică de maximizarea individuală a valorii) sau de abordările
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și o însemnată centralizare fiscală. Mai mult, guvernele centrale au încercat să paseze sarcinile mai grele către autoritățile subnaționale fără a oferi întotdeauna resurse financiare sau de alt tip, necesare pentru îndeplinirea acestor sarcini. Acest fenomen a fost numit "descentralizarea penuriei", și are loc adesea sub aspectul intensificării democrației locale. Această situație este chiar mai complexă în aceea că marea majoritate a țărilor de astăzi combină modelele "agenției" și "alegerii", cu toate că cei mai mulți vor pune accentul fie pe unul fie pe celălalt
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
stat" măcar la nivel național. Acest lucru a reflectat criza statului bunăstării sociale care s-a resimțit, în acest timp, mai mult în statele vestice, iar, în cazul statului francez, descentralizarea a fost botezată drept "la décentralisation de la pénurié" ("descentralizarea penuriei). În timp ce aceste critici sunt pe deplin justificate, totuși ele nu relatează întreaga poveste și chiar subestimează contribuția reală a reformelor de descentralizare. Ceea ce vom argumenta aici în mod contrar, este că reformele chiar au generat schimbări radicale în sistemul politico-administrativ
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
recoltelor lor. De-a lungul anilor, UE a adaptat PAC la nevoile în schimbare ale societății. Astfel, a existat mereu un parteneriat dinamic între fermieri și Europa. Distingem trei faze de dezvoltare a PAC: 1) PAC a adus Europa de la penuria de alimente de după cel de al doilea război mondial la un adevărat belșug de alimente. 2) PAC s-a modificat și adaptat pentru a veni în întâmpinarea noilor provocări ale unei economii durabile și ale mediului ambiant. 3) PAC a
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
să își păstreze un loc de frunte în cadrul economiei și comerțului UE, care este cel mai mare exportator mondial al majorității produselor agricole procesate, cu o mare valoare adăugată. Agricultura poate exercita o presiune asupra mediului (poluarea apei, epuizarea solurilor, penurie de apă, pierderea habitatelor naturale), dar poate avea în același timp influențe benefice cum ar fi: stabilitatea climei, biodiversitate, peisaje, rezistența la inundații. UE va acționa pentru limitarea efectelor negative și pentru stimularea contribuțiilor pozitive ale agriculturii. Viitoarea PAC va
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
serie de resurse naturale finite și neregenerabile, omul prezintă unele caracteristici ce denotă „o resursă regenerabilă și capabilă de amplificare continuă”. Transformarea cercetării și creației științifico-tehnologice, a Învățământului În axul dezvoltării moderne (pe modele „postindustriale”) arată, tocmai, orientarea (În condițiile penuriei de materii prime și energie) spre resursele umane regenerabile și apte de amplificare. c) Omul este scopul ultim și esențial al economiei, aceasta fiind determinarea de bază a modelelor antropocentrice de management. Pornind de la acest scop, producția pune pe prim-
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
strategii de consolidare și raționalizare, accentuându-se avantajele oferite de experiență și efectele de scală. În același timp s-a observat o tendință de focalizare strategică asupra controlului și reducerii costului. De-a lungul unui deceniu de constrângeri impuse de penuria de resurse, a devenit din ce în ce mai necesară înțelegerea fundamentelor inovării reușite pentru a reduce incidența eșecurilor risipitoare de resurse. Dată fiind natura complexă a procesului de inovare, pentru a obține o imagine completă asupra procesului inovării, care să explice atât inovările
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
emoțional” (în majoritatea cazurilor soț-soție) și în 2 din cazuri (3,7 %) pacienții au primit rinichiul de la donatori aflați în moarte cerebrală. Premizele acestei atitudini au fost deja demonstrate de o multitudine de studii care au arătat că, în condițiile penuriei de organe, transplantul renal de la donator viu neînrudit are rezultate excelente. Medicamentele imunosupresive puternice disponibile astăzi, precum și calitatea excelentă a rinichilor prelevați de la această categorie de donatori sunt doar două argumente care dictează ca principiul de “compatibilitate” să nu mai
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
paste sau cu o pâine bună. Nu e nevoie de restricții și de privațiuni, ci doar de câteva rețete noi! Populațiile cu risc Există un paradox: În toate societățile numite ale abundenței, cele care au depășit de mult problemele de penurie, alimentația cosntituie din ce În mai mult o dificultate. La nivelul sănătății publice ca și la cel al indivizilor, se pun mai multe probleme. Unele se referă la alimente și la modul de producere a lor (proprietățile gustative și nutriționaleă
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
la un preț de piață p2 < p0, cumpărătorii sunt interesați să achiziționeze o cantitate mai mare din bunul respectiv - Q4, în timp ce producătorii, ca urmare a prețului redus, diminuează cantitatea oferită la Q3, ceea ce face să apară un exces de cerere - penurie - (Q4 - Q3 = ΔQ), iar concurența dintre consumatori ar conduce la creșterea prețului până la p0, care corespunde punctului de echilibru dintre cerere și ofertă. Așadar, prețul raționalizează cererea și reglează oferta<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 289
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
sau Q2). Formarea excesului de ofertă M1N1 face ca prețul pieței „să cadă” la p2, pentru că doar la acest preț cererea M2 poate absorbi întreaga ofertă. Dar, la p2 producătorii restrâng oferta la nivelul N2 (Q'2) (generând starea de penurie, creșterea prețurilor la p3 și contracția cererii la M3). La prețul p3, producătorii sunt din nou stimulați să extindă oferta la N3 (Q3) și reapare excesul de ofertă (dar mai mic decât cel anterior), care poate fi absorbit la p4
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
și pot să plătească prețul practicat” <footnote Magdalena Platis, op. cit. footnote>. Când guvernele stabilesc prețul maxim, prin politica lor de prețuri, scopul urmărit este acela de a proteja consumatorii. Dar această politică poate avea uneori și un efect de bumerang: penuria de produse, deci imposibilitatea consumatorilor de a-și procura bunurile respective. Prin intermediul metodelor indirecte, statul acționează în general asupra cererii și/sau ofertei. Subvențiile, taxele și impozitele, cumpărarea de stat a unor produse și stocarea lor, acordarea de facilități la
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
grevate de un lirism prea stăruitor, rostul lor formativ ar deveni și mai evident" (Ibidem, p. 109). 203 Aprecierea noastră se bazează nu doar pe unele observații directe asupra circulației volumelor din anii '80 care se poate datora inerției, hazardului, penuriei, nostalgiei ș.a. -, ci și pe faptul că aceste povestiri au fost retipărite de două ori după 1990, că au fost incluse în lista lucrărilor de bibliografie școlară obligatorie (cum specifică editorii în 1996) și că sunt încă foarte prezente în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
narațiunii principale. Se remarcă și prin atenția acordată unor chestiuni de obicei ignorate sau minimalizate, cum ar fi problema "celuilalt" (a minorităților, de exemplu), înțelegerea fenomenelor și mecanismelor economice ori a vieții private. Și aici, cotidianul este dominat tot de penuria anilor '80, dublat de politica demografică agresivă a regimului Ceaușescu. Acest text este rezultatul cercetării susținute printr-o bursă oferită de "Georg Eckert Institute for International Studying of Textbooks", din Braunschweig (Germania), în mai 2003. Într-o primă formă, a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și probleme, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Vlăsceanu, Lazăr (2007), Sociologie și modernitate: tranziții spre modernitatea reflexivă, Iași, Polirom. Voicu, Bogdan & Rusu, Horațiu (ed.) (2003), Globalization, European Integration, and Social Development in European Postcommunist Societies, Sibiu, Psihomedia. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I: Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Iași, Expert Projects. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. II: Resursele, Iași, Expert Projects. Voicu, Mălina (2005), Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Polirom. Voicu, Bogdan & Rusu, Horațiu (ed.) (2003), Globalization, European Integration, and Social Development in European Postcommunist Societies, Sibiu, Psihomedia. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I: Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Iași, Expert Projects. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. II: Resursele, Iași, Expert Projects. Voicu, Mălina (2005), Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor sociale în România, Iași, Expert Projects. Voicu, Mălina (2006), "Valori și comportamente religioase în spațiul urban românesc
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
face la cozi și tot ar feri-o de așa ceva. Dacă ar exista vreo dreptate, o astfel de palmă și derâdere față de un popor care a început să rabde de foame, ar trebui să-l coste tronul"9. Autoarea deplânge penuria din țară: transportul public nu răspunde nevoilor, medicamentele lipsesc, instituțiile nu au dotările necesare, hrana și resursele sunt limitate, unica televiziune transmite două ore zilnic. După vizionarea unei casete cu programe din grila televiziunii române, Monica Lovinescu notează: "Noi care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
rezolvarea programului de dezvoltarea economico-socială a firmei, conferă funcției sale un fundament solid și impun conturarea precisă a statutului său juridic, a drepturilor și obligațiilor sale În cadrul unității, În raporturile cu alte instituții și organisme, precum și pe plan social. Penuria de manageri de carieră, de certă competență, determină frecvent În țările economice de piață, o mare mobilitate a acestora, firmele concurente Întrecându-se În recrutarea celor mai competente persoane cu practcă managerială. Creșterea dimensiunilor firmelor și caracterul tot mai complex
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]