444 matches
-
violența politică, funcționarea instituțiilor democrației liberale sau introducerea economiilor de piață. Fiecare dintre acestea reprezintă un succes clar la nivel regional, însă fiecare are și limitații. În cele ce urmează, mă voi concentra asupra a două arii pe care le percept ca fiind mai mult eșecuri, decât succese: internalizarea greoaie a valorilor democrației liberale și proliferarea corupției. La începutul schimbărilor revoluționare, țările est-europene au dat dovadă de foarte puțină ezitare, cel puțin în intervențiile oficiale, că ceea ce ele vor obține va
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Adică toată lumea! 10 Procesele unde pleda maestrul Ludovic L. au fost întotdeauna pline de învățăminte, așa că în sala mare a tribunalului erau aduse în mod frecvent clasele de elevi din ciclul liceal. Apoi, în tihnă, profesorii seminarizau tinerii în legătură cu înțeleptele percepte enunțate atât de doct de către celebrul avocat. 11 În unele surse "Crenvurști". 12 Nu se știe din ce motiv, în această speță, Ludovic L. (pe care nu l-a chemat așa) n-a citat, ca de obicei, și din Sfântul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
pentru elevi și profesori, aprovizionarea școlilor cu manuale, dotarea bibliotecilor, participarea la tabere, excursii, ateliere de creație, artă populară. Biserica are o Însemnată pondere În Istoria națională. Păstrând milenara misiune morală ortodoxismul românesc a păstrat cuvântul și tradițiile neamului. Inaltele percepte creștine au menținut armonia, Împăcarea, liniștea creatoare umanizând și inobilând condiția omului. Identificarea ortodoxiei cu năzuințele neamului a edificat o civilizație originală prin care românii s-au afirmat În cultura europeană cu geniul și identitate proprie. Deschiderea ortodoxiei către lumea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
programul unui partid și nici să analizăm rezultatele unei anchete referitoare la electoratul acestuia. Fără a avea în vedere aspectele teoretice și istorice, această lectură, precum și analiza de față, riscă să fie mistificatoare. Pentru a evita asemenea capcane, sugerăm trei percepte metodologice, primul fiind de natură epistemologică, iar celelalte două de ordin istoric. 1. Nu se poate clasifica un partid și, mai ales, nu-l putem atribui unui clivaj, fără a proceda, în prealabil, la o operație de ruptură epistemologică. Savantul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
etno-culturali și istorici. În funcție de acțiunea acestor două categorii de factori, vom avea diferite tipuri sau modele de educație (P. Dubois, J. Payot, G. Bastide, A. Chavigny). Istoria cunoaște numeroase modele de educație a sănătății mintale, marea lor majoritate aparținând fie perceptelor religioase, fie moralei laice. Sfera moralei a fost cea care timp de secole a cultivat principiile unei educații a sănătății mintale. Abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, educația sănătății mintale a intrat
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însă, și ideea de protejare. Preluând - în al VII-lea volum al culegerii sale - materiale colectate cândva de Iordache Golescu (Povățuiri i cuvinte adevărate), I.A. Zanne reține „pentru văduve”: „Pă văduve și pă sărmani dă nedreptăți să-i ocrotească” (percept scripturistic); „Pă văduve și pă sărmani cu deosebire să-i îmbrățișezi la păsurile lor”; „Să nu treci cu vederea pă văduvă când varsă lacrimi”; „Dă văduvă să-ți fie milă, ca și a ta neveastă mâine va fi văduvă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le elimine; prostul li se abandonează încântat și fără rezerve. Unii sunt copleșiți de griji nejustificate: "Cunoaște-te pe tine însuți", foarte bine, dar pentru a face ceva în viață nu trebuie să aștepți până te vei cunoaște.... Alții consideră perceptul minunat, dar cei vechi nu le-au spus și cum să facă pentru a-l folosi.... În fine, alții cred că dictonul este convenabil dacă se transformă în "cunoaște ce ești în stare să faci". Toate sunt variante formulate încă
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
câștiga", a spus Tudose. "În ultimele zile, Ponta a început să meargă prin biserici. Bate bisericile patriei... Foarte frumos dacă-l animă vreun sentiment religios! Nu ar trebui s-o facă public. Etalarea credinței în public este jenantă și împotriva perceptelor Bisericii. Am aflat că Ponta a participat la Revoluție, că a fost bătut la Mineriadă, că a votat când nu avea vârsta de votare, acum aflăm că din copilărie, poate chiar dinainte de a veni pe lume, merge regulat la biserică
Psihiatru: Ponta, mitoman politic. Iohannis, ori vorbește, ori pierde by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21818_a_23143]
-
îi dedică următoarele rânduri în revista „Orizont“: „Coleg de clasă cu Mircea Popa, numele compozitorului Ion Crișan începe să fie tratat alăturat pleiadei unor Velceanu, Perianu, Șumski, Oschanitzky sau Cuteanu, cu lucrări corale care nu-și propun altceva decât materializarea perceptelor creatoare ale făuritorului operei naționale românești, Drăgoi - anume apelul exclusivist la tezaurul de frumuseți conținut în melosul românesc“. Parastas cu Sabin Drăgoi Se spune că amintirile oamenilor sunt păstrate în sertărașe ale creierului care, cu trecerea timpului, își găsesc din ce în ce mai
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
au trecut-o în program. Deci un atac direct la clasici (vezi Dostoevski " Frumusețea va salva lumea"), venit din afara culturii europene și adoptat de către manageri europeni ai dansului mai sus amintiți. Într-o discuție aparte, întrebând asupra rostului însușirii acestui percept, mi s-a explicat că după convingerea lor nu există idealuri universale , ci doar idealuri individuale, ceea ce rimează întru totul cu izolarea mai sus amintită a fiecărui interpret în parte. Și, în fine, după atâta teorie, în piesa care a
Sub pecetea efemerului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7897_a_9222]
-
al Compartimentului Integrare Europeană, și domnișoara Flavia Bobora, consilier de integrare al Ministerului Integrării Europene pentru Prefectura Timiș, care au obținut diplome din partea instituțiilor partenere ale proiectului. În 21 și 22 octombrie, la Surduc, la Centrul de conferințe al Asociației Percept Ministries, se desfășoară seminarul internațional cu tema „Cadastrul și rolul acestuia în economia de piață, cu aplicabilitate în domeniul administrației publice locale”. Acțiunea este organizată de Centrul de Perfecționare, Instruire și Formare a Specialiștilor în Cadastru Agricol (PIFCA), în colaborare
Agenda2005-43-05-administratia () [Corola-journal/Journalistic/284316_a_285645]
-
se poate. Toată lumea te trădează, te pârăște: “|sta a mințit ieri!”, “|sta a furat ieri doi franci”. R.G. - Deci nu mai e nevoie de polițiști. A.C. - Toată lumea respectă ordinea impusă de stat. La București, mulți aveau propria lor ordine contra perceptelor comuniste. Se fofilau, ca să zic așa. R.G. - Sunteți un foarte bun cozeur. A.C. - Dacă știu că sunt înregistrat nu-s în stare să scot o vorbă. Dacă-mi furați vorbele fără să știu atunci poate iese ceva. R.G. - N-ați
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
june amant - confirmare a teoriei lui Shepard (1967), după care natura sălbatică e un simbol al sexualității (greu de domolit prin reguli și limitări). De altfel, Negruzzi îl pomenește, tot ironic, pe Rousseau și în Scrisoarea V (Iepurărie): "sfintele sale percepte" devin motivația "filosofică" a unui personaj pentru a nu se bate în duel. "Noul român" Negruzzi se manifestă, cu avânt romantic, în Scrisoarea I (Primblare), disprețuind ca nepoetică natura cu alei geometrizate și păsăret mecanizat (în privința aceasta, Negruzzi nu e
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
și media adresează o interpelare către președintele Traian Băsescu, în urma gafei exprimate de acesta în cadrul unui interviu acordat PRO TV. Când v-am solicitat demisia acum doi ani, v-am spus că excelați în incultură. Creștinismul și ortodoxia au precepte, nu percepte! Ieri, în cadrul unei emisiuni TV de mare audiență, cred că ați vrut să spuneți că respectați preceptele creștinismului și ale ortodoxiei, dar, asemenea unor personaje din comediile lui Caragiale, ați încurcat semnificația cuvintelor: " Fiecare este liber să facă ce vrea
Sorin Ilieșiu, despre gafa lui Traian Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36903_a_38228]
-
Fiecare este liber să facă ce vrea cu viața lui. Dacă vor să se căsătorească bărbat cu bărbat, femeie cu femeie, este problema lor. Eu însă sunt creștin ortodox și respect perceptele creștinismului și ale ortodoxiei. Alții poate au alte percepte. Este problema lor", ați spus încurcând ”perceptele” cu ”preceptele”. Așa cum cred că știți, telespectatorii au tendința de a lua de bun ceea ce spune întâiul om al țării. Vă întreabați oare, alături de intelectualii excelenței voastre, ce popor vom avea după ce ați
Sorin Ilieșiu, despre gafa lui Traian Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36903_a_38228]
-
Fiecare este liber să facă ce vrea cu viața lui. Dacă vor să se căsătorească bărbat cu bărbat, femeie cu femeie, este problema lor. Eu însă sunt creștin ortodox și respect perceptele creștinismului și ale ortodoxiei. Alții poate au alte percepte. Este problema lor. Eu sunt de acord cu libertatea fiecărui om. Să facă ce vrea cu viața lui, inclusiv cu aceasta, pentru că ce facem fiecare între pereții casei este problema noastră. A reglementa acest lucru prin Constituție este o mare
Băsescu e de acord cu căsătoria între homosexuali by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36914_a_38239]
-
rusă în genere - în context universal. Invoc și aici cîteva titluri: Codul receptării literaturii ruse în Franța; America în proza rusă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea; Metafora în istoria literaturii ca modalitate de dialog între două culturi; "Dansul Natașei" - perceptul semiotic englezesc; Boris Pasternak și Ernst Kassirer; Jocul a la classique și subcultură: o provocare a contemporaneității; Transformarea limbajului romanesc în proza de la sfîrșitul secolului XX; Conștiința grotescă de la sfîrșitul secolului XX: A.Terț, S.Davlatov, T.Tolstaia, I.Mamleev
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
înțelepciunii noastre” și mai mereu avea câte o soluție la problemele noastre. Spre deosebire de Maia Alexandrina, bunica din partea mamei, ale cărei principii de viață erau dominant conservatoare, bunica din partea tatălui, văduvă de ceferist, era suficient de liberală, în formularea și respectarea perceptelor de viață, avea o anume eleganță în ținută, în gestică, nu purta capul acoperit, și părul lung pieptănat insistent în fiecare dimineață, era prins într-un coc circular, montat pe creștet, ori la spate și ajutat de câteva agrafe superbe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fost altceva, ceva din mine, mi-era drag și oricum nu puteam anula rolul meu de soră mai mare, de ajutor și protecție. Eram atât de diferiți ca și alură fizică, dar identici ca și valori intrinseci, acele valori și percepte pe care le moștenisem, fusesem educați în spiritul lor și trebuiau duse mai departe. Cu mare drag îmi aduc aminte de o scenă ușor comică și-un dialog infantil, nevinovat. Cred că aveam șapte ani, Adi trei ani. Eu slabă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pasăre de noapte și bocetul acesteia; un lucru este însă cert, când mama s-a sculat, apoi și tata, „vuietul acela sinistru” s-a oprit brusc. Mă închin și-o spun acum ca și atunci, așa cum am fost educată, conform perceptelor noastre creștine, „ducă-se cu noaptea, nimic nu știm, nimic să fie! Bunul Dumnezeu să ne apere și să ne călăuzească pașii spre binele din noi și de lângă noi.” Între momentele de bine și de relaxare, de bucurie și împlinire
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
îngrijită și foarte atentă la detalii, la orice ar fi deranjat câtuși de puțin imaginea familiei sale. A fost și este un om direct, uneori enervant de conservator și care nu a cruțat absolut nimic. Este în fapt rodul unor percepte educaționale suficient de inflexibile, verticale, așa cum numai strămoșii mei armâni grămoșteni din neamul Bodaricilor au știut să le aplice. Mama era directă, dar niciodată pătimașă, spunea clar și fără echivoc ceea ce-o nemulțumea, nu acumula refulări ale unui sine
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
înțelepciunii noastre” și mai mereu avea câte o soluție la problemele noastre. Spre deosebire de Maia Alexandrina, bunica din partea mamei, ale cărei principii de viață erau dominant conservatoare, bunica din partea tatălui, văduvă de ceferist, era suficient de liberală, în formularea și respectarea perceptelor de viață, avea o anume eleganță în ținută, în gestică, nu purta capul acoperit, și părul lung pieptănat insistent în fiecare dimineață, era prins într-un coc circular, montat pe creștet, ori la spate și ajutat de câteva agrafe superbe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fost altceva, ceva din mine, mi era drag și oricum nu puteam anula rolul meu de soră mai mare, de ajutor și protecție. Eram atât de diferiți ca și alură fizică, dar identici ca și valori intrinseci, acele valori și percepte pe care le moștenisem, fusesem educați în spiritul lor și trebuiau duse mai departe. Cu mare drag îmi aduc aminte de o scenă ușor comică și-un dialog infantil, nevinovat. Cred că aveam șapte ani, Adi trei ani. Eu slabă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pasăre de noapte și bocetul acesteia; un lucru este însă cert, când mama s-a sculat, apoi și tata, „vuietul acela sinistru” s-a oprit brusc. Mă închin și-o spun acum ca și atunci, așa cum am fost educată, conform perceptelor noastre creștine, „ducă-se cu noaptea, nimic nu știm, nimic să fie! Bunul Dumnezeu să ne apere și să ne călăuzească pașii spre binele din noi și de lângă noi.” Între momentele de bine și de relaxare, de bucurie și împlinire
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
îngrijită și foarte atentă la detalii, la orice ar fi deranjat câtuși de puțin imaginea familiei sale. A fost și este un om direct, uneori enervant de conservator și care nu a cruțat absolut nimic. Este în fapt rodul unor percepte educaționale suficient de inflexibile, verticale, așa cum numai strămoșii mei armâni grămoșteni din neamul Bodaricilor au știut să le aplice. Mama era directă, dar niciodată pătimașă, spunea clar și fără echivoc ceea ce-o nemulțumea, nu acumula refulări ale unui sine
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]