1,178 matches
-
toți analizatorii, alteori limitat, la unul singur (cutanat, vizual sau auditiv etc.). Hiperestezia se întâlnește în intoxicația cronică cu substanțe psihostimulante (amfetamină, cofeină etc.), în stările maniacale și în unele nevroze (exemplu, cea anxioasă). Hipoestezia este caracterizată prin diminuarea acuității perceptive. Stimulii externi sunt percepuți cu o oarecare dificultate, mai slab. Tulburarea poate fi determinată de factori endogeni, metabolici, externi, în special toxiinfecțioși, dar și psihici (în depresie, demențe etc.). Anestezia se traduce prin abolirea acuității senzoriale, care nu este determinată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
contra voinței sale. Frecvent aceste halucinații sunt localizate în buze, gură, limbă, faringe, uneori și în corp-stomac, abdomen. C. Agnoziile Agnozia se definește ca un defect de integrare gnozică (de transformare a excitației în senzație și a acesteia în imagine perceptivă) prin leziunea centrilor de integrare. Majoritatea agnoziilor se întâlnesc în patologia neurologică, dintre care amintim cele mai importante: 1. Agnozia vizuală (cecitatea psihică) constă în tulburarea recunoașterii semnificației obiectelor, imaginilor sau persoanelor, deci vederea este intactă, normală, iar conștiința limpede
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
demențe și în special în demențele de tip Alzheimer. În cazul unor demențe profunde, individul se privește în oglindă și nu-și recunoaște chipul sau nu-și regăsește unele părți ale corpului. 2) Falsa recunoaștere este o tulburare de identificare perceptivă, caracterizată prin faptul că subiectul are impresia că recunoaște anumite persoane străine, necunoscute de fapt subiectului. Apare în manie, schizofrenie, stări de surmenaj sau sindroame confuzionale. 3) Iluzia de nerecunoaștere subiectul nu este sigur că recunoaște persoane pe care le-
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Locația Aproape de factorul de stres sau de decompensația acută; oriunde este nevoie În siguranță, mediu protejat Durata De la una până la trei întâlniri de obicei Cât timp este nevoie/ cât dorește Rolul terapeutului Activ, direct Ghidant colaborator, consultativ Factori strategici Proces perceptiv și neperceptiv cu stres și factori Perceptiv și neperceptiv factori de mediu patologici Focalizarea în timp Aici și acum Trecut și prezent Așteptările pacientului Directe, reducerea simptomelor; reducerea inconvenientelor; suport direct Reducerea simptomelor reducerea inconvenientelor, dezvoltare personală; ghidare și colaborare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
decompensația acută; oriunde este nevoie În siguranță, mediu protejat Durata De la una până la trei întâlniri de obicei Cât timp este nevoie/ cât dorește Rolul terapeutului Activ, direct Ghidant colaborator, consultativ Factori strategici Proces perceptiv și neperceptiv cu stres și factori Perceptiv și neperceptiv factori de mediu patologici Focalizarea în timp Aici și acum Trecut și prezent Așteptările pacientului Directe, reducerea simptomelor; reducerea inconvenientelor; suport direct Reducerea simptomelor reducerea inconvenientelor, dezvoltare personală; ghidare și colaborare Scopuri Stabilizarea, reducerea inconvenientelor, întoarcerea la funcționarea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cel puțin în ce privește realismul. Însă această carte este scrisă și cu un alt interes teoretic. Teoria nu este doar acel rezultat al cunoașterii prin care sînt generalizate constatările empirice; teoria este însăși condiția cunoașterii: avem nevoie de categorii și scheme perceptive pentru a da sens lumii. Datele nu vorbesc prin ele însele. În fluxul neîntrerupt de date și evenimente, teoriile furnizează scheme selective pentru a distinge semnificativul de nesemnificativ. Această funcție ar putea fi numită funcția constitutivă a teoriilor (Smith 1995
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și pentru amabilitatea și ajutorul oferite citind și făcând remarci pe marginea manuscrisului în momentul în care a ajuns în sfârșit la destinație. Colegul meu de la Cardiff, profesorul David Hanley, a fost atât un prieten bun cât și un critic perceptiv care a citit întregul manuscris în forma lui finală. Anders Lidström de la Universitatea Umeå a făcut remarci cu privire la primele capitole oferind unele sugestii valoroase. Julian Wright de la Universitatea din Durham, istoric al regionalismului francez din sec. al XIX-lea, a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
asemenea Yves Mény, "La décentralization", în Administration 82 (Institutul Internațional de Administrație Publică), Paris, 1983, pp. 13-57 și de același autor, "Decentralization in socialist France", West European Politics, vol. 7. nr. 1, 1984, pp. 65-79. 42 Un tratament mult mai perceptiv a fost făcut de Mark Kesselman în "The end of Jacobinism? The Socialist regime and descentralization", Contemporary French Civilisation, Toamna/Iarna 1983/4, Vol. VIII, numerele 1&2, pp. 84-103. 43 Articolul 59 al legii din 1982. 44 Președintele regional
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
femei de 841 de euro. Iar femeile nu sunt mai puțin calificate decât bărbații. Creierul unui nou-născut are aproximativ 100 de miliarde de neuroni. Acești neuroni se organizează și se leagă între ei într-o rețea ce permite controlul modulelor perceptive și cognitive (percepția vizuală, exprimarea emoțiilor, limbajul etc.). Datorită experienței și repetării, aceste rețele se vor crea sau se vor întări și vor ajunge să fie active pe toată durata vieții. O absență a stimulării poate împiedica legăturile să apară
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
concept. Pentru unii, inteligența ar ține de un factor numit „g” care ar trimite la inteligența generală (Spearman, 1904). Pentru alții, această inteligență s-ar putea descompune în mulți alți factori (Thurstone, 1939). Vorbim astfel de factorul numeric, spațial, verbal, perceptiv etc. Ar exista prin urmare diferite forme de inteligență. Probabil că deja ați făcut unele teste „de inteligență” pentru a vă măsura coeficientul intelectual (IQ) sau chiar teste numite „psihometrice”. Acestea se prezintă sub forma unor „sub-teste” ce vizează evaluarea
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
iar sub raport energetic conștiința este susținută de motive și emoții. Sunt prezente intenția si voința care orientează câmpul conștiinței spre scopuri ce impun efort voluntar În situații dificile, iar imaginația extinde câmpul de conștiință (rezultantă a suprapunerii peste câmpul perceptiv a unui câmp semantic caracterizat de semnificații acordate percepțiilor) ce asigură conștiinței o tematică globală, dar și una selectivă, cu anumite dominante și focalizări. Tot ce devine conștientizat dobândește un nume și are o semnificație, proces În care se produc
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
primei valori. Ea se manifestă ca satisfacție sau insatisfacție pe care omul o asociază imaginii de sine, conștient sau nu. Structură concept ce desemnează modul relativ stabil de organizare a elementelor unui sistem; În psihologie, termenul se referă la configurațiile perceptive (modelul schematic al imaginii), schemele intelectuale, organizarea emoțională, dispoziția trăsăturilor de caracter etc. Practic, orice obiect sau fenomen este un sistem ce include o structură, adică un mod de dispunere a elementelor care Îl compun. Supradotarea intelectuală desemnează un nivel
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
absolut necesară surprinderii unuia sau mai multora din tulburările considerate caracteristice debutului schizofreniei: 1.1. Simptome psihice: - Tulburări caracteristice de gândire (idei delirante bizare; tranzitivism; delir de influență; suprasemnificare; gândire vagă, eliptică, obscură; comunicare verbală incomprehensibilă; baraj mintal, fading). - Tulburări perceptive (halucinații auditive comentatorii; interpretări senzoriale). - Tulburări de dispoziție (afectivitate anormală; autism; dispoziție discordantă; ambivalență afectivă). - Tulburări de conduită (negativism; inerție; stupoare; catatonie). - Tulburări de personalitate (pierderea sentimentului de individualitate; pierderea autonomiei persoanei; disociația personalității). Diagnosticul se stabileșite dacă se observă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care sînt trasate doar o serie de balize supraistorice. Departe de a fi un scop în sine, furnizarea de modele tipologice devine un mijloc de sondare a textului individual, a cărui analiză/interpretare nu este posibilă în absența unor grile perceptive și descriptive. Aceste grile sînt deduse dintr-un model general bazat pe un corpus textual suficient de larg și evident perfectibil prin noi aplicații. O relație dialectică între modelele globale de descriere și lecturile concrete (modelul semiotic al narațiunii/vs
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tablou, schemă, grafic etc.) capabilă să realizeze stocarea economică, sintetică, ușor lizibilă a datelor. Și cu aceasta ajungem la un aspect fundamental al teoriei iconismului și anume: gradul de convenție sau codificare a semnelor iconice. Este vorba de anumite grile perceptive (social și cultural marcate) care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice semn iconic, efect al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor (indicial, iconic, simbolic) a fost deseori subliniată (C.S. Peirce, T. Sebeok, J. Lyons etc.), natura graduală a iconicității (C. Morris, 1964: 191
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
auctorial se combină cu tipul actorial într-o manieră unică în fiecare dintre operele discutate. Acest lucru se petrece în modul cel mai spectaculos în romanul Pavilionul canceroșilor. Aici, percepția naratorului, nelimitată, atât extern, cât și intern, nu monopolizează câmpul perceptiv, care se îmbogățește continuu cu percepția unor personaje diferite. De multe ori, percepția personajelor nu se concretizează în replici rostite, astfel încât doar cititorii au acces la percepția respectivă prin intermediul discursului interior al personajelor. Se poate spune că, în acest caz
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
neutru). În schimb, în povestirile Gospodăria Matrionei și Mâna dreaptă, nu mai poate fi vorba de alternanța percepțiilor. Profunzimea perspectivei narative și caracterul homodiegetic fac imposibilă omnisciența. Astfel, în Gospodăria Matrionei, centrul de orientare este Ignatici, care își recunoaște limitele perceptive prin folosirea modalizatorilor (Matriona se temea "nu știu de ce de trenuri"). Centrul de orientare fiind naratorul-martor, tipul narativ pe care îl putem identifica în această povestire este cel auctorial. Evenimentele sunt filtrate prin conștiința lui Ignatici, narator-martor al ultimei perioade
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
auctorial. Evenimentele sunt filtrate prin conștiința lui Ignatici, narator-martor al ultimei perioade din viața Matrionei. Aproape toate informațiile despre Matriona vin de la narator, care nu-și ascunde admirația față de ea, de unde caracterul subiectiv al perspectivei. Spre sfârșit, conștientizându-și limitele perceptive, naratorul lasă loc unei alte percepții la adresa personajului său. Astfel este introdusă percepția uneia dintre cumnatele Matrionei, ale cărei amintiri și comentarii sunt dezaprobatoare. Însă Ignatici nu acordă credibilitate acestei percepții. Opiniile negative referitoare la neglijența și lipsa de preocupare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
apropiate de viața reală. • Utilizând astfel informațiile, generează formularea de întrebări, ipoteze, reflecții și pot preveni erorile. Procesele de învățare mai importante decât conținutul. • Educatorul și educații sunt parteneri. • Învățarea este un proces dinamic de restructurare. • Educații recurg la activitatea perceptivă, directă. • Faptele și conceptele pot fi testate și utilizate direct în învățare. • Succesul rezultă din colaborare. • Activitatea din clasă este publică, poate fi asistată, cercetată. lui în care le va folosi real. • Utilizarea informațiilor este exactă, pentru a fi însușite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
că în interpretarea evenimentelor este nevoie de stabilirea clară a limitelor istoriei ca știință și că scrierea istorică poate fi asimilată în mod explicit narațiunii. El face o distincție între narațiunea simplă sau cronica istorică la care cunoașterea se raportează perceptiv și narațiunea semnificativă adică istoria vie și cuprinzătoare dezvăluită prin explicații care pun în evidență valori istorice nuanțate. Walter Brice Gallie crede că un model narativ al interpretării istorice este mai potrivit decât interpretarea care apelează la definirea și clarificarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de doi ani (dificultăți grave). Stabilirea dificultăților de învățare se face prin evaluare pedagogică sumativă bazată pe programele în care sunt incluse obiectivele învățării și standardele de performanță. Originea dificultăților de învățare este plasată în: a) disfuncții ușoare la nivel perceptiv și psihomotor; b) tulburări ale schemei corporale și lateralității; c) orientarea spațio-temporală deficitară; d) deficitele de atenție și motivație; e) întârziere în dezvoltarea limbajului (recepție, înțelegere, pronunție). În plan comportamental întâmpină dificultăți în: respectarea normelor de comportare civilizată; stabilirea relațiilor
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
că în interpretarea evenimentelor este nevoie de stabilirea clară a limitelor istoriei ca știință și că scrierea istorică poate fi asimilată în mod explicit narațiunii. El face o distincție între narațiunea simplă sau cronica istorică la care cunoașterea se raportează perceptiv și narațiunea semnificativă adică istoria vie și cuprinzătoare dezvăluită prin explicații care pun în evidență valori istorice nuanțate. Walter Brice Gallie crede că un model narativ al interpretării istorice este mai potrivit decât interpretarea care apelează la definirea și clarificarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
că în interpretarea evenimentelor este nevoie de stabilirea clară a limitelor istoriei ca știință și că scrierea istorică poate fi asimilată în mod explicit narațiunii. El face o distincție între narațiunea simplă sau cronica istorică la care cunoașterea se raportează perceptiv și narațiunea semnificativă adică istoria vie și cuprinzătoare dezvăluită prin explicații care pun în evidență valori istorice nuanțate. Walter Brice Gallie crede că un model narativ al interpretării istorice este mai potrivit decât interpretarea care apelează la definirea și clarificarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
disting la nivelul conștiinței cotidiene prin forța de determinare a conduitei, prin tendința de obiectivare, de ipostaziere în scheme figurale sau lucruri, transpunându-se în termeni și experiență familiară individului și impunându-se în cele din urmă ca un dat perceptiv". 6.4.2. Reprezentări sociale asupra identificărilor: metodologie și analize Datele la care ne raportăm în continuare sunt date de anchetă și provin dintr-un studiu comparativ, referitor la integrarea europeană și impactul ei, efectuat de Centrul de Studii și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]